Av. Dr: Florica Ciutacu: Lupta pentru drept. Lupta cu sistemul.

Foto: Av.Dr. Florica Ciutac

Lupta pentru drept. Lupta cu sistemul.

Lupta pentru Drept. Lupta pentru apărarea unor principii.

Realități paralele versus realități tangențiale

Av. Dr. Florică CIUTACU

 În conexiune cu articolul publicat de subsemnatul pe Juridice.ro în data de 10 ianuarie 2020

 Recomandam în articolul publicat a se studia de către organele Poliției Române cartea scrisă de Rudlof von Ihering, Lupta pentru drept.

Am mai făcut acolo precizarea că lupta cu sistemul se referă (și) la lupta dintre principiul formalismului cu principiile care guverneza raporturile juridice de drept substanțial.

Față cu unele fapte relevate în acest articol voi abstrage din faptele acolo relatate și din cele relatate infrachestiuni care cred că privesc (și) alte chestiuni cum ar fi: lupta pentru Drept; lupta pentru apărarea unor principii; despre realități (sistemice și/ori individuale) coexistând; despre realități (sistemice și/ori individuale) care intră în luptă.

Fapte consecutive datei de 19 ianaurie 2020:

În luna iunie 2020 Parchetul de le lîngă Curtea de Apel București competent să soluțione un dosar penal în care subsemnatul eram acuzat de IPJ Teleorman de faptul ca aș fi condus cu permisul de conducere suspendat, a clasat cauza, dispunând că nu am săvărșit fapta cu vinovăție.

În anul 2021 pentru o fapta contravenționala săvărșită de subsemantul (de importanță minoră) pe drumul public aflat în Sectorul 2 din București mi s-a intocmit un Proces-Verbal de contravenție (în data e 5 mai – a se vedea infra – am aflat cu stupoare că pentru asemenea faptă ar exista un alt dosar penal pentru conducere cu permis suspendat).

Între timp, începând cu anul 2021 (iarna) și continuând în anii 2022 și 2023, am întocmit ca parte vătămată si ca avocat pentru alte părți vătămate o serie de plîngeri penale împotriva unor persoane fizice și persoane juridice din județul Olt/București. Aceste plângeri penale aveau ca obiect săvărșirea infracțiunilor de: abuz în servicu pentru o persoana aleasa ca reprezentant al comunitații din comuna Radomirești, judetul Olt; încheierea unor contracte de arendă fictive de către un arendaș, membru/susținător (autodeclarat și recunoscut ca atare) al Partidului Social Democrat (care deține în comuna Radomirești, Olt o fermă de animale – împreună cu fiul său -, precum și o societate agricolă care încheie contracte de arendare cu arendatori din localitate); plângeri penale împotriva unor polițisti din comuna Radomirești pentru abuz în servicu, etc.; cerere de recuzare împotriva unor organe judiciare care au în cercetare dosare penele de genul celor mai sus enumerate; plangeri penale împotriva unor avocați din București pentru fapte de domeniul art. 272 Cod penal; plângeri împotriva unor persoane fizice, printre altele, pentru proxenetism/participanți la infractiunile săvârșite e cei anterior arătați ș.a.

La respectivele dosare penale aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, Parchetului de pe lângă Tribunalului Olt, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova ș.a., cercetarea penala a întârziat foarte mult (uneori peste limitele legale), s-au dat soluții de clasare, precum și alte soluții nefavorable mie și clienților mei (consideir că soluțiile au fost neteminice/nelegale), iar organele de urmărire penala au manifestat o atitudine vădit ostilă față cu subsemnatul în calitatea mea de avocat și de cadru didactic universitar (și nu numai – a se vedea CV profesional publicat pe juridice.ro).

