News24.7WorldPress se apropie de finalul intervievarii conducerii instantelor romanesti. O surpriza placuta a venit din partea Curtii de Apel Pitesti, unde intrebarile noastre au primit raspunsuri consistente… Ingrijoratoare…disputabile de catre cei avizati si sincere in fata Opiniei Publice.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEŞTI
- 41/R/5.10.2015
Urmare cererii adresate de dvs. Curţii de Apel Piteşti, prin care aţi solicitat acordarea unui interviu având ca temă munca judecătorilor şi condiţiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, vă transmitem în continuare răspunsurile la întrebările pe care ni le-aţi adresat:
1.Implementarea Noilor Coduri creaza dificultati in aplicarea legii?
Dinamica evoluţiei vieţii sociale şi, în mod special, apartenenţa României la spaţiul european, au făcut ca modificări normative structurale în sistemul judiciar să fie imperative. Prin urmare, intrarea în vigoare a noilor coduri atât în domeniul civil, cât şi în cel penal, a servit necesităţilor de a răspunde acestor schimbări.
Din păcate însă, noile reglementări au determinat dificultăţi în aplicarea lor şi continuă să alimenteze numeroase controverse judiciare. Ca exemplu, numai în domeniul dreptului penal au fost pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul anului 2014 un număr de 31 de hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor probleme de drept, iar Curtea Constituţională a României a pronunţat un număr de 6 decizii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii de drept procesual penal.
2.Care este tendinta de aglomerare a completelor de judecata?
Efectul implementării noilor proceduri s-a resimţit la nivelul jurisdicţiilor superioare, datorită unor modificări intervenite în sfera de competență a curţilor de apel, cărora li s-a atribuit exclusivitate în soluţionarea apelurilor, în contextul în care a fost eliminat recursul ca al treilea grad de jurisdicţie.
De asemenea, în domeniul dreptului civil, dar şi în dreptul penal, au apărut proceduri noi, care nu existau anterior, suplimentând activităţile judiciare pe diverse eşaloane de personal. De exemplu, în procedura civilă a sporit încărcătura personalului auxiliar datorită procedurilor de regularizare prealabile iniţierii judecăţii cauzei. În dreptul penal se înregistrează un spor de activitate de circa 10 procente în activitatea magistraţilor judecători, în vreme ce în privinţa procedurilor non-penale încărcătura cauzelor pe judecător a scăzut cu aproape 30 de procente.
3.Regulamentul de functionare a instantelor este unul care vine in sprijinul magistratului?
Regulamentul de ordine interioară se înscrie în categoria legislaţiei secundare şi este de un real folos pentru activitatea internă a instanţelor. Se simte însă nevoia sistematizării lui şi reaşezării reglementărilor în acord cu noile dispoziţii procedurale care au determinat între altele şi modificări în ceea ce priveşte structura completelor de judecată. La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii există Comisii de lucru cu acest obiectiv, urmând ca în cel mai scurt timp să fie elaborat un instrument de lucru mult mai sintetic şi mai util pentru activitatea magistraţilor.
4.Baza materiala este in concordanta cu nevoile magistratului si a justitiabilului?
Noile proceduri civile care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016 reglementează activităţi judiciare în Camera de consiliu, instanţele judecătoreşti nefiind încă pregătite pentru aceste schimbări având în vedere că cea mai mare majoritate a clădirilor nu dispun de spaţii suplimentare pentru Camere de consiliu astfel încât să fie asigurate fluxurile operaţionale.
Sunt încă jurisdicţii de prim nivel care îşi desfăşoară activităţile în spaţii insalubre şi absolut improprii pentru solemnitatea care trebuie să însoţească un act judiciar, astfel încât în această direcţie este nevoie de investiţii.
5.Personalul in actuala grila de posturi acopera activitatile si nevoile actului de justitie?