În luna ianuarie 2023, aflându-mă la postul de poliție Radomirești, ca parte vătămată/reprezenant al unei părți vătămate, să depunem declarații in aceasta calitate într-un dosar penal ce avea ca obiect fapte susceptibile a constitui elementele constitutive ale infracțiunilor de fals, uz de fals, înșelăciune etc. în unele contracte de arendă (încheiate de sus arătatul arendaș/alți arendași), unul dintre polițiștii de la postul de poliție respectiv, m-a luat deoparte (nu avea calitatea de a cerceta în acel dosar dar venise acolo, așa, din întâmplare) și mi-a spus: vedeți ca puteți avea probleme cu permisul de coducere auto.  L-am ignorat, deși această învederare parea a reprezenta elemente constitutie ale infracțiunii de șantaj – dacă nu o lași mai moale cu arendașul, vezi că vei avea probleme -, cam așa cred că se poate traduce fapta polițistului.

În același timp, în dosarul pe rolul Parchetului de pe lăngă Judecatoria Caracal în care era cercetat alesul  Comunei Radomirești pentru abuz în serviciu (și alte fapte) ofițerul de poliție din Slatina, Olt, care instrumenta dosarul respectiv, comite mai multe abuzuri față cu subsemnatul, în înțelesul că: atunci când am fost audiat ca parte vătămată se comporta ca și cum aș fi fost inculpat (se vădește imparțialitatea); la audierea martorilor din dosar, funcționari publici de la Primăria Radomirești, mă cita să fiu prezent în termen foarte scurte, nelegale etc. etc. etc.

În luna martie 2023 la cererea mea de a studia dosare penale aflate pe rolul Parchetului de pe lângă judecătora Caracal, în loc să mi se de accesul să le studiez la Postul de Poliție Radomirești, conform legii, am fost chemat cu insistența la Parchetul Caracal pentru a studia acele dosare. Nu m-am prezentat acolo unde mă convocau polițiștii din Radomirești, căci era extra și contra legem. Oare nu cumva eram chemat pentru a mi se orchestra cele infra relatate pentru data de 5 mai a.c.?

În ultima săptămână a lunii aprilie 2023 am fost sunat de către inspectorul de la IPJ Slatina să mă prezint să studiez unul dintre cele două dosare pe care le avea în cercetare, printre care și cel care în avea ca făptuitor pe alesul comunei Raomirești, Olt (a se vedea supra).

Am comunicat doamnei inspector de poliție că îi voi preciza pe data de 2 mai 2023 ziua în care mă pot prezenta la sediul IPJ Olt pentru studierea unuia dintre cele două dosare penale (nu ceal în care era cercetat alesul ci cel în care este cercetat, printre altii, fermierul precizat).

Marți 2 mai 2023 după amiza, doamna inspector IPJ Olt m-a contactat (de pe telefonul fix al instituției, motivând că telefonul mobil vechi nu îl mai are – oare de ce evita contactul cu telefon mobil? Poate prentru a nu putea să las eu mesaje?) și a încercat să mă determine să vin vineri 5 mai 2023 la IPJ Olt. Surpriză însă: în data de 2 mai doamna Inspector mi-a comunicat că la orele 9.30 unii dintre martorii din dosarul alesului (celălat dosar) vor fi audiați. Suprins, i-am învederat că acest mod de a proceda la citare este (din nou) ilegal, căci trebuia să mă citize din timp, nu cu două zile înainte privit la acest dosar al alesului.

Cu toate acestea am decis să plec din comuna Radomirești (unde am și o reședintă profesională – Radomirești Olt este locul de de naștere și locul în are am elaborat o parte dintre cele peste 70 de lucrări de Drept – a se vedea CV profesional –, precum și locul în care doresc a înființa o asociație de Drept comparat:  http://www.racips.org) spre IPJ Slatina, dar doar pentru a studia cel de-a doilea dosar (care avea legătura cu fapta arendașului – supra).

Mai menționez faptul ca acel arendaș se lăuda către un client de-am meu, cu o sătămână înainte de aceste evenimente, că: acest avocat (subsemantul adică) nu va avea niciodată în zonă câștig de cauză în procesele lui, căci eu sunt membru marcant PSD și că dânsul poate influența aceste dosare (cum oare? Poate că doar apelând la lege, dar care sistem de legi?); că subsemantul aș trăi într-o lume ruptă de realități (adică nu realitățile pe care domnia sa le cunoaște – dar care realități? Care lume paralelă cu realitățile domnie sale?; care o fi tangența între lumea subsemnatului și lumea domniei sale? Cine face parte din lumea sa?).

În jurul orelor 10.45, vineri 5 mai a.c., eu fiind la o distanță de aproximativ 20 de km de Slatina, Olt, am văzut că se deplasa cu mare viteză autoturismul acelui ales din Radomireși, venind dinspre Slatina, posibil fiind în acea mașină și martorii ce fuseseră audiați în dosarul de abuz în serviciu de către doamna inspector care mă sunase cu două zile înainte (supra).

Intrând în orașul Slatina dinspre orașul Drăgănești-Olt, chiar la intrare în oraș, o mașina a poliției rutiere, imediat ce am intrat în oraș (eram cred aștepat), m-a oprit (nu încalcasem nicio regulă de ciruculație) Cei doi polițiști m-au filmat, mi-au pus aparatul etilotest (desi nu era cazul, căci nu prezentam semne că aș fi consumat aolcool) – rezultat negativ -, au verificat pe aparatura domniilor lor starea permisului meu de conducere și, constatând că în sistemul informatic permisul meu figurează ca fiind suspendat, imediat mi-au comunicat că am săvărșit infracțiunea de conducere a unui autovehicul cu permisul suspendat. Le-am învederat că nu am cunoștință să fi avut un dosar penal, relatîndu-le situația de fapt descrisă în articolul precedend publicat pe juridice.ro și rezultată și din Ordonanța de clasare din iunie 2020 (supra).

M-am deplasat împreună cu cei doi polițiști le sediul Poliției Slatina, am ales un avocat din Baroul Olt, care s-a prezentat imediat la sediul Poliției.

În biroul Poliției Rutiere Slatina s-au întamplat următoarele fapte:

Agentul de  poliție ASA… (nu ofițer de poliție!) avea deja scris ceva pe calculator, anume pe un formular de Declarație de martor.

I-am comunicat că peliminar declarației de martor este necesar să îmi comunice în scris că am dreptul la tăcere.

A șters de pe calcualator ceea ce avea deja scris, mi-a înmânat înscrisul în care mi se arăta că am dreptul la tăcere, l-am semnat.

I-am spus de asemenea că voi declara ceea ce știu relativ la faptele care cred ca ar constitui elemente constitutive ale abuzului în servciu/alte fapte comise de domnia sa și alte persoane din dosarele penale ale alesului¸ale fermierului și ale polițiștilor etc. (supra și infra).

Am început a relata aspectele privind faptele domniilor lor, anume că așa cum s-a desfășurat acțiunea, se crează prezumția că totul a fost orchestrat în așa fel incât să mi se întocmească un dosar penal.

Agentul a refuzat inițial să consemneze cele de mine relatate, invocând, printre altele, că nu are timp. Apoi m-a facut mincinos. Apoi l-a chemat pe șeful Poliției rutiere Slatina să se consulte (?!) relativ la acest dosar.

Apoi, agentul a încercat să mă oblige să răspund la unele întrebări, dar am refuzat, prelavându-mă de dreptul la tăcere.

L-am rugat să consemneze și alte aspecte, lucru pe care l-a făcut, anume că și domnia sa și celălalt agent sunt susceptibili de a fi făptuitori pentru infracțiunile de: abuz în serviciu; neglijență în serviciu, provocarea mărturiei mincinoase; omisiunea sesizării organelor judiciare (relative la faptele invederate acolo de mine); grup infracțional organizat; favorizarea infractorului etc.

Totodată am solicitat să consemneze faptul că cer percheziția informatică pentru persoanele sus-arătate, căci am apreciat și susțin că între alesul care fusese audiat de doamna inspector IPJ, această doamnă inspector, acel arendaș, polițiștii din Radomirești – Olt, posibil și alte persoane, nominalizate în declarația mea de martor, au existat comunicări pentru orchetrarea evenimentului.

Am încheiat depoziția de martor, iar la final, agentul de poliție mi-a comunicat să semnez procesul verbal de constatare a infracțiunii, eu făcând mențiunea pe acesta că relativ la obiecțiuni fac trimitere la depoziția mea ca martor, anterior consemnată de dânsul.