Sporirea competenţelor atrage evident suplimentări de personal, această tendinţă resimţindu-se în mod special în zona personalului auxiliar.
În privinţa judecătorilor, nevoile de suplimentare de posturi sunt mai reduse, înregistrându-se mai mult dezechilibre în alocarea lor între secţiile aceleiaşi instanţe, care se pot corecta printr-o intervenţie normativă.
6.Daca in cazul dumneavoastra aveti personal insuficient cum veti rezolva dificitul?
Deficitul de personal, în ceea ce ne priveşte, poate fi rezolvat prin măsuri temporare de relocare, de exemplu a efectivelor de grefieri de la instanţele cu volum mai mic de activitate către cele cu mult mai încărcate.
În cazul judecătorilor însă sunt anumite dificultăţi, având în vedere că politicile de personal se coordonează de Consiliul Superior al Magistraturii, aceştia neputând fi transferaţi de la un loc la altul decât cu acordul lor, datorită faptului că se bucură de inamovibilitate. La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii întâmpină unele dificultăţi în majorarea schemelor de personal pentru că ordonatorul principal de credite, adică acela care finanţează activitatea judecătorilor este o altă entitate decât Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv Ministerul Justiţiei.
În acest context, redimensionarea schemei de lucru în interiorul unei instanţe judecătoreşti este posibilă numai cu acordul judecătorului în cauză, iar, în lipsa acestuia, cu aprobarea Colegiului de conducere al instanţei respective, organ deliberativ format din mai mulţi judecători care, de cele mai multe ori, nu avizează aceste transferuri.
7. Inspectia Judiciara functioneaza in baza unei legi si atributii care ar trebui imbunatite si care ar fi acestea?
Inspecţia Judiciară funcţionează în baza unor reglementări normative suficient de coerente şi care acoperă destul de cuprinzător tot spectrul activităţilor pe care le desfăşoară astfel încât nu este cazul să intervină modificări.
Activitatea Inspecţiei Judiciare se regăseşte reglementată în Legea nr. 317/1.07.2004, care a fost actualizată la data de 25.05.2012, astfel încât, din punctul nostru de vedere, nu este nevoie de încă o intervenţie pentru amendarea acestui act normativ. De asemenea, în legătură cu legislaţia secundară care reglementează activitatea Inspecţiei Judiciare, respectiv Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, acesta a suferit mai multe modificări, ultima în anul 2014 şi în acest an se pregătesc alte schimbări în structura acestuia, fiind deja lansat pentru consultarea instanţelor un proiect în legătură cu îmbunătăţirea activităţii Inspecţiei Judiciare.
8.Consiliul Superior al Magistraturii este garantul justitiei in formula actuala?
Consiliul Superior al Magistraturii este, în actuala formulă, garantul justiţiei. Ar fi însă nevoie de modificarea Legii nr. 317/2004 care îi reglementează activitatea pentru a pune la dispoziţia Consiliului instrumente mult mai energice în cazurile în care se constată că s-a adus atingere independenței sistemului judiciar, măsurile acum posibile pentru Consiliu fiind mai mult la nivel afirmativ, în toate aceste situaţii luându-se doar act că încălcarea s-a produs, fără nici un fel de consecinţe pentru autorii ei.
9.Ce modificari ori completari ale legii ar putea optimiza functionarea Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii?
De asemenea, apreciem că este nevoie de modificarea art. 55 din Legea nr. 317/2004, care se referă la revocarea din funcţia de membru ales al Consiliul Superior al Magistraturii în procedura declanşată de Adunările Generale de la nivelul instanţelor judecătoreşti sau parchetelor, având în vedere că aceasta a fost declarată neconstituţională.
În această ipoteză, conform art. 31 din Legea nr. 47/1992, dispoziţiile din lege care au fost constatate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă în acest interval Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei României. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca neconstituţionale sunt suspendate de drept.
By
Robert Williams
Editor in Chief
News24.7WorldPress