Mi-a mai comunicat dânsul că dosarul va fi competența unei Curți de Apel (oare nu trebuia să știe domnia sa că și acea audiere de martor trebuia să o facă un ofițer de poliție desemnat de un procuror de la Curtea de Apel sau chiar un procure de la aceeași Curte?).

Finalmente l-am recuzat pe acel agent.

Față cu aceste fapte pun următoarele întrebări:

Știa acel agent de poliție că nu avea niciun drept să mă audieze?

De ce acel agent e poliție nu a făcut cercetări amanunțite să vadă dacă realmente eram făptuitor?

Oare formalismul înregsitrării în sistemul informatic al Poliției rutiere a chestiunilor relative la suspendarea permisului, este e natura a atinge fondul dreptului, anume convingerea intima pe care eu am avut-o că sunt nevinovat, convingere dată de acea ordonanță de clasare despre care am relatat supra?

 Oare acel arendaș, alesul , polițiștii din Radomirești, Olt, cei din Slatina, alte organe judiciare din Slatina și Caracal, etc., au încercat să mă șantajeze făcând în așa fel încât să ajung să fiu condamnat pentru o faptă despre care ușor puteau afla nu există?

Nu cumva prin insistența de a-mi pune întrebări agentul de poliție din Slatina încerca să ma provoace să declar pentru a mă auotoincrimina?

Etc., Etc., Etc.

Ca un cunoscăror (umil) al drepturilor, al obligațiilor, al Dreptului, al unor mecanisme extra și contra legem, consider ca presupunerea că în speță a fost o acțiune premeditată în a mi se constitui o dosar penal, pentru a mă șantaja să nu contiuni a produce probe în care făptuitori apar persoanele ononente mie ca partea ătămată și avocat al unor părți vătămate (supra), este foarte întemeiată.

Fac precizarea că tot ceea ce aici scriu este susținut de probe/indicii.

De asemenea, cred ca este necesar, eu fiind și avocat al Baroului Bcuurești, ca acest Barou să exprime o poziție față cu asemenea fapte, aici relatate.

Totodata cred că este obligația Parchetelor competente a soluționa cazurile sus prezentate să se sesizeze din oficiu – procedura legală există – subsemantul fiind în curs să formulez și plângeri, conform legii, ce vor fi adresate instituțiilor abilitate.

În ceea ce mă privește, voi face în așa fel încât să continui a-mi apara drepturile subiective și interesele mele juridicește protejate, indiferent de presiunile care au existat, constat că există și care sunt convins că vor exista împotriva mea.

Sper  că acest caz va face ca și Dreptul (norma și interpretarea acesteia) să se poată a se reconfigura, în înțelesul că atât organele judiciare, interpretând normele de drept substanțial cu preeminență și sistematic față cu cele de drept procesual,  să facă în așa fel încât formalismul să nu aibă preeminență asupra dreptului substanțial, care, în esență, se subsumează, cred, principiilor de drept natural.

Nu dreptul pozitiv are preeminența ci dreptul natural, am convinegera intima.

Nu noi, persoanele fizice/juridice de drept privat suntem cele care ar trebui să plecăm capul în fața organelor judicare, ci ele au obligația legală să apere interesul public și drepturile subiective!

Astept cu interes susținerea colegilor mei, mai ales susținere din partea U.N.B.R. și a Baroului București, a colegilor juriști, a comunității jurișitilor  – practicieni și doctinari – români și străini.

Accentuez încă o data asupra faptului că toate faptele aici relatate pot fi susținute de probe.

Invit încă o data pe toți cei chemați să aplice legea să studieze Lupta pentru Drept a lui Ihering.

Iar faptul că acesta este un eveniment care mi s-a întâmplat mie nu cred că are relevanță, căci cred că este vorba în speță despre drepturi și obligații în general, despre Drept, despre principii, iar nu în principal despre: asemenea evenimente este posibil să se fi întâmplat și altora, cetățeni simpli.

Așa cum de multe ori am afirmat public, nu am apărat niciodata, nu apăr și nu voi apăra decăt cu preemineță idei și principii în care am fost educat și m-am autoeducat să cred.

Nota: Continutul este răspunderea autorului și nu angajează răspunderea Justice News247.

 

Leave a Reply

%d bloggers like this: