Nr. 2133/IJ/1275/DIJ/2015
R A P O R T
privind respectarea dispoziţiilor legale
referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru
recuperarea prejudiciilor în dosarele penale
având ca obiect anumite categorii de infracţiuni
SINTEZA CONSTATĂRILOR, CONCLUZIILE ŞI PROPUNERILE FORMULATE ÎN URMA VERIFICĂRILOR PRIVIND MODALITATEA DE INSTRUMENTARE A CAUZELOR AVÂND CA OBIECT ANUMITE CATEGORII DE INFRACŢIUNI
În condiţiile în care, în societăţile contemporane, securitatea şi prosperitatea sunt elemente inseparabile ale progresului, revine fiecărui stat datoria de a asigura existenţa mecanismelor care să contribuie la buna funcţionare a instituţiilor sale, la reacţia rapidă în cazul săvârşirii unor infracţiuni care aduc atingere acestor valori şi la integrarea deplină a acestora în cadrul unional european.
Aşa cum s-a arătat în Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal, întocmită de Comisia Europeană la data de 11.7.2012, frauda și activitățile ilegale conexe care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii constituie o gravă problemă pentru bugetul Uniunii și, prin urmare, pentru contribuabili. Utilizarea abuzivă a fondurilor pune în pericol obiectivele bugetului Uniunii, care constau în îmbunătățirea condițiilor de viață, în favorizarea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă. Acest fapt se confirmă mai ales în perioade de consolidare bugetară, de responsabilitate fiscală și de reforme structurale pe calea creșterii economice.
În contextul adaptării legislaţiei naţionale la cerinţele aquis-ului comunitar, implementarea legislaţiei conexe combaterii fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare a actelor de terorism, precum şi necesitatea adaptării metodologiei de lucru în cazul cercetării acestui tip de activităţi infracţionale, reprezintă elemente ce nu pot fi tratate în mod disparat.
Aceeaşi remarcă poate fi adaptată şi celorlalte categorii de infracţiuni care fac obiectul controlului, respectiv evaziunea fiscală, contrabanda sau infracţiunile de spălare de bani.
Având în vedere că principalul motiv care stă la baza criminalităţii organizate transfrontaliere îl constituie câştigul financiar, fiecare sistem judiciar trebuie să îşi creeze propriul sistem reglator de identificare şi înlăturare a vulnerabilităţilor, acestea din urmă constituind acele stări de lucruri, procese sau fenomene din viaţa internă, care diminuează capacitatea de reacţie la riscurile existente ori potenţiale sau care favorizează apariţia şi dezvoltarea acestora.
În acest context, cu privire la fiecare activitate infracţională în parte, ceea ce interesează nu este numai latura penală, punitivă a cauzei, respectiv condamnarea infractorului, ci şi latura civilă şi celelalte măsuri cu caracter penal care au rolul, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, de a contribui la evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Şi aceasta, întrucât, pasivitatea în recuperarea prejudiciilor se răsfrânge asupra intereselor statului, ale Uniunii Europene şi implicit ale cetăţeanului, prin consecinţa negativă a restrângerii sau dispariţiei fondurilor necesare implementării corecte a politicilor publice.
Conştientizând importanţa domeniului analizat, prin raportare la necesitatea apărării valorilor constituţionale menţionate mai sus, Inspecţia Judiciară a inclus în cadrul propriilor direcţii de activitate, verificări în materie penală, cu referire la domenii care aduc în discuţie competenţa instanţelor judecătoreşti de a lua măsuri de recuperare a prejudiciilor cauzate prin diferite categorii de infracţiuni.
Această viziune a Inspecţiei Judiciare s-a cristalizat încă din anul 2013 când, prin Ordinul nr. …/18.12.2013 al Inspectorului-şef, s-a stabilit efectuarea unui control tematic având ca obiect identificarea dosarelor în care instanţele de judecată au dispus măsura confiscării extinse.
Concluzia principală care se s-a desprins din analiza datelor şi informaţiilor statistice semnalate ori identificate este că şi în sistemul judiciar din România există aceeaşi situaţie de la nivelul Uniunii Europene, în sensul că procedurile de confiscare extinsă sunt insuficient utilizate, şi implicit, valoarea sumelor recuperate este redusă şi insuficientă în raport cu valoarea estimată a acestora şi cu amploarea fenomenului criminalităţii organizate, cu toate consecinţele de rigoare.
În cuprinsul actului de control au fost identificate mai multe vulnerabilităţi, ca premise ale unor situaţii de risc, deoarece poate interveni problematica juridică a anulării, rezilierii, rezoluţiunii etc. contractelor translative de proprietate (vânzare-cumpărare, donaţie, schimb ş.a.), prin care sunt înstrăinate bunurile/banii pentru a fi sustrase de urmărire, inclusiv în cadrul soluţionării laturii civile a procesului penal.
Raportul de control a fost aprobat prin Hotărârea nr.116/18.02.2015 a Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În anul 2014, prin Ordinul nr. …/8.12.2014 al Inspectorului-şef, s-a stabilit efectuarea controlului care face obiectul prezentului raport, respectiv verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii instanţelor sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect anumite categorii de infracţiuni.
La fel ca şi în situaţia controlului privind confiscarea extinsă, verificările au vizat identificarea cauzelor având ca obiect respectivele categorii de infracţiuni, analiza modalităţii de derulare a procedurilor, prin raportare la durata afectată soluţionării cauzelor şi la motivele obiective şi subiective care au determinat prelungirea în timp a procedurilor, măsurile luate pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, respectiv prezentarea datelor referitoare la valoarea prejudiciilor în respectivele cauze penale.
Aşadar, legătura dintre cele două controale este dată de interesul prezentării şi identificării, pe de o parte, a acelor metode şi practici pozitive, iar pe de altă parte, a identificării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc, în limitele competenţelor recunoscute instanţelor judecătoreşti, pentru a oferi suport şi informaţie unei viziuni ce urmăreşte aplicarea corectă a legii şi respectarea valorilor constituţionale.
De aceea, rapoartele Inspecţiei Judiciare ar trebui să constituie instrumente de lucru întrucât, prin intermediul acestora, se are în vedere nu numai prezentarea, inclusiv statistică, a cazuisticii analizate, ci se urmăreşte îndeosebi, prin propunerile efectuate, şi modificarea dispoziţiilor legale ori regulamentare acolo unde este necesară îmbunătăţirea acestora sau reanalizarea practicilor neunitare instanţelor judecătoreşti în cadrul colectivelor de judecători.
Trebuie subliniat că întocmirea prezentului raport de control a presupus analizarea unui volum foarte mare de informaţii, în obţinerea cărora au fost implicaţi toți inspectorii judiciari din cadrul Direcţiei de inspecţie judiciară pentru judecători, pentru ca în final să se realizeze sintetizarea, desprinderea concluziilor şi formularea unor propuneri adecvate de îmbunătăţire a activităţii.
În condiţiile în care analiza informaţiilor specifice acestui control a fost realizată în mod distinct pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi celelalte curţi de apel, pe de altă parte, apreciem utilă formularea unor concluzii în aceeaşi modalitate, distinctă şi concretă.
CONCLUZII PRIVIND ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Astfel, în ceea ce priveşte datele statistice, verificările efectuate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au evidenţiat faptul că pe rolul instanţei supreme se afla un număr total de 61 de dosare, în diferite faze procesuale şi având ca obiect infracţiuni din categoria celor care fac obiectul prezentului control.
Defalcat pe faze procesuale, s-a comunicat existenţa a 6 dosare de fond, 18 cauze în apel, 35 dosare de recurs şi 2 cauze în recurs în casaţie, perioada de referinţă fiind 1.01.2013 – 1.04.2015.
Sub aspectul prejudiciilor înregistrate în respectivele cauzele, acestea se situează între limita minimă de aproximativ 7000 de lei şi limita maximă de peste 300.000.000 de euro; pe diferite faze procesuale, valoarea prejudiciilor se prezintă, de exemplu, după cum urmează: în cele 6 dosare de fond, prejudiciul total stabilit în faza de urmărire penală este de 13.721.948 de lei şi de 303.888.615 euro.
Referitor la dosarele de recurs şi recurs în casaţie, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 de euro şi 52.927.756 de lei.
În ceea ce priveşte aspectele legate de stadiul punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale cu referire la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii, este de reţinut faptul că aceste obligaţii nu incumbă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât nu este instanţă de executare, astfel că nu au fost analizate aceste obligaţii prin prisma normelor procedurale în materie de executare a dispoziţiilor cuprinse în hotărârile penale.
În ceea ce priveşte modalitatea de instrumentare a cauzelor, din verificarea dosarelor de fond, apel, recurs şi recurs în casaţie aflate pe rolul instanţei supreme sau, după caz, soluţionate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a reieşit faptul că instanţa supremă a soluţionat cauzele care constituie obiectul controlului cu respectarea normelor procedurale şi regulamentare şi în termene rezonabile, prin raportare la volumul de activitate al Secţiei penale din cadrul instanţei supreme.
Sub aspectul duratei procedurilor judiciare, cauzele care se află la fond pe rolul instanţei supreme au durate de timp cuprinse între 2 şi 10 luni. Dintre acestea, 3 dosare sunt în faza camerei preliminare, 2 în curs de judecată a fondului, iar 1 dosar a fost soluţionat pe parcursul controlului.
În privinţa dosarelor din apel, acestea sunt înregistrate pe rolul instanţei supreme de cel mult câteva luni, fiind soluţionate cu operativitate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (termene de judecată la o perioadă de maximum o lună, pentru discutarea măsurilor preventive, într-un singur dosar fiind acordat termen pentru administrarea probatoriului).
Soluţionarea dosarelor în recurs şi în recurs în casaţie s-a raportat la perioade cuprinse între 3 luni şi 1 an.
Pe parcursul perioadelor sus-menţionate, au fost acordate termene de judecată în conformitate cu normele procedurale, asigurându-se respectarea şi garantarea drepturilor procesuale ale participanţilor la judecată (studiere dosar, administrare probe, angajare apărător, soluţionare incidente procedurale etc.).
Verificările efectuate au relevat faptul că judecătorii, atunci când s-a impus aceasta, au luat măsuri de impulsionare a procedurilor judiciare, în sensul că au emis mandate de aducere ori au aplicat amenzi judiciare martorilor sau apărătorilor părţilor.
Termenele de judecată au fost acordate la intervale optime şi rezonabile, cu menţiunea că o durată mai mare de timp a fost afectată, câteodată, stabilirii primului termen de judecată (uneori, până la 5 luni), aspect care se justifică prin raportare la volumul însemnat de activitate al Secţiei penale a instanţei supreme.
În acest context, au fost identificate situaţii în care judecătorii au procedat la preschimbarea termenelor de judecată, urmărind astfel în permanenţă reducerea duratei procedurilor, ca o modalitate de compensare a duratei de timp afectate primului termen de judecată.
Din verificări, a reieşit că, într-o singură cauză, s-a constatat intervenirea prescripţiei speciale a răspunderii penale, însă acest lucru s-a datorat faptului că instanţa a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Noul Cod penal, care a redus termenele de prescripţie.
Se constată, aşadar, că durata de timp afectată procedurilor în cauzele de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se caracterizează prin celeritate, promptitudine şi eficienţă, dispunându-se măsurile necesare unei bune şi reale administrări a actului de justiţie.
O altă caracteristică a dosarelor de competenţa instanţei supreme este complexitatea cauzelor, situaţie care se desprinde din numărul mare de volume ale dosarului de urmărire penală, numărul părţilor sau numărul mare al infracţiunilor judecate. Este de menţionat că această complexitate este generată nu numai de natura penală a cauzei, ci şi de dificultatea soluţionării laturii civile, care a presupus, uneori, demersuri pentru identificarea părţilor responsabile civilmente sau pentru stabilirea cu exactitate a prejudiciilor.
Chiar şi în aceste condiţii, aşa cum s-a arătat mai sus, judecătorii au dispus măsuri în vederea soluţionării cauzelor în conformitate cu normele procedurale şi regulamentare, ceea ce evidenţiază atenţia acordată şi interesul gestionării corespunzătoare a cauzelor, cu alte cuvinte a asigurării unui case management eficient, ca parte intrinsecă a managementului secţiei şi al instanţei.
Cu privire la măsura sechestrului, din datele obţinute se poate trage concluzia că, la judecata în primă instanţă, fără excepţie, în fiecare dintre aceste dosare, în faza de urmărire penală a fost instituit sechestru până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului.
În acest context, se impune a fi precizat că, la nivelul Ministerului Public, încă din anul 2011 a fost pus în aplicare un ordin comun cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ordinul nr. …/C/2011 privind desfăşurarea activităţilor prealabile luării măsurilor asigurătorii în cauzele penale, care conţine o procedură standardizată obligatorie pentru identificarea bunurilor care pot fi sechestrate ş.a.
Cu privire la unul dintre cele şase dosare de fond, care între timp a şi fost soluţionat, s-a menţinut sechestrul asupra bunurilor imobile etc.
La cauzele aflate în faza de judecată a apelului, au fost menţinute dispoziţiile hotărârilor pronunţate în primă instanţă cu privire la măsurile asiguratorii.
În general, instanţa supremă, ca instanţă de recurs, s-a pronunţat asupra sechestrului exclusiv prin decizia prin care a soluţionat recursul, fie în mod explicit, prin referire expresă la menţinerea acestei măsuri, fie implicit, prin sublinierea că se menţin celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate, în special în cazul admiterii parţiale a căii de atac.
Instanţa de recurs nu a instituit nicio măsură de sechestru în faza procesuală a recursului, prin încheiere în cursul judecăţii, ci s-a pronunţat doar asupra măsurilor dispuse deja prin hotărârile instanţelor inferioare, în condiţiile în care instanţa supremă nu este instanţă de executare.
Au existat şi situaţii în care instanţa de recurs s-a pronunţat prin revocarea sechestrului, însă aprecierea a fost una subsecventă menţinerii unei soluţii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal.
Astfel cum rezultă din cele prezentate anterior, analiza cauzelor aflate pe rolul instanţei supreme s-a realizat cu privire la fiecare dosar în parte, situaţie care a condus la o mai bună evidenţiere a modalităţii de rezolvare a cauzelor, putându-se desprinde o concluzie asupra modului general în care este abordată soluţionarea dosarelor din categoria celor ce fac obiectul controlului.
În acest sens, Inspecţia Judiciară a constatat o preocupare generală şi constantă a judecătorilor din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor, acordând – chiar în condiţiile unui probatoriu complex de administrat ori a necesităţii soluţionării unor cereri incidentale sau excepţii – termene la intervale de timp foarte scurte, manifestând totodată rigurozitate şi fermitate în aplicarea dispoziţiilor legale şi regulamentare.
Aşadar, trebuie evidenţiat efortul susţinut al judecătorilor Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sensul accelerării judecăţii în dosarele verificate, în condiţiile unui personal insuficient raportat la volumul de muncă şi al resurselor materiale necorespunzătoare unei instanţe supreme, constatându-se astfel o continuare a bunelor practici în materie penală, instituite anterior de către conducerea instanţei şi judecătorii Secţiei penale.
CONCLUZII PRIVIND CURŢILE DE APEL
Într-o formă centralizată datele obţinute în urma verificărilor efectuate, se prezintă astfel:
Dosare aflate pe rol la data de 1 aprilie 2015
Nr. crt.
Instanţa
Nr. total cauze aflate pe rol
Cauze cu vechime sub 1 an
Cauze cu vechime de 1-3 ani
Cauze cu vechime de 3-5 ani
Cauze cu vechime peste 5 ani
1
Curtea de Apel Alba Iulia
145
85
55
4
1
2
Curtea de Apel Bacău
85
56
26
3
3
Curtea de Apel Braşov
85
52
32
1
4
Curtea de Apel Bucureşti
367
277
78
10
2
5
Curtea de Apel Cluj
282
187
82
11
2
6
Curtea de Apel Constanţa
151
113
38
–
7
Curtea de Apel Craiova
189
136
50
3
8
Curtea de Apel Galaţi
142
96
41
5
9
Curtea de Apel Iaşi
66
42
22
2
10
Curtea de Apel Oradea
172
83
82
7
11
Curtea de Apel Piteşti
39
25
10
4
12
Curtea de Apel Ploieşti
104
63
36
5
13
Curtea de Apel Suceava
166
86
76
3
14
Curtea de Apel Târgu Mureş
64
35
26
3
15
Curtea de Apel Timişoara
95
74
19
2
16
Curtea Militară de Apel
–
–
17
TOTAL
2.152
1.410
673
60
8
Dosare soluţionate definitiv în intervalul 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015
Nr. crt.
Instanţa
Nr. cauze soluţionate definitiv
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi instanţelor arondate
1
Curtea de Apel Alba Iulia
248
32.013.051 lei
210.000 euro
2
Curtea de Apel Bacău
111
165.349.663,27 lei
170.126 euro
3
Curtea de Apel Braşov
147
31.617.424 lei
4
Curtea de Apel Bucureşti
417
325.947.931,02 lei
76.032.871 euro
149.199.438 USD
5
Curtea de Apel Cluj
319
94.822.135 lei
7000 euro
6
Curtea de Apel Constanţa
133
138.224.807,8 lei
12.127,94 euro
8.949,60 USD
7
Curtea de Apel Craiova
205
50.206.380,57 lei
300 euro
8
Curtea de Apel Galaţi
186
22.936.219 lei
150 euro
9
Curtea de Apel Iaşi
131
22.995.499 lei
2.915 USD
10
Curtea de Apel Oradea
159
88.957.196,3479 lei
707.195,05 euro
11
Curtea de Apel Piteşti
69
110.125.959,302 lei
2.289.237,47 euro
53.889 USD
13.291 GBP
8.199 CAD
1.190 AUD
2.120 CZK
1.528 NZD
12
Curtea de Apel Ploieşti
147
84.596.865,58 lei
13
Curtea de Apel Suceava
273
56.850.151,8169 lei
14
Curtea de Apel Târgu Mureş
101
8.421.454 lei
19.600 euro
15
Curtea de Apel Timişoara
266
88.564.289,83 lei
542.900,34 euro
16
Curtea Militară de Apel
1
387.700 euro
17
TOTAL
2.813
1.321.629.027,5368 lei
80.379.207,8 euro
149.265.191,6 USD
13.291 GBP
8.199 CAD
1.190 AUD
2.120 CZK
1.528 NZD
Analiza datelor statistice a relevat că, pe rolul tuturor curţilor de apel şi instanţelor arondate, se aflau la nivelul lunii aprilie 2015, un număr total de 2152 de cauze având ca obiect infracţiunile de: spălare de bani, prevăzută de (fostul art. 23 şi actualul) art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, evaziune fiscală, prevăzută de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, contrabandă, prevăzută de actualul art. 270 şi 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute de art. 18 ind. 1 – 18 ind. 5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Din acestea, 1410 dosare au o vechime în sistemul judiciar mai mică de 1 an, 673 cauze se situează între 1-3 ani, 60 între 3-5 ani, iar 8 dosare sunt mai vechi de 10 ani.
Se constată astfel, că din numărul total al dosarelor aflate în curs de judecată, având ca obiect infracţiunile anterior menţionate, 65% au o durată a procedurilor judiciare mai mică de 1 an de zile, procent care relevă, apreciem noi, o bună administrare a actului de justiţie în astfel de cauze, având în vedere că acestea se caracterizează prin complexitate, decurgând din numărul de fapte ori al persoanelor trimise în judecată, dar şi din probatoriul complex ce trebuie administrat (număr mare de martori sau efectuarea unor expertize de specialitate care implică de regulă, un volum mare de muncă).
De aceea, un număr de 673 de dosare care au o durată a procedurii judiciare cuprinsă între 1-3 ani, este apreciat ca fiind rezonabil şi respectând în ansamblu, criteriul de celeritate al soluţionării, dosarele cu această durată a procedurii judiciare reprezentând 31% din numărul total al cauzelor aflate pe rol.
Din totalul de 2152 dosare, 68 au o durată a procedurii judiciare mai mare de 3 ani, acest fapt datorându-se în principal unor cauze de natură obiectivă.
Totodată, se reţine că în perioada 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015, au fost soluţionate definitiv 2813 dosare cu obiectul anterior menţionat.
Se poate aprecia astfel, că reacţia statului faţă de acest tip de infracţiuni care prezintă relevanţă sub aspectul prejudiciilor financiare produse, este una promptă, în contextul în care pe parcursul unui interval de timp de 2 ani şi 4 luni au fost instrumentate sau se află în curs de instrumentare, 4965 de dosare (2152 cauze aflate în prezent pe rol, plus 2813 cauze soluţionate definitiv în această perioadă de timp).
Sub acest aspect, apreciem ca fiind relevantă şi prezentarea cuantumului prejudiciului stabilit de instanţele de judecată (prin hotărâri definitive pronunţate în intervalul 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015) care se situează la nivelul sumelor de 1.321.629.027,5368 lei, 80.379.207,8 euro,149.265.191,6 USD,13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD.
II. În ceea ce priveşte măsurile dispuse în cursul judecăţii, pentru o bună instrumentare a cauzelor, se impune a fi subliniat că analiza acestor măsuri este determinată de dreptul părţilor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, drept care beneficiază de consacrare constituţională (art. 21 alin. 3 din Constituţia României).
În practică, deseori au fost constatate unele dificultăţi în respectarea acestui drept fundamental, a căror identificare şi remediere constituie scopul verificărilor realizate de Inspecţia Judiciară.
Analiza caracterului rezonabil al termenului în care sunt soluţionate dosarele cu care sunt învestite instanţele naţionale trebuie să se realizeze inclusiv prin utilizarea criteriilor pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a creat prin jurisprudenţa sa.
În acest sens, urmează a se avea în vedere criteriile reţinute de către instanţa europeană, respectiv: natura cauzei, rezultând din importanţa pe care aceasta o prezintă pentru părţi; complexitatea cauzei, care este atestată de regulă de numărul celor acuzaţi şi al martorilor, de volumul dosarului, de dificultăţile care ţin de administrarea probelor, de investigaţiile ce trebuie desfăşurate şi de o eventuală dimensiune internaţională a cauzei; comportamentul părţilor, care trebuie să facă dovada faptului că au depus toate diligenţele necesare în vederea derulării normale a procedurilor, precum şi comportamentul autorităţilor, sub acest aspect urmând a se verifica în principiu dacă în cursul soluţionării cauzei au existat momente lungi de inacţiune din partea organelor judiciare.
Utilitatea criteriilor propuse îşi găseşte relevanţă nu doar în procesul de stabilire a rezonabilităţii termenului de soluţionare a cauzei, ci şi în determinarea culpei în prelungirea excesivă a procedurii.
De asemenea, apreciem că o astfel de expunere poate evidenţia cu mai multă uşurinţă aspectele asupra cărora judecătorii trebuie să acorde un plus de atenţie cu ocazia soluţionării cauzelor cu termen depăşit, deci în considerarea managementului de caz sau asupra cărora conducerile instanţelor trebuie să dispună măsuri concrete, cum ar fi revizuirea modului de efectuare a pregătirii profesionale sau verificarea subzistenţei temeiurilor care au stat la baza suspendării dosarelor, în considerarea managementului judiciar.
Din verificările efectuate de către inspectorii judiciari cu privire la modul de gestionare a dosarelor cu o durată mai mare de 3 ani în sistemul judiciar, au putut fi identificate mai multe cauze care au condus la prelungirea duratei proceselor:
A) Cauze obiective de amânare a judecării cauzei
a) complexitatea cauzelor, care este dată de miza procesului, de numărul mare de inculpaţi, dintre care unii trimişi în judecată în stare de arest, dar şi de numărul însemnat al părţilor civile sau al altor participanţi la proces; complexitatea este determinată şi de numărul mare al volumelor de urmărire penală, dar şi de necesitatea administrării unui probatoriu complex, în etape.
Trebuie, de asemenea, menţionat că soluţionarea cererilor privind măsurile preventive, cu sesizarea aproape în toate cazurile şi a instanţelor de control judiciar, presupune o prelungire însemnată a duratei procedurilor judiciare.
Astfel, necesitatea respectării drepturilor procesuale recunoscute părţilor, consemnarea declaraţiilor acestora, citarea unui număr mare de inculpaţi, alte părţi sau martori ori rezolvarea tuturor cererilor şi excepţiilor invocate de părţi sau de avocaţi, sunt de natură a contribui la prelungirea duratei procedurii judiciare.
Sub acest aspect, s-a constatat existenţa unor dificultăţi în cazul părţilor care domiciliază ori îşi au reşedinţa în afara teritoriului României, dar şi o prelungire a duratei procedurilor în cazul administrării unor probe prin comisie rogatorie;
– îndeplinirea procedurii de citare cu toate părţile, în condiţiile în care, parte dintre inculpaţii aflaţi în stare de detenţie se aflau în locuri de deţinere diferite, iar parte dintre părţi şi-au schimbat domiciliile sau sediul social, fără a comunica instanţei noua adresă;
b) parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casării hotărârilor cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă ori la instanţa de apel.
Sub acest aspect, s-a constatat că, în cazul reluării judecăţii pe parcursul unuia sau a mai multor cicluri procesuale, termenele stabilite la înregistrarea cauzelor pentru soluţionarea căilor de atac, sau în rejudecare, sunt cele utilizate în mod obişnuit, fără a se ţine cont de vechimea cauzei.
Aceeaşi situaţie se constată şi cu privire la reînregistrarea dosarului în vederea rejudecării, repartizarea având loc conform parametrilor de repartizare configuraţi la nivelul instanţelor de judecată, asociaţi obiectului cauzei, fără a se avea în vedere la procedura de repartizare aleatorie criterii precum durata totală a procesului, în raport de data înregistrării în sistem a actului de sesizare, ori existenţa unor cicluri procesuale anterioare.
c) Soluţionarea unor cereri de strămutare;
d) prelungirea duratei procedurilor datorată comportamentului părţilor. Sub acest aspect, pot fi menţionate, cu titlu de exemplu, formularea succesivă a cererilor de amânare în cauzele cu mai mulţi inculpaţi, inexistenţa informaţiilor privind domiciliile/sediile părţilor sau necesitatea pregătirii apărării.
e) întârzierea soluţionării cauzelor datorată altor autorităţi este o altă cauză care a condus la prelungirea duratei totale de soluţionare a proceselor
Sub acest aspect, trebuie menţionată necomunicarea în timp util a relaţiilor solicitate de instanţă altor instituţii sau autorităţi.
De asemenea, administrarea cu dificultate a probei cu expertiză financiar-contabile, din motive imputabile experţilor (prin formularea unei cereri de înlocuire la mult timp după desemnare) a condus la concluzia că aceasta reprezintă o cauză importantă de întârziere în soluţionarea cauzelor având obiectul specific acestor verificări.
În majoritatea cazurilor ce au ca obiect infracţiuni din categoria analizată s-a dispus efectuarea unor expertize tehnice, iar administrarea acestei probe se realizează, în cele mai multe cazuri, cu dificultate, în raport şi de volumul foarte mare al informaţiilor ce trebuie analizate de către expertul tehnic.
În concret, administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară presupune dificultăţi şi sub alte aspecte, cum ar fi: acordarea în cauză a mai multor termene de judecată în vederea stabilirii tuturor obiectivelor; desemnarea expertului; realizarea comunicărilor către acesta; efectuarea propriu-zisă a expertizei; întocmirea raportului de expertiză dispus în cauză; studiul acestuia de către părţi; întocmirea răspunsului la obiecţiuni; efectuarea unui supliment la raportul de expertiză; studierea acestuia de către părţi, etc.
S-a mai constatat că la prelungirea procedurilor judiciare a contribuit şi motivarea cu întârziere a apelului de către parchet (într-un termen ce a depăşit 3 luni de zile).
O altă cauză de temporizare a procedurilor judiciare a reprezentat-o şi lipsa interpreţilor de limbă chineză, persană şi turcă.
f) S-a mai constatat că, la mărirea duratei procedurii a contribuit şi modul diferit în care instanţele au interpretat dispoziţiile incidente în cauză referitoare la competenţă, decurgând, spre exemplu, din calitatea de senator a unuia dintre inculpaţi; prin raportare la data săvârşirii faptelor, data dobândirii şi data pierderii calităţii de parlamentar de către inculpat, data sesizării instanţei şi cea a derulării procedurilor în faţa instanţei, s-a apreciat, diferit, de către tribunal şi de către instanţa supremă asupra modului în care funcţionează beneficiul competenţei speciale decurgând din calitatea făptuitorului (în speţă, de calitatea de senator) – ceea ce a condus la declinări succesive de competenţă.
g) S-a mai constatat că, urmare a jurisprudenţei CEDO (Cauza Beraru contra României), în situaţia în care cercetarea judecătorească este efectuată parţial de un judecător, iar acesta este înlocuit până la soluţionarea cauzei, inculpaţii şi martorii sunt reaudiaţi de către magistratul căruia i se repartizează ulterior dosarul, ceea ce este în măsură să determine în mod obiectiv o prelungire importantă a duratei procedurii judiciare.
B) Cauze subiective de amânare a judecării cauzei
a) depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de lege pentru amânarea pronunţării;
b) redactarea cu întârziere a hotărârilor;
c) amânarea repetată a pronunţării cauzei, urmată de repunerea acesteia pe rol, iar apoi de amânarea din nou în mod succesiv a pronunţării, după care se pronunţă sentinţa penală, neredactată la data efectuării prezentelor verificări, după 4 luni de la pronunţare;
d) lipsa de fermitate a unor instanţe de judecată, care s-a putut constata în situaţiile în care nu s-au luat măsuri preparatorii pentru asigurarea citării tuturor părţilor, nu s-a procedat la sancţionarea conduitei avocaţilor aleşi, în situaţiile în care nu s-au prezentat, nu şi-au asigurat substituirea ori nu au făcut dovada imposibilităţii de prezentare.
Cu alte cuvinte, lipsa de fermitate a instanţelor de judecată s-a constatat, în anumite cazuri, în raport cu anumite conduite ale inculpaţilor şi ale apărătorilor acestora, care au determinat amânarea cauzelor, fie ca urmare a neprezentării, fie prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite de instanţă ori prin admiterea unor cereri succesive de amânare, pe considerentul lipsei de apărare sau al necesităţii pregătirii apărării (după admiterea unor alte cereri având ca obiect exercitarea dreptului la apărare); aceeaşi lipsă de fermitate a fost constatată, spre exemplu, şi în ceea ce priveşte identificarea domiciliilor sau sediilor părţilor pentru a se asigura corecta citare a acestora, utilizarea citării prin agent procedural sau cu mandat pentru a se asigura, de asemenea, îndeplinirea procedurii de citare şi evitarea situaţiilor repetate de lipsă de procedură, sancţionarea experţilor judiciari pentru neefectuarea lucrărilor dispuse, etc.
Neaplicarea sancţiunilor legale în cazuri evidente de culpă sau aplicarea lor cu multă indulgenţă ori nesoluţionarea cererilor formulate în legătură cu acest gen de sancţiuni dovedesc lipsa de fermitate a judecătorilor şi constituie o încurajare a participanţilor la proces pe linia neîndeplinirii obligaţiilor, aceştia din urmă observând că nu se dispun măsuri concrete de constrângere.
Această lipsă de fermitate decurge din aceea că, deşi dispoziţiile legale obligă instanţele să ia toate măsurile necesare în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei şi a finalizării acesteia, nu au fost identificate împrejurări justificative pentru lipsa de implicare şi rol activ în impulsionarea procedurilor judiciare.
e) acordarea mai multor termene pentru lipsă de apărare şi pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorilor aleşi ai inculpaţilor fără ca aceştia să asigure substituirea;
f) omisiunea judecătorului fondului de a examina acuzaţiile aduse prin actul de sesizare şi ignorarea dispoziţiilor instanţei de casare, ceea ce a condus la prelungirea procedurilor judiciare urmare a casărilor succesive.
Desfăşurarea procedurii în cauzele analizate s-a făcut, în general, în limita cadrului legal prescris de dispoziţiile procedurale şi regulamentare (cu interpretările pe care unele dintre aceste le pot determina), atrăgând, cu toate acestea, durate ale procedurilor mai mari de un an, nefinalizate până în prezent prin pronunţarea unor hotărâri definitive.
În acelaşi cadru s-a constatat, cu titlu de excepţie, împrejurarea că procedurile judiciare au depăşit în unele cazuri, exclusiv din considerente obiective, durata de 5 ani de la data înregistrării dosarelor în sistemul judiciar.
În contextul celor arătate în prezentul capitol, în situaţiile în care inspectorii judiciari au constatat că prelungirea duratei procedurilor este imputabilă judecătorilor, au demarat efectuarea verificărilor prealabile, ceea ce a condus la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare cu privire la existenţa indiciilor privind eventuala săvârşire a abaterii disciplinare reglementate în prezent de art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.
Cele 6 sesizări din oficiu vizează judecători care îşi desfăşoară activitatea la instanţe din raza Curţilor de Apel Braşov, Piteşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara.
Trebuie menţionat că, în ceea ce priveşte sesizarea din oficiu privind activitatea necorespunzătoare a judecătorului din raza Curţii de Apel Piteşti, la momentul întocmirii prezentului raport, cercetarea disciplinară este finalizată, urmând a fi sesizată Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.
Pe parcursul verificărilor au fost identificate şi situaţii care, deşi nu au condus la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare sub aspectul existenţei indiciilor abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, în vederea eliminării cauzelor subiective care pot conduce la prelungirea procedurilor judiciare în acest tip de cauze, apreciem că impun acordarea unei atenţii sporite atât din partea judecătorilor de caz, cât şi a conducerii instanţelor, în gestionarea unui management mai eficient, pentru soluţionarea cu celeritate a acestora.
III. Măsuri dispuse de instanţe pentru asigurarea recuperării prejudiciilor în dosarele aflate pe rol
Din analiza relaţiilor comunicate de instanţe şi din verificările efectuate prin sondaj s-a constatat incidenţa redusă a situaţiilor în care în timpul judecăţii s-a pus în dezbatere şi s-a dispus luarea unor măsuri asigurătorii, în majoritatea situaţiilor, prin hotărârea de condamnare fiind menţinute măsurile asiguratorii dispuse de parchet în cursul urmăririi penale.
În cazuri izolate, au fost luate măsuri de indisponibilizare a bunurilor de către instituțiile financiare locale, urmare a dispoziţiilor instanţei de judecată.
În situaţia în care s-a constatat absenţa unor măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale, dar şi neadoptarea unor astfel de măsuri în cursul judecăţii, din relaţiile comunicate de instanţe se reţine că, de regulă, motivul invocat a fost acela al inexistenței unor bunuri în proprietatea inculpaţilor, fapt constatat în cursul urmăririi penale, fără a se mai efectua verificări de către instanţe sub acest aspect în cursul judecății.
S-au identificat însă şi situaţii în care instanţele nu au dispus vreo măsură asigurătorie, determinate fie de achitarea integrală a prejudiciului înainte de soluţionarea cauzei, fie de imposibilitatea identificării bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului sau părţii responsabile civilmente.
Totodată, în situaţia disjungerii laturii civile a procesului penal, a încetării procesului penal, a achitării inculpatului ori a admiterii de către instanţă a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, cu consecinţa lăsării nesoluţionate a acţiunii civile, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 alin. 2 Cod procedură penală, nu au fost dispuse măsuri asigurătorii/măsura confiscării speciale.
Doar în unele cazuri, cu toate că s-au pronunţat de către instanţa de fond soluţii de condamnare şi de obligare a inculpaţilor la plata de despăgubiri către stat, instanţele nu s-au pronunţat în vreun fel cu privire la măsurile asigurătorii şi nu rezultă motivele pentru care au procedat în acest sens.
Ca o concluzie a celor constatate de către inspectorii judiciari, de regulă, măsurile asiguratorii sunt dispuse de către organele de urmărire penală încă din faza de urmărire penală şi sunt menţinute sau nu de către instanţe, în funcţie de ipotezele menţionate anterior.
IV. Prezentarea sintetică a informaţiilor privind dosarele în care au fost pronunţate soluţii definitive referitoare la: cuantumul prejudiciului stabilit, punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii, măsurile dispuse în acest scop, aspecte relevante din faza de executare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Legea nr.241/2005, art. 32 – 33 din Legea nr. 656/2002 şi art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de aceste legi, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
Aceste norme legale derogă de la dispoziţiile dreptului comun doar în ceea ce priveşte posibilitatea organului judiciar de a aprecia dacă, în raport cu circumstanţele cauzei, se impune sau nu luarea unor măsuri asigurătorii în condiţiile Codului de procedură penală.
În contextul verificărilor, este important de reţinut că, potrivit dispoziţiilor regulamentare, instanţele de judecată prin Birourile de executări penale, nu au atribuţii de organ de executare, ci de punere în executare a dispoziţiilor cuprinse în hotărârile penale definitive, astfel că poziţiile din registrul specific se închid la confirmarea primirii adreselor de debitare sau a altor comunicări, iar nu la momentul efectuării propriu-zise a executării.
Verificările efectuate de către inspectorii judiciari au relevat faptul că, de regulă, au fost puse în executare dispoziţiile din hotărâri referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asigurătorii, modalitatea concretă nefiind însă unitară în toate privinţele. Astfel, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, unele instanţe emit adrese de înștiințare către părţile civile cu privire la data şi modalitatea rămânerii definitive a hotărârii şi către parchet – în situaţia menţinerii definitive a măsurilor asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală, demers care nu este efectuat la alte instanţe.
Majoritatea instanţelor efectuează, de regulă, comunicări către instituţiile abilitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice pentru evidenţă în cazierul fiscal şi Oficiul Registrului Comerţului (naţional sau judeţean) în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni.
În situaţia confiscării, unele instanţe emit adrese şi comunică dispozitivul către administrația judeţeană a finanţelor publice, altele către organele de poliţie sau ambelor instituţii.
Măsurile asigurătorii se pun în executare prin comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – Biroul de carte funciară (în cazul bunurilor imobile), către Administraţia Finanţelor Publice de la domiciliul debitorului (în cazul bunurilor mobile), în unele cazuri, şi la organele de poliţie, după caz (serviciul înmatriculări auto).
În situaţia infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 656/2002, nu toate instanţele au efectuat comunicări către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
Cu referire la situaţiile în care s-a dispus confiscarea, a fost semnalat faptul că au fost întâmpinate dificultăți în dosarele în care s-a dispus confiscarea pachetelor de ţigări provenite din contrabandă, Comisia de preluare şi distrugere a bunurilor intrate în posesia statului prin confiscare dispusă în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive/irevocabile stabilind că ţigările urmează a fi predate unor operatori autorizaţi. În acest sens, au fost indicate de către reprezentanţii organului de valorificare câteva societăţi comerciale, însă acestea au infirmat că pot prelua astfel de bunuri.
Referitor la practicile neunitare în materia analizată, verificările efectuate au condus la constatarea existenţei mai multor situaţii de interpretare diferită a textelor de lege incidente.
Astfel, într-o opinie, se apreciază că instituirea obligatorie a unor asemenea măsuri în cazul infracţiunilor prevăzute de legile speciale menţionate mai sus este condiţionată de existenţa unor bunuri în patrimoniul inculpatului sau al părţii responsabile civilmente, la momentul instituirii măsurii.
În această opinie, asemenea măsuri asigurătorii pot fi instituite numai asupra bunurilor existente în patrimoniul inculpatului, a căror descriere şi evaluare este posibilă la momentul înfiinţării acestora, iar nu şi asupra bunurilor viitoare.
Dacă din probele aflate la dosarul cauze rezultă că inculpatul/partea responsabilă civilmente nu figurează în evidenţele diferitelor instituţii cu bunuri mobile sau imobile impozabile, luarea unor măsuri asigurătorii, în acord cu textul legal menţionat, ar fi o dispoziţie formală, lipsită de conţinut şi fără finalitate practică. În aceste situaţii se procedează la respingerea cererii de instituire a măsurilor asigurătorii.
Într-o altă opinie, măsurile asigurătorii se iau asupra bunurilor prezente şi viitoare ale persoanelor vizate, fără a fi condiţionată luarea măsurii de existenţa unor bunuri individualizate în patrimoniul inculpaţilor/persoanelor responsabile civilmente. Astfel, în cauzele având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală, spălarea banilor sau infracţiuni de corupţie, ca regulă, în toate situaţiile în care s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, aceste măsuri au fost menţinute. Potrivit aceleiaşi opinii, în cazul în care măsurile asigurătorii au fost dispuse în cursul urmăririi penale asupra unor bunuri viitoare, aceste măsuri au fost menţinute prin hotărâri judecătoreşti, pornindu-se de la premisa că există posibilitatea ca în patrimoniul debitorului să intre bunuri după pronunţarea hotărârii.
În ceea ce priveşte momentul dispunerii de către instanţa de judecată a măsurilor asigurătorii, în practica unei dintre curţile de apel, s-a apreciat că acesta este momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti în cauză şi nu cel al sesizării instanţei prin rechizitoriu sau printr-o cale de atac, avându-se în vedere dispoziţiile art. 404 Cod procedură penală, care se regăsesc în Titlul II capitolul II referitoare la judecata în primă instanţă, potrivit cărora dispozitivul hotărârii prin care este soluţionată în fond cauza cuprinde, între altele, şi cele hotărâte de instanţa de judecată cu privire la măsurile asigurătorii.
Dispoziţiile art. 249 Cod procedură penală permit atât judecătorului de cameră preliminară, cât şi instanţei de judecată luarea unor măsuri asigurătorii în vederea indisponibilizării unor bunuri imobile sau mobile, însă acestea au un caracter dispozitiv spre deosebire de cele din legile speciale care sunt obligatorii astfel încât, instanţa de judecată nu este ţinută să adopte aceste măsuri într-un anumit moment procesual, fiind o necorelare din punctul de vedere al forţei obligatorii între reglementările din legea specială şi cele din Codul de procedură penală.
Astfel încât, în majoritatea cazurilor, măsurile se dispun, aşa cum s-a arătat, prin hotărârea instanţei de fond sau a acelei de control judiciar, devenind executorii din momentul în care au fost dispuse.
Sensul juridic al măsurilor asigurătorii şi implicit caracterul lor de urgenţă ar fi trebuit, potrivit opiniei exprimate, să conducă la obligativitatea aplicării lor de către organul de urmărire penală în cursul urmăririi, judecătorul de cameră preliminară şi, în continuare, instanţa asumându-şi rolul de verificare şi, finalmente, de confirmare a măsurii asigurătorii prin hotărârea judecătorească pronunţată în cauză.
O altă situaţie care a condus la observarea unor practici neunitare la nivelul instanţelor este aceea care priveşte realizarea comunicărilor pentru punerea în executare a măsurilor asigurătorii.
Pentru măsurile asigurătorii dispuse în faza urmăririi penale şi menţinute prin hotărâre judecătorească definitivă, adresele de comunicare către instituţiile vizate se realizează de Biroul executări penale, de regulă, imediat după rămânerea definitivă a hotărârii. Nu se solicită confirmarea primirii adresei prin care s-a comunicat dispoziţia de menţinere a măsurii asigurătorii (deşi unele instituţii confirmă primirea); în foarte multe cazuri nu au fost primite astfel de confirmări şi nu s-au realizat adrese de revenire.
Pentru situaţia în care măsura se dispune în cursul judecăţii, instanţele care dispus astfel de măsuri procedează în mod diferit. Astfel, la unele instanţe, adresele pentru punerea în executare se emit de către grefierul de şedinţă (la momentul dispunerii respectivei măsuri).
În situaţia în care bunurile nu sunt identificate, se emite adresă către organul fiscal în circumscripţia căruia domiciliază inculpatul, prin care se solicită să se comunice situaţia bunurilor inculpatului, iar ulterior se emit adrese către instituţiile vizate, în funcţie de situaţia bunurilor. În cazul în care se instituie generic măsura asupra tuturor bunurilor prezente şi viitoare, comunicarea se face tot de către grefierul de şedinţă, către organul fiscal în a cărui circumscripţie domiciliază inculpatul.
La alte instanţe, nu se realizează nicio comunicare imediat după luarea măsurii asigurătorii de către instanţă; şi în această situaţie comunicările se realizează la momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus admiterea acţiunii civile a statului, manieră de lucru ce nu ţine cont de caracterul executoriu al dispoziţiilor privind măsurile asigurătorii.
d) În ceea ce priveşte executarea despăgubirilor civile la care inculpaţii au fost obligaţi în favoarea părţii civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, de asemenea, practica instanţelor nu este unitară. Astfel, unele instanţe emit adresă către partea civilă ANAF pentru punerea în executare a despăgubirilor acordate, la rămânerea definitivă a sentinţei de fond, fiind efectuate adrese de revenire în situaţia în care nu a fost confirmată executarea debitului.
Alte instanţe nu întocmesc forme de executare a dispoziţiilor civile din hotărârile definitive, invocând dispoziţiile art. 581 Cod procedură penală, potrivit cărora „dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile”, în timp ce, în cauzele în care parte civilă este Ministerul Finanţelor, practica altor instanţe este de a înainta copia hotărârii cu menţiunea „definitivă” în vederea recuperării despăgubirilor civile.
În concluzie, analizarea problematicii măsurilor asigurătorii în cadrul întâlnirilor de practică neunitară s-ar impune, pentru a se stabili un mod de lucru unitar.
PROPUNERI FINALE
În raport de constatările efectuate şi de concluziile expuse în prezentul material, formulăm următoarele
P R O P U N E R I:
1. Înaintarea actului de control Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a dispune asupra raportului;
2. Comunicarea raportului Curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a dispune asupra propunerilor şi măsurilor care se impun pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor constatate, conform propunerilor şi recomandărilor cuprinse în prezentul raport de control;
3. Dezbaterea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional şi a întâlnirilor lunare ale judecătorilor, a temelor de interes în domeniul analizat; discutarea situaţiilor care au generat interpretarea şi aplicarea neunitară a legii în situaţiile expuse în cuprinsul concluziilor raportului de control, în vederea stabilirii unor proceduri de lucru unitare în materia măsurilor asigurătorii;
4. Comunicarea către Institutul Naţional al Magistraturii, în temeiul Hotărârii nr. 148/19.03.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, a concluziilor şi punctelor de vedere referitoare la practicile neunitare expuse în cuprinsul prezentului raport, centralizate la nivelul curţilor de apel, în vederea unificării practicii judiciare în materie la nivel naţional; această comunicare se va realiza în termen de 1 an de la aprobarea prezentului raport de control de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
5. În vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor în materia analizată, în cazul reînregistrării dosarelor în vederea rejudecării, după casarea cu trimitere, repartizarea aleatorie să se realizeze luând în considerare durata totală a procesului, în raport de data înregistrării în sistem a actului de sesizare, ori de existenţa unor cicluri procesuale anterioare, şi nu doar strict în conformitate cu parametrii de repartizare configuraţi la nivelul instanţelor de judecată, asociaţi obiectului cauzei. În acest sens, judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzelor urmează a aprecia asupra oportunităţii preschimbării termenului de judecată în conformitate cu prevederile art. 353 alin. 10 din Codul de procedură penală.
ASPECTE INTRODUCTIVE
Prin Ordinul nr. …/2014 al Inspectorului-şef al Inspecţiei judiciare s-au stabilit direcţiile de activitate ale Inspecţiei Judiciare pentru anul 2015, una dintre acestea vizând efectuarea unui control tematic având ca obiect respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect:
– infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de (fostul art. 23 şi actualul) art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului;
– infracţiunile de evaziune fiscală, prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;
– infracţiunile de contrabandă, prevăzute de actualul art. 270 şi 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României;
– infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute de art. 18 ind. 1 – 18 ind. 5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, verificările s-au raportat la următoarele aspecte:
– dosarele aflate pe rol având ca obiect infracţiunile anterior menţionate, indiferent de stadiul procesual, inclusiv cauze în care a fost pronunţată o soluţie, iar dosarul se află la motivare sau pentru înaintarea în calea de atac.
– transmiterea de informaţii privind valoarea prejudiciului şi eventualele măsuri asiguratorii luate/menţinute/revocate ş.a. în cauzele respective.
– comunicarea de date cu privire la măsurile de confiscare dispuse în astfel de cauze.
– dosarele soluţionate definitiv la instanţa supremă, care cuprind dispoziţii a căror executare se realizează de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 553 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Ulterior, prin Ordinul nr. …/2015 al Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare s-a dispus efectuarea controlului sus-menţionat, la toate curţile de apel şi instanţele arondate (inclusiv instanţele militare), precum şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la dosarele aflate pe rol şi dosarele soluţionate definitiv în perioada 1.01.2013-1.04.2015, care au fost analizate atât din perspectiva modalităţii de instrumentare, cât şi a măsurilor dispuse pentru asigurarea respectării prejudiciilor, confiscare şi măsuri asigurătorii.
Verificările au fost realizate de către inspectorii judiciari desemnaţi conform Ordinului nr. …/2015, pe baza datelor comunicate de conducerile judiciare ale instanţelor, coroborate cu informaţiile existente în aplicaţia informatică Ecris, precum şi a relaţiilor suplimentare solicitate de inspectorii judiciari, atunci când verificările preliminare au impus-o.
În ce priveşte modalitatea de concepere a raportului, verificările efectuate de inspectorii judiciari, consemnate ca atare în anexele raportului, au fost valorificate în cuprinsul actului de control, în cadrul celor patru capitole şi în cel dedicat concluziilor şi propunerilor finale.
II. TEXTELE LEGALE INCIDENTE
Pentru o coerentă expunere a problematicii analizate, apreciem că se impune prezentarea dispoziţiilor legale cu referire la conţinutul constitutiv al infracţiunilor, precum şi a celor care se referă la aspecte procedurale cuprinse în legile speciale şi în Codul de procedură penală.
Potrivit art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului (fostul art. 23, până la modificarea sa prin art. 111 din Legea nr. 187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
În conformitate cu art. 32 din acelaşi act normativ, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
Legea mai prevede că pentru a garanta ducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor, este obligatorie luarea măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală.
În temeiul art. 37, hotărârea judecătorească definitivă privind infracţiunea prevăzută la art. 29 se comunică Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
În conformitate cu prevederile art. 3-9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiuni următoarele fapte:
– fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control (art. 3).
– refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie (art. 4).
– împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale (art. 5).
– reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă (art. 6).
– deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, respectiv tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate (art. 7).
– stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, respectiv asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute mai sus (art. 8).
– fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale (art. 9), după cum urmează:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(68393,%201240030);” Codului de procedur HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(68393,%201240030);” ă HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(68393,%201240030);” fiscal HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(68393,%201240030);” ă şi ale HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(34698,%20601643);” Codului de procedur HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(34698,%20601643);” ă HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(34698,%20601643);” penal HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(34698,%20601643);” ă.
În temeiul art. 11 din Lege, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
De asemenea, art. 13, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege, instanţa va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive. La primirea dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va face menţiunile corespunzătoare în registrul comerţului.
Potrivit art. 270 şi 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, constituie infracţiuni:
Art. 270: Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă:
a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.
Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.
Art. 271: Introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.
În conformitate cu prevederile art. 18 ind. 1 – 18 ind. 5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, constituie infracţiuni:
– Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
– omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri (art. 18 ind. 1).
– Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
– Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se sancţionează (art. 18 ind. 2).
– Folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către
– omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei (art. 18 ind. 3).
– Încălcarea din culpă de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii de decizie ori de control în cadrul unui operator economic a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau îndeplinirea ei defectuoasă, dacă fapta a avut ca rezultat săvârşirea de către o persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui operator economic a uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 18 ind. 1 – 18 ind. 3 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile Uniunii Europene, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă (art. 18 ind. 5).
Potrivit art. 20 din acelaşi act normativ, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute mai sus, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
În afara dispoziţiilor procedurale cuprinse în legile speciale, şi normele cu caracter general cuprinse în Codul de procedură penală trebuie avute în vedere pentru înţelegerea modalităţii de dispunere a măsurilor cu caracter asigurător.
În conformitate cu art. 249 din Codul de procedură penală, procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
În acelaşi articol, legiuitorul impune obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
Art. 250 din Codul de procedură penală prevede că împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
De asemenea, împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.
În aceeaşi materie, legiuitorul a reglementat, printre altele, cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, procesul-verbal de sechestru şi notarea sau înscrierea ipotecară, poprirea, restituirea lucrurilor, ridicarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii ori restabilirea situaţiei anterioare.
Anumite obligaţii sunt instituite şi în sarcina judecătorilor care soluţionează procesele penale. Astfel, în temeiul art. 393 din Codul de procedură penală, completul de judecată deliberează şi asupra reparării pagubei produse prin infracţiune, asupra măsurilor preventive şi asigurătorii, a mijloacelor materiale de probă, a cheltuielilor judiciare, precum şi asupra oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei.
În aceeaşi ordine de idei, art. 397 din Codul de procedură penală, în cazul când admite acţiunea civilă, instanţa examinează, potrivit art. 249-254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.
Referitor la competenţele instanţei de executare, potrivit art. 553 din Codul de procedură penală, hotărârea instanţei penale, rămasă definitivă la prima instanţă de judecată sau la instanţa ierarhic superioară ori la instanţa de apel, se pune în executare de către prima instanţă de judecată.
Hotărârile pronunţate în primă instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pun în executare, după caz, de Tribunalul Bucureşti sau de tribunalul militar.
Când hotărârea rămâne definitivă în faţa instanţei de apel sau în faţa instanţei ierarhic superioare, aceasta trimite instanţei de executare un extras din acea hotărâre, cu datele necesare punerii în executare, în ziua pronunţării hotărârii de către instanţa de apel sau, după caz, de către instanţa ierarhic superioară.
Dispoziţiile sus-menţionate sunt aplicabile şi în cazul hotărârilor nedefinitive, dar executorii, cu excepţia celor privind măsurile de siguranţă, măsurile asigurătorii şi măsurile preventive, care se pun în executare, după caz, de judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa care le-a dispus.
Pentru o mai bună expunere a constatărilor efectuate de către inspectorii judiciari, apreciem că este utilă prezentarea, într-o primă etapă, a aspectelor rezultate din verificările realizate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin raportare la toate problemele de interes care au făcut obiectul controlului, urmând ca ulterior să fie prezentate constatările inspectorilor judiciari referitoare la fiecare curte de apel în parte.
De asemenea, având în vedere specificul activităţii şi al competenţei materiale ale instanţei supreme, s-a apreciat ca fiind oportună şi utilă prezentarea, pe de o parte, în mod distinct şi omogen a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar pe de altă parte, structurarea pe capitole a activităţii celorlalte curţi de apel în raport de verificările specifice pe care le presupune prezentul control tematic.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
I. Date statistice (numărul total de dosare pe instanţă al dosarelor aflate pe rol, informaţii privind valoarea prejudiciilor, măsuri asiguratorii, confiscări, numărul total de dosare penale definitive, valoarea despăgubirilor stabilite şi stadiul punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii):
Potrivit dispoziţiilor legale actuale, art. 40 din Codul de procedură penală, referitor la Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de curţile militare de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor penale definitive.
Apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală se soluţionează de către aceeaşi instanţă, potrivit dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel.
Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală, declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluţionează de către aceeaşi instanţă, conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel (a se vedea art. 10 alin. 1 şi 2 din L. nr. 255/2013).
Recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs (a se vedea HYPERLINK “javascript:OpenDocumentView(193785,%203541042);” art. 12 alin. 1 din Legea nr. 255/2013).
Pe rolul instanţei supreme se aflau pe rol în diferite faze procesuale în aprilie 2015 un număr de 61 de cauze, precum şi 1 dosar în care s-a pronunţat o hotărâre penală definitivă (ce va fi descris şi explicat pe larg la punctul IV din prezentul referat).
Dintre cauzele aflate pe rol în perioada de referinţă, se constată că sunt 6 cauze aflate în primă instanţă, 18 în apel, 35 în recurs şi 2 în recurs în casaţie.
I.1. Cauze la judecata în primă instanţă:
Pe rolul instanţei supreme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se află un număr de 6 dosare, care au ca obiect vreuna dintre infracţiunile care fac obiectul controlului, ce vor fi prezentate în cele urmează ca date statistice. Astfel:
I.1.1. Dosarul nr. …/1/2015, care vizează o infracţiune prevăzută de Lg. 241/2005, şi anume fapta prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c şi alin. 2, în prezent se află în procedura Camerei preliminare.
Prejudiciul estimat în faza de urmărire penală este de 1.612.509,77 lei.
În faza de urmărire penală, s-a instituit sechestrul asigurător până la concurenţa sumei menţionate.
Prin hotărârea definitivă din 27 august 2014 în dosarul nr. …/172014 a fost admisă contestaţia formulată de către contestatorul G.S. împotriva ordonanţei nr. …/P/2014 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
A fost desfiinţată în parte ordonanţa atacată şi s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra unui apartament, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale ordonanţei.
I.1.2. Dosarul nr. …/1/2015, care se referă la o infracţiune prevăzută de Lg.656/2002, şi anume fapta prevăzută de art. 29 alin 1 lit. e, în prezent se află tot în procedura Camerei preliminare.
Prejudiciu estimat în faza de urmărire penală este de 303.888.615 euro (contravaloarea a 43.227 ha teren forestier).
În faza de urmărire penală, s-a instituit sechestrul asigurător până la concurenţa sumei menţionate.
I.1.3. Dosarul nr. …/1/2014, vizează o infracţiune prevăzută de Lg.656/2002 şi anume fapta prevăzută de art. 29 alin 1 lit. b, în prezent se află tot în procedura Camerei preliminare.
Dosarul a fost soluţionat.
Prejudiciu estimat în faza de urmărire penală este de 758,025.88 lei.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător prin inscripţia ipotecară asupra bunurilor imobile proprietatea inculpatului în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea menţionată.
I.1.4. Dosarul nr. …/1/2014, ce are termen de judecată la data de 15 mai 2015, se referă la o infracţiune prevăzută de Lg.656/2002, şi anume fapta prevăzută de art. 29 alin 1 lit. b.
Prejudiciul este de 559.036,39 de lei, fiind stabilit prin rechizitoriu în sarcina inculpaţilor trimişi în judecată pentru infracţiunea menţionată.
În faza de urmărire penală, s-a instituit sechestrul asigurător până la concurenţa sumei de 559.036,39 lei asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor trimişi în judecată pentru infracţiunea menţionată.
I.1.5. Dosarul nr. …/1/2015, care vizează infracţiunea prevăzută de art. art. 18 ind. 1 alin. 1 şi 3 din Legea Lg. 78/2000 precum şi Lg. 241/2005, cu infracţiunile prevăzute de art. 9 alin 1 lit. c şi alin 2 din Lg. 656/2002 art. 29 lit. a, în prezent se află în procedura Camerei preliminare.
Prejudiciu estimat în faza de urmărire penală aproximativ 9 mil. lei.
În faza de urmărire penală, s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor trimişi în judecată pentru infracţiunile menţionate.
I.1.6. Dosarul nr. …/1/2014, care are termen de judecată la 20 mai 2015, cu infracţiuni prevăzute de Lg. 656/2002, art. 29 alin. 1 lit. b şi de Lg. 241/2005, cu infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c.
Prejudiciul este de 1.179.407 lei, stabilit în faza de urmărire penală.
În faza de urmărire penală, s-a instituit sechestrul asigurător până la concurenţa sumei menţionate.
I.2. Cauze la judecata în apel
I.2.1. Dosarul nr. …/39/2010, înregistrat pe rolul instanţei supreme la data de 15.12.2014 (înaintat fiind de Curtea de Apel Suceava ca urmare a apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava), are ca obiect, printre altele, şi infracţiuni vizate de control, respectiv spălare de bani (art. 23 din Legea nr. 656/2002 şi evaziune fiscală (Legea nr. 87/1994, Legea nr. 241/2005).
Prin hotărârea primei instanţe, parte dintre inculpaţi şi părţile responsabile civilmente au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile ANAF – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi (calitate dobândită după reorganizarea ANAF) suma de 7.748.707 lei despăgubiri civile şi accesorii fiscale ce se vor calcula de la data săvârşirii infracţiunilor şi până la plata efectivă a prejudiciului.
În cursul urmăririi penale, prin Ordonanţa nr. …/P/2008 din 11.03.2010, s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile şi mobile aparţinând inculpaţilor şi unei părţi responsabile civilmente, iar Curtea de Apel Suceava a dispus menţinerea sechestrului asigurator, instituit asupra unor bunuri, ca: 3 apartamente, 2 autoturisme şi alte bunuri mobile.
I.2.2. Dosarul nr. …/1/2014, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 21.08.2014, înaintat de Curtea de Apel Timişoara, care a pronunţat în primă instanţă sentinţa penală nr. …/31.01.2014, conţine un număr de 21 de volume, vizează un număr total de 61 inculpaţi, dintre care 49 sunt cercetaţi pentru infracţiuni la regimul vamal.
Trebuie menţionat că prin hotărârea primei instanţe au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale, fiind dispusă şi confiscarea unei sume totale de 16.405.361,74 lei.
I.2.3. Dosarul nr. …/2/2012 are ca obiect infracţiuni săvârşite împotriva intereselor economice ale Uniunii Europene, a fost înaintat în apel de la Curtea de Apel Bucureşti, fiind înregistrat la Î.C.C.J. în data de 27.01.2015, iar în sistem, la data de 13.12.2012; cuprinde un număr de 15 volume, iar instanţa supremă a acordat termene de judecată (4) la intervale de câte o lună.
În actul de sesizare s-a reţinut că, în perioada 08.10.2008-16.08.2011, prin patru acte materiale repetate, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale de ansamblu ce a vizat obţinerea frauduloasă de fonduri naţionale, inculpata a indus în eroare funcţionarii publici ce au dispus aprobarea cererii de finanţare a unui proiect naţional şi a cererilor de rambursare nr. …/01.07.2010, nr. …/02.06.2011 și nr. …/16.08.2011, cauzând bugetului de stat al României un prejudiciu material de 1.200.386,39 lei şi bugetului public al Uniunii Europene un prejudiciu material de 5.292.267,19 lei.
Prin sentinţa penală nr. …/25.11.2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus confiscarea de la inculpată a sumei de 6.492.653,58 lei şi s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanţa nr.165/P/2010 din data de 12.09.2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, până la concurenţa sumei de 6.492.653,58 lei asupra a două imobile proprietatea inculpatei, situate în Bucureşti.
Totodată, prima instanţă a mai dispus desfiinţarea cererii de aprobare a proiectului din data de 08.10.2008 şi cererile de rambursare a fondurilor europene.
I.2.4. Dosarul nr. …/44/2013, cuprinzând un număr de 45 de volume, a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la data de 6.01.2015, fiind înaintat în calea de atac de Curtea de Apel Galaţi, unde a fost înregistrat la data de 16.05.2013 şi care a pronunţat sentinţa penală nr. …/18.09.2014.
Printre infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei se regăseşte şi infracţiunea de evaziune fiscală, dat fiind că organele de inspecţie fiscală au constatat faptul că inculpata nu a înregistrat în evidenţa contabilă suma de 19.700 lei, iar veniturile înregistrate de aceasta au fost înregistrate cu T.V.A.; în cauză, Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Galaţi a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma totală de 14.873 lei, sumă la plata căreia a fost obligată inculpata; în această cauză, nu s-au dispus măsuri asigurătorii.
I.2.5. Dosarul nr. …/39/2013 a fost înregistrat la instanţa supremă în data de 12.02.2015, iar în sistem, la data de 24.01.2013, fiind înaintat în calea de atac de Curtea de Apel Suceava, care a pronunţat sentinţa penală nr. …/16.10.2014.
Dosarul are ca obiect, printre alte infracţiuni, şi pe aceea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, prev. de art.181 din Legea nr. 78/2000 (campania 2008).
Prin hotărârea primei instanţe, a fost menținut sechestrul asigurator instituit prin ordonanţa nr. …/P/2009 din 13.12.2012 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Suceava asupra unui imobil – apartament, aparținând inculpatului, până la concurenţa sumei de 122.818,90 lei, în condiţiile în care inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească părții civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură suma de 106.784,15 de lei cu titlu de daune materiale, la care se vor calcula accesorii fiscale prevăzute de lege până la data stingerii efective a debitului.
I.2.6. Dosarul nr. …/44/2012, înregistrat în sistem la data de 25.04.2012, iar pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 19.11.2014, înaintat în calea de atac de Curtea de Apel Constanţa, având un număr de 4 volume, a fost soluţionat definitiv prin decizia pronunţată la data de 8.05.2015.
Cauza a avut ca obiect, printre alte infracţiuni, şi pe aceea de spălare de bani, prevăzută de art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 23 al. 1 lit. b) din Legea nr. 656/2002.
Constatându-se prin sentinţă inexistenţa infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani, prima instanţă a apreciat că nu se justifică menţinerea măsurilor de siguranţă instituite de parchet în vederea confiscării bunurilor care fac obiectul infracţiunii sau al restituirii lor către partea civilă.
Drept urmare, în baza art. 956 din Codul de procedură civilă, prima instanţă a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, măsură menţinută şi de instanţa supremă, în apel.
I.2.7. Dosarul nr. …/2/2013 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 12.07.2013, iar pe rolul instanţei supreme, la data de 6.02.2015, ca urmare a apelurilor declarate în cauză de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpat şi partea civilă Ministerul Finanţelor Publice – A.N.A.F. – D.G.F.P. a municipiului Bucureşti.
Cuprinde un număr de 8 volume, iar în cauză au fost acordate 2 termene judecată, următorul termen fiind stabilit pentru data de 10.06.2015.
Printre infracţiunile care au format obiectul sesizării instanţei se află şi cea de evaziune fiscală; prima instanţă a constatat că nu este îndeplinită condiţia existenţei unui prejudiciu în dauna bugetului statului, motiv pentru care a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român, ca neîntemeiată, menţinând însă măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale, raportat însă la celelalte infracţiuni care au produs prejudicii în dauna altor părţi civile, societăţi comerciale.
I.2.8. Dosarul nr. …/2/2012 a fost înregistrat în sistem, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 6.04.2012, iar pe rolul instanţei supreme, la data de 20.06.2014, având ca obiect, printre altele, şi infracţiunea prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. 1 lit. e din Legea nr. 78/2000, cu diverse forme de participaţie.
Cuprinde un număr de 53 de volume, iar în cauză au fost acordate mai multe termene de judecată, următorul fiind stabilit pentru 12.06.2015.
Prin sentinţa penală nr. …/28.03.2014 a fost menţinută măsura sechestrului asigurător dispusă în cursul urmăririi penale, până la concurenţa sumei de 50.000 Euro, pentru a fi restituită însă denunţătorului.
I.2.9. Dosarul nr. …/43/2011, înregistrat în sistem la data de 14.04.2011, a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la data de 4.12.2014 şi a fost soluţionat definitiv prin decizia pronunţată la data de 29.04.2015.
Dosarul a avut ca obiect, printre alte infracţiuni, şi pe cele de folosire sau prezentare de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general consolidat al comunităţii europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor în formă continuată, prevăzute de art. 18 indice 1(1) din Legea nr. 78/2000 modificată.
A fost menţinut, încă de la pronunţarea hotărârii de către prima instanţă, sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa D.N.A. din 28.03.2011 asupra casei şi dependinţelor proprietatea inculpaţilor, în condiţiile în care aceştia au fost obligaţi în solidar, în baza art. 19 Cod procedură penală rap la art. 1531 şi urm. Cod civil, să plătească părţii civile Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură suma de 237.176,53 lei despăgubiri civile, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile aferente de la data efectuării plăţilor.
I.2.10. Dosarul nr. …/45/2009 – înregistrat în sistem la data de 7.04.2009, iar pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18.03.2014, înaintat fiind instanţei supreme de către Curtea de Apel Iaşi; a fost soluţionat definitiv prin decizia penală pronunțată la data de 27.05.2015.
Inculpatul a fost obligat la plata către bugetul statului – Agenţia Naţionala de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi – a obligaţiilor fiscale în sumă de 3.061.724.656 rol din care 1.739.616.282 rol impozit suplimentar pe profit şi 1.322.108.374 rol reprezentând T.V.A. suplimentar, în condiţiile în care, prin hotărârea instanţei de fond – Curtea de Apel Iaşi, pretenţiile civile fuseseră respinse.
În cauză nu au fost dispuse măsuri asiguratorii.
I.2.11. Dosarul nr. …/43/2012 – a fost înregistrat în sistem la data de 17.12.2012, iar la Î.C.C.J. la data de 23.12.2013; cuprinde un număr de 5 volume şi a fost soluţionat definitiv prin decizia penală pronunţată la data de 2.10.2014, prin care s-a constatat că prejudiciul cauzat părţii civile Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în sumă de 59.758,52 lei a fost reparat integral, condiţii în care, în baza art. 422 Cod de procedură penală a fost ridicat sechestrul asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 34/P/2011 din 22.06.2011 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, asupra sumei de 59.758,52 lei indisponibilizată în contul deschis pe numele inculpatului la Cec Bank Sucursala Târgu Mureş.
I.2.12. Dosarul nr. …/46/2011* a fost înregistrat în sistem la data de 12.03.2013, iar la instanţa supremă, la data de 22.05.2014.
Dosarul cuprinde 10 volume şi a fost înaintat în calea de atac de la Curtea de Apel Piteşti, având ca obiect, printre alte infracţiuni, şi pe aceea constând în săvârşirea infracţiunilor de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art.181 al.1 şi 3 din Legea nr.78/2000; schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, comisă în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 182 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
În temeiul disp. art. 19 şi art. 397 C. pr. pen. şi disp. art. 998 – 999 şi art. 1000 alin. 3 din Codul civil anterior, în vigoare la data săvârşirii faptei, a fost admisă acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarii de Păduri …, la plata sumei de 202.851,79 de lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile stabilite potrivit legii către partea civilă Ministrul Agriculturii – Agenţia de plăţi şi intervenţia pentru agricultură.
În baza art. 249 C. pr. pen. raportat la art. 404 alin. 3 lit. c Cod de procedură penală, combinat cu art. 20 din Legea nr.78/2000, s-a menţinut sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa nr. …/P/7 iulie 2011 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Piteşti asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului.
Dosarul a fost soluţionat de Î.C.C.J. prin decizia pronunţată la data de 28.11.2014, sentinţa fiind modificată doar sub aspectul laturii penale.
I.2.13. Dosarul nr. …/2/2013 a fost înregistrat în sistem la data de 5.06.2013, iar la instanţa supremă, la data de 7.01.2015, fiind soluţionat prin decizia pronunţată la data de 27.02.2015.
Dosarul cuprinde un număr de 4 volume şi a avut ca obiect săvârşirea infracţiunilor de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art.181 al.1 şi 3 din Legea nr.78/2000; schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, comisă în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 182 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Prin decizia instanţei supreme s-a constatat că prejudiciul creat părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură în cuantum de 2.935,31 lei a fost acoperit integral, astfel că s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanţa nr. …/P/2010 din 7 martie 2013 a Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A., până la concurenţa sumei de 2.935,26.
I.2.14. Dosarul nr. …/2/2008* a fost înregistrat în sistem la data de 23.12.2008, iar la Î.C.C.J. la data de 5.03.2014, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, iar în vederea recuperării prejudiciului în cuantum de 5.736.193,01 lei, a fost menţinut sechestrul asigurator dispus de către procurori în cursul urmăririi penale asupra bunurilor inculpaţilor, prin ordonanţele din 16.10.2006 şi 03.11.2006.
Prin decizia pronunţată de către Î.C.C.J. la data de 23.04.2015 de către instanţa supremă, au fost obligaţi inculpaţii în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj-Napoca în sumă de 5.736.193,01 lei, plus majorări de întârziere şi penalităţi la data scadenţei, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la achitarea debitului.
I.2.15. Dosarul nr. …/2/2013 a fost înregistrat în sistem la data de 2.10.2013, iar, la Î.C.C.J., la data de 23.07.2014, având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală; a fost soluţionat prin decizia pronunţată la data de 11.12.2014 de către instanţa supremă, care a constatat integral recuperat prejudiciul în sumă de 162.613 lei cauzat părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ialomiţa.
I.2.16. Dosarul nr. …/45/2013 a fost înregistrat în sistem la data de 11.04.2013, iar pe rolul instanţei supreme, la data de 31.07.2014, având ca obiect, printre alte infracţiuni, şi pe aceea de spălare de bani.
Prin hotărârea primei instanţe, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Municipiul Iaşi, prin reprezentantul său legal – Primarul Mun. Iaşi şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii la plata către partea civilă a sumei de 561.561 lei reprezentând daune materiale; în baza art. 404 alin. 4 lit. c din Codul de procedură penală, au fost menţinute măsurile asigurătorii luate prin ordonanţa procurorului nr. …/P/2012 din 01.02.2013.
Dosarul se află pe rolul instanţei supreme, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru 26.06.2015.
I.2.17. Dosarul nr. …/57/2011 a fost înregistrat în sistem la data de 06/07/2011, iar la Î.C.C.J., la data de 18.08.2014.
Cuprinde un număr de 28 de volume şi are ca obiect şi infracţiunea de spălare de bani.
Prin hotărârea primei instanţe s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1.080.000 lei, fiind menţinută măsura asiguratorie instituită la data de 30.03.2011 asupra unor bunuri imobile şi mobile aparţinând inculpatului.
Următorul termen este stabilit pentru 12.06.2015, în vederea administrării probatoriului.
I.2.18. Dosarul nr. …/33/2012 are ca obiect infracţiuni de spălare de bani prevăzute de art. 23 alin.1 lit. a) din Legea nr.656/2002 raportat la art.17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, fiind înregistrat în sistem la data de 17.04.2012, iar la data de 26.03.2015 pe rolul instanţei supreme.
Următorul termen de judecată este stabilit pentru 17.06.2015.
Prin hotărârea primei instanţe, Curtea de Apel Oradea, s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a sumei de 7.000 euro, având în vedere că bunurile produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală sunt supuse confiscării speciale, în temeiul art. 112 C.pen., fiind menţinută în acest sens măsura sechestrului asigurator instituită prin Ordonanţa din 2 martie 2012 a D.N.A. – Serviciul Teritorial Oradea până la concurenţa sumei confiscate.
I.3. Cauze la judecata în recurs:
I.3.1. Dosarul nr. …/211/2011, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005 art.6, art.9 alin.1 lit. a și b.
Prejudiciul este de 291,795 lei.
I.3.2. Dosarul nr. …/63/2013, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 241/2005, art.9 alin.1 lit. c.
Prejudiciul este de 118.855 de lei.
S-a menţinut sechestrul asigurător.
I.3.3. Dosarul nr. …/3/2011, cu termen la data de 14 mai 2015, la data controlului, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002, art. 23 lit. c, Legea nr. 241/2005, art. 7 alin. 2, art. 9 lit. b.
Prejudiciul este de 9.892.849 de lei.
În apel, s-a ridicat sechestrul asigurător instituit în raport de inculpatul faţă de care s-a dispus o soluţie de achitare şi s-a menţinut faţă de ceilalţi.
S-a menţinut măsura confiscării asupra bunurilor prevăzute art. 118 alin. 1 lit. a din Codul penal anterior.
I.3.4. Dosarul nr. …/83/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006 art. 270 alin. 3, Legea nr. 241/2005 art. 9 alin. 1, lit. a.
Prejudiciul este de 24,324 de lei.
S-a menţinut sechestrul asigurător.
I.3.5. Dosarul nr. …/101/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006, art. 271.
I.3.6. Dosarul nr. …/101/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006 art. 270 alin. 2 lit. b.
Prejudiciul este de 22.438 de lei.
I.3.7. Dosarul nr. …/101/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de Legea nr. 86/2006 art. 270 alin.1 şi 3.
Prejudiciul este de 317,636 lei.
I.3.8. Dosarul nr. …/3/2007, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de
Legea nr. 656/2002, art. 23 lit. a şi c şi Legea nr. 241/2005 art. 9 lit. b şi f.
Prejudiciul este de 3.349.519 de lei.
S-a menţinut sechestrul asigurător.
I.3.9. Dosarul nr. …/3/2006, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. 23 din Legea nr.656/2002.
Prejudiciul este de 159.988.817.668 ROL.
S-a menţinut sechestrul asigurător.
I.3.10. Dosarul nr. …/3/2010, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. 23 din Legea nr. 656/2002.
S-a ridicat sechestrul asigurător, fiind soluţii de achitare.
I.3.11. Dosarul nr. …/62/2005, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. 23 din Legea nr. 656/2002.
Prejudiciul este de 17.730.399,01 lei şi 100.000 Euro.
S-a menţinut sechestrul asigurător.
S-a confiscat suma de 783.178 de lei.
I.3.12. Dosarul nr. …/117/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. 23 din Legea nr. 656/2002.
Prejudiciul este de 4.706.797.36 lei.
I.3.13. Dosarul nr. …/107/2011*, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. Legea nr. 241/2005 art. 9 al.1 lit. a şi b, art.6 şi Legea nr. 656/2002 art. 23 alin. 1 lit. a.
Prejudiciul este de 400.470 lei.
S-a menţinut sechestrul asigurător.
S-a confiscat suma de 116.609 de lei.
I.3.14. Dosarul nr. …/110/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. Legea nr. 656/2002 art. 23.
Prejudiciul este de 270 lire sterline şi 9549.97 lei.
S-au confiscat următoarele sume: 1627.5 lire sterline, 221452.50 lei, 31.200 dolari SUA, 11.044 Euro şi sumele depuse la Trezoreria Bacău, astfel:
1) 79.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
2) 7990.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
3) 2367.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
4) 106.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
5) 5000.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
6) 6.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
7) 445,00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
8) 115.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;
9) 101.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …
I.3.15. Dosarul nr. …/111/2012, soluţionat, cu infracţiuni prevăzute de art. 23 din Lg. 656/2002.
Prejudiciul este de 85498.32 euro.
I.3.16. Dosarul nr. …/63/2006 a avut ca obiect, printre altele, şi o infracţiune prevăzută de art. 23 din Legea nr. 656/2002, soluţionat definitiv în faza procesuală a recursului la data de 19.09.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 132.553 lei.
În faza de urmărire penală nu s-au instituit măsuri asigurătorii.
I.3.17. Dosarul nr. …/62/2012 se referă la infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, soluţionat definitiv la data de 19.11.2014.
Prejudiciul estimat în faza de urmărire penală a fost de 14.375 lei taxe vamale şi 13.188 şi accize, respectiv 264.884 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală.
I.3.18. Dosarul nr. …/233/2012 a avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 16.09.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 473.205 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit la urmărirea penală.
I.3.19. Dosarul nr. …/101/2011 a privit infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 7 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 18.06.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 184.677 de lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit la urmărirea penală.
I.3.20. Dosarul nr. …/101/2012 s-a referit la infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 4, 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 19.09.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 150.585 de lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător la urmărirea penală.
I.3.21. Dosarul nr. …/32/2012* a avut ca obiect, printre altele, şi infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 25.06.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 876.179 lei.
Nu sunt menţiuni privind măsurile asigurătorii.
I.3.22. Dosarul nr. …/118/2012 a privit infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 29.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 4.686.258 lei.
Nu sunt menţiuni privind măsurile asigurătorii.
I.3.23. Dosarul nr. …/122/2012 s-a referit la infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 28.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 16.746,91 lei.
Nu sunt menţiuni privind măsurile asigurătorii.
I.3.24. Dosarul nr. …/109/2012 a privit infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 6.11.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 1.205.281 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală.
I.3.25. Dosarul nr. …/101/2010 a avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 21.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 395.333,25 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit la urmărirea penală.
I.3.26. Dosarul nr. …/118/2011 s-a referit, printre altele, şi la infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 2.04.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 992.421,65 lei.
Nu sunt menţiuni privind măsurile asigurătorii.
I.3.27. Dosarul nr. …/109/2010 a avut ca obiect mai multe infracţiuni, printre care şi infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 5.06.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 11.681 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător de la faza de urmărire penală.
I.3.28. Dosarul nr. …/83/2013 a privit, printre altele, infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 20.06.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 59.551 lei.
Nu sunt menţiuni privind măsurile asigurătorii.
I.3.29. Dosarul nr. …/120/2012 a avut ca obiect mai multe infracţiuni, printre care şi infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 2.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 138.306,14 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit la urmărirea penală.
I.3.30. Dosarul nr. …/30/2012 a avut ca obiect mai multe infracţiuni, printre care şi infracţiuni la regimul vamal, prevăzute de art. 270 şi art. 274 din Legea nr. 86/2006, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 23.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 83,713 lei.
Instanţa a dispus confiscarea sumelor de 10 euro, 400 dinari şi 3450 de lei.
I.3.31. Dosarul nr. …/105/2011 s-a referit, printre altele, la infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 şi infracţiuni la regimul vamal, prevăzute de Legea nr. 86/2006, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 14.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 4.476.838 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător instituit la urmărirea penală.
I.3.32. Dosarul nr. …/110/2012 a avut ca obiect, printre altele, infracţiuni de evaziune fiscală şi infracţiuni la regimul vamal, prevăzute de Legea nr. 241/2005 şi Legea nr. 86/2006, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 28.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 7961 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul instituit în faza de urmărire penală.
I.3.33. Dosarul nr. …/109/2012 a privit infracţiuni de evaziune fiscală şi infracţiuni la regimul vamal, prevăzute de Legea nr. 241/2005 şi Legea nr. 86/2006, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 30.05.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 5907,20 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul instituit în faza de urmărire penală.
I.3.34. Dosarul nr. …/122/2012 a avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală şi infracţiuni la regimul vamal, prevăzute de Legea nr. 241/2005 şi Legea nr. 86/2006, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 26.02.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 84806 lei.
Nu sunt menţiuni privind măsurile asigurătorii.
I.3.35. Dosarul nr. …/99/2011 a avut ca obiect, printre altele, infracţiuni la regimul vamal, prevăzute de Legea nr. 86/2006, cauza fiind soluţionată definitiv la data de 24.03.2014.
Prejudiciul constatat a fost de 935.971,60 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător din faza de urmărire penală.
I.4. Cauze la judecata în recurs în casaţie:
I.4.1. Dosarul nr. …/1/2015 a avut ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de Legea nr. 241/2005, fiind soluţionat definitiv la 21.04.2015.
Prejudiciul constatat a fost de 10.239,927 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul instituit în faza de urmărire penală.
I.4.2. Dosarul nr. …/1/2015 a privit infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzute de Legea nr. 87/1994, cauza fiind soluţionată definitiv în faza procesuală a recursului la data de 27.04.2015.
Prejudiciul constatat a fost de 1.082.549 lei.
Instanţa a menţinut sechestrul asigurător din faza de urmărire penală.
II. Prezentarea sintetică a modalităţii de instrumentare a cauzelor, cu menţionarea pentru fiecare dosar în parte a unei concluzii cu privire la acest aspect:
II.1. Cauze la judecata în primă instanţă:
II.1.1. Dosarul nr. …/1/2015 a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la data de 1 aprilie 2015, iar la data raportării se afla în procedura Camerei preliminare, în prezent fiind acordat termen la data de 22 iunie 2015, astfel că durata procesului este de sub 2 luni.
Dosarul este cu o complexitate mare, fiind format din 7 volume şi cu 12 părţi, având ataşat dosarul nr. …/1/2014, complexitatea dată fiind 26.
Din fişa dosarului, reiese că au fost luate măsurile de comunicare către părţi a actului de sesizare, de emitere a unei adrese la Barou pentru desemnarea unor apărători din oficiu, părţile comunicând acte în sprijinul apărării (cereri, note scrise, concluzii, excepţii ş.a.), fiind astfel gestionat corespunzător.
II.1.2. Dosarul nr. …./1/2015 a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la 22 ianuarie 2015, iar la data raportării se afla în procedura Camerei preliminare, în prezent fiind acordat termen la data de 22 iunie 2015, astfel că durata procesului este de sub 5 luni.
Dosarul este de o complexitate deosebită, fiind format din 66 volume şi având 19 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 175.
Din fişa dosarului, reiese că au fost luate măsurile de comunicare către părţi a actului de sesizare, de emitere a unei adrese la Barou pentru desemnarea unor apărători din oficiu, părţile comunicând acte în sprijinul apărării (cereri, note scrise, concluzii, excepţii ş.a.), instanţa s-a pronunţat asupra multor cereri privind starea de arest, termenele acordate fiind scurte, astfel că în ciuda dificultăţii dosarului, nu sunt sincope în instrumentarea corespunzătoare a lui.
II.1.3. Dosarul nr. …/1/2014 a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la 9 septembrie 2014, iar în 17 aprilie 2015 cauza a rămas în pronunţare, fiind soluţionată la data de 7 mai 2015, astfel că durata procesului este de circa 8 luni.
Dosarul este de complexitate mare, fiind format din 13 volume şi având 18 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 45.
Din fişa dosarului, reiese că au fost acordate termene ritmice, cauza presupunând efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, care a necesitat apoi depunerea de către părţi obiecţiuni la raport ş.a.
În prezent, cauza este în termenul de motivare al hotărârii, părţile formulând apel împotriva sentinţei pronunţate în cauză.
II.1.4. Dosarul nr. …/1/2014 a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la 24 iulie 2014, iar în aprilie 2015 cauza se afla pe rol, fiind acordate ulterior termene în mai şi, ultimul, în 5 iunie 2015, astfel că durata procesului este de circa 9-10 luni.
Dosarul este de complexitate mare, fiind format din 18 volume şi având 8 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 53.
Din fişa dosarului, reiese că au fost acordate termen ritmice, cauza presupunând parcurgerea etapei camerei preliminare unde instanţa s-a pronunţat asupra unor excepţii procesuale şi asupra unor probe administrate în faza de urmărire penală, apoi la data de 11 noiembrie 2014 s-a dispus începerea judecăţii. În cauză au fost formulate numeroase contestaţii împotriva încheierilor date în camera preliminară, iar ulterior soluţionarea a diverse cereri adiacente, cum ar fi cereri de abţinere, îndreptare de eroare materială ş.a.
II.1.5. Dosarul nr. …/1/2015, a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la 21 aprilie 2015, iar la data raportării se afla în procedura Camerei preliminare, durata procesului prin raportare la perioada de analizat este foarte scurtă, fiind efectuate activităţi specifice acestei etape procesuale..
Dosarul este de o complexitate deosebită, fiind format din 47 volume şi având 19 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 116.
Din fişa dosarului, reiese că au fost luate măsurile de comunicare către părţi a actului de sesizare, de emitere a unei adrese la Barou pentru desemnarea unor apărători din oficiu, părţile comunicând acte în sprijinul apărării (cereri, note scrise, concluzii, excepţii ş.a.), instanţa s-a pronunţat asupra multor cereri privind starea de arest, termenele acordate fiind scurte, au fost formulate contestaţii împotriva măsurilor dispuse etc.
II.1.6. Dosarul nr. …/1/2014 a fost înregistrat pe rolul instanţei supreme la 16 iulie 2014, iar la 29 aprilie 2015 (ca dată de referinţă a solicitării relaţiilor) cauza se afla pe rol, fiind acordate ulterior şi alte termene până în iunie 2015, astfel că durata procesului este de circa 9-10 luni.
Dosarul este de complexitate mare, fiind format din 52 volume şi având 10 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 250.
Din fişa dosarului, reiese că au fost acordate termen ritmice, cauza presupunând parcurgerea etapei camerei preliminare, unde instanţa s-a pronunţat asupra unor excepţii procesuale şi asupra unor probe administrate în faza de urmărire penală.
În cauză au fost formulate numeroase contestaţii împotriva încheierilor date în camera preliminară, instanţa s-a pronunţat asupra stării de arest, iar ulterior au fost administrate probe, constând în audierea unor martori ş.a.
Se constată că instanţa a dispus măsuri energice pentru impulsionarea procedurii judiciare, cum ar fi amendarea apărătorilor din oficiu cu amendă judiciară de 500 de lei fiecare, amendarea martorilor care nu s-au prezentat sau aducerea lor cu mandat de aducere.
II.2. Cauze la judecata în apel
Din analiza măsurilor procesuale dispuse de către instanţa supremă ca instanţa de apel în dosarele prezentate la punctul I.1.2, la date statistice, se poate aprecia că dosarele aflate în faza procesuală a apelului au fost gestionate eficient de către instanţa supremă, în toate dosarele prezentate fiind acordate termene de judecată la intervale scurte de timp, mai exact la intervale de câte o lună ori de maximum 2 luni.
În general, toate măsurile asiguratorii dispuse în cursul urmăririi penale, menţinute de către instanţele de fond, au fost menţinute şi în apel, cu excepţia situaţiei în care s-a dispus achitarea inculpaţilor.
A existat o singură situaţie în care instanţa supremă a fost învestită în cursul judecăţii în apel, cu soluţionarea unor contestaţii, respectiv în dosarul nr. …/1/2014, în care, la termenul de judecată din 27.03.2015, instanţa supremă a respins contestaţiile a doi inculpaţi cu privire la măsura asiguratorie a sechestrului dispusă asupra unui imobil din … aparţinând unui dintre inculpaţi, prin ordonanţa din data de 21.04.2011 dispusă de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A. în dosarul nr. …/P/2010.
II.3. Cauze la judecata în recurs
II.3.1. Dosarul nr. …/211/2011 a fost înregistrat la data de 13 ianuarie 2014 pe rolul instanţei supreme, cauza fiind soluţionată prin respingerea recursului la primul termen de judecată, care a fost 8 mai 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de sub 4 luni.
Dosarul este de complexitate mare, fiind format din 4 volume şi având 4 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 14.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, aşa cum a fost soluţionată la fond (fiind respinse apoi căile de atac), este de precizat că partea vătămată Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, reprezentată în cauză prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj, s-a constituit parte civilă faţă de inculpat şi partea responsabilă civilmente.
În cursul urmăririi penale, ANAF – D.G.F.P. Cluj a aplicat sechestru pe bunuri mobile şi imobile ale acestei societăţi, în urma vânzării la licitaţie a unui imobil fiind recuperată suma de 110.000 lei, care a stins însă alte obligaţii fiscale ale societăţii comerciale sus-menţionate, şi nu cele care au făcut obiectul constituirii de parte civilă din prezentul dosar.
Instanţa a făcut aplicarea art.13 alin.1 din Legea nr.241/2005, în sensul că s-a dispus ca la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege, instanţa va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive.
II.3.2. Dosarul nr. …/63/2013 a fost înregistrat la data de 13 ianuarie 2014 pe rolul instanţei supreme, cauza fiind soluţionată prin respingerea recursului la data de 30 octombrie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de sub 10 luni.
Dosarul este complex, fiind format din 3 volume şi având 2 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 13.
În cauză au fost acordate 2 termene de judecată. Raportat şi la data înregistrării dosarului în sistem, se constată că nu sunt elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători, cauza fiind amânată pentru lipsă de apărare etc.
La fond – soluţie menţinută în apel şi apoi şi în recurs – s-a reţinut ca fiind fondată cererea de constituire ca parte civilă a Statului Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a fost obligat inculpatul la plata sumei de 118.855 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere calculate conform codului de procedură fiscală până la recuperarea pagubei.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă încă din faza urmăririi penale, în vederea recuperării prejudiciului.
II.3.3. Dosarul nr. …/3/2011 a fost înregistrat la instanţa supremă la data de 5 noiembrie 2014, cu termen la data de 14 mai 2015, la data controlului, când instanţa a rămas în pronunţare, dar cauza a fost soluţionată între timp la data de 27 mai 2015, fiind astfel judecată într-un termen de aproximativ 6 luni.
Dosarul este de o complexitate foarte mare, fiind format din 67 volume şi având 31 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 146.
Din fişa dosarului, reiese că au fost acordate termene ritmice, în special pentru pregătirea apărării, fiind foarte multe persoane care au declarat recurs.
În apel, s-a ridicat sechestrul asigurător instituit în raport de inculpatul faţă de care s-a dispus o soluţie de achitare şi s-a menţinut faţă de ceilalţi.
S-a menţinut măsura confiscării asupra bunurilor prevăzute art. 118 alin. 1 lit. a din Codul penal anterior.
II.3.4. Dosarul nr. …/83/2012 a fost înregistrat la data de 18 iulie 2013 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată prin respingerea recursului la data de 21 martie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de 8 luni.
Dosarul este format din 8 volume şi având 2 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 21.
În cauză a fost acordat un termen de judecată, la cererea părţii, pentru pregătirea apărării. Raportat şi la data înregistrării dosarului în sistem, se constată că nu sunt elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători, cauza fiind amânată pentru lipsă de apărare o singură dată, iar la următorul termen s-a rămas în pronunţare şi s-a amânat pronunţarea două săptămâni.
Prin sentinţa penală nr. … din data de 30 ianuarie 2013 pronunţată de către Tribunalul Satu Mare, la fond, în baza art. 118 alineat 1 litera f Cod penal instanţa a dispus confiscarea cantităţii de 2500 pachete de ţigări marca JL, de provenienţă „duty free” – Ucraina, găsite asupra inculpatului, ţigări ridicate în cursul urmăririi penale conform „dovezii” de reţinere a obiectelor.
În baza art. 118 alineat 1 litera b din Codul penal, s-a dispus confiscarea autoturismului marca …, ce a fost folosit de către inculpat la săvârşirea infracţiunii de contrabandă, ridicat în cursul urmăririi penale conform dovezii de reţinere a obiectelor din 11.09.2012.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurator, luată în cursul urmăririi penale asupra cantităţii de 2500 pachete de ţigări marca JL de provenienţă „duty free” – Ucraina şi asupra autoturismului marca …, prin Ordonanţa procurorului din data de 11.09.2012 în dosar nr. …/P/2012.
Prin adresa nr. …/J/11.09.2012 inspectorii vamali din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj au stabilit că prejudiciul cauzat statului român prin deţinerea cantităţii de 25.000 pachete ţigări marca JL, de provenienţă Duty Free Ucraina, este de 24.324 lei.
Faţă de această sumă, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj s-a constituit parte civilă, conform prevederilor legale în vigoare.
În condiţiile în care recursul a fost respins, s-a menţinut sechestrul.
II.3.5. Dosarul nr. …/101/2012 a fost înregistrat la 11 iulie 2013 pe rolul instanţei supreme, cauza fiind soluţionată prin respingerea recursului la primul termen de judecată, care a fost 28 ianuarie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de circa 6 luni.
Dosarul are 3 volume, complexitatea dată fiind 14.
Cauza a fost înregistrată la 11 iulie 2013, primul termen de judecată fiind la 6 luni, cel mai probabil din cauza volumul de activitate de la instanţa supremă.
Având în vedere că din actele de la dosarul cauzei nu a reieşit modalitatea certă prin care inculpatul a intrat în posesia unei arme neletale şi nici modalitatea prin care respectiva armă a intrat în ţară, nu s-a putut stabili dacă această armă a fost introdusă în ţară de către inculpat în mod ilegal, astfel că în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală rap. la art. 10 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală inculpatul a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată, prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, soluţie menţinută atât în apel cât şi în recurs.
II.3.6. Dosarul nr. …/101/2012 a fost înregistrat la instanţa supremă la data de 30 ianuarie 2014, iar cauza a fost soluţionată la data de 9 octombrie 2014, fiind astfel judecată într-un termen de aproximativ 8-9 luni.
Dosarul este de o complexitate mare, fiind format din 11 volume şi având 3 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 32.
Din fişa dosarului, reiese că a fost acordat un prim termen de judecată, la care cauza a fost amânată pentru pregătirea apărării, la un alt termen la care cauza a fost soluţionată prin respingerea recursului.
La fond, s-a dispus în baza art. 278 şi art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, precum şi art. 118 lit. f C.p., confiscarea de la inculpat a 2363 pachete de ţigări, provenienţă Serbia aflate la dispoziţia Direcţie Generale a Vămilor – DJAOV Mehedinţi conform adeverinţei de reţinere nr. …/06.06.2012; precum şi 890 pachete de ţigări marca Fast – aflate la dispoziţia Direcţiei Generale a Vămilor – DJAOV Mehedinţi, conform adeverinţei de reţinere nr. …/31.10.2011).
În baza art. 118 alin. 1 lit. f C.p., s-a dispus confiscarea de la inculpat a 20 sticle de alcool etilic, 1 litru/ sticlă, 96% concentraţie alcoolică, nemarcate, provenienţă Serbia (aflate la dispoziţia Direcţie Generale a Vămilor – DJAOV Mehedinţi conform adeverinţei de reţinere nr. …/06.06.2012).
În apel, a fost admisă şi acţiunea civilă formulată de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.
II.3.7. Dosarul nr. …/101/2012 a fost înregistrat la instanţa supremă la data de 17 ianuarie 2014, iar cauza a fost soluţionată la data de 23 mai 2014, fiind astfel judecată într-un termen de aproximativ 4 luni.
Dosarul este de o complexitate mare, fiind format din 12 volume şi având 7 părţi, fiind ataşate mai multe dosare unice componente, complexitatea dată fiind 35.
La fond, în baza art. 118 alin.1 lit. f C.pen., s-a dispus confiscarea specială a 30.611 pachete de ţigări de provenienţă sârbească (612.220 ţigarete), în valoare totală de 30.611 euro, ce au fost indisponibilizate la camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Mehedinţi, iar în baza art. 118 alin.1 lit.b Cp, s-a dispus confiscarea specială a următoarelor autovehicule, indisponibilizate la sediul IPJ Mehedinţi: autovehicul marca …, în valoare de aproximativ 4000 euro; autovehicul marca …, în valoare de aproximativ 3000 euro; autovehicul marca …, în valoare de aproximativ 3500 euro.
În baza art. 357 alin. 2 lit. e C.pr.pen., s-a dispus restituirea către un inculpat a autoturismului marca …, indisponibilizat la sediul IPJ Mehedinţi.
În apel, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă DGRFP Craiova şi obligaţi în solidar inculpaţii, la plata sumei de 271.411 de lei despăgubiri civile către partea civilă reprezentând taxe vamale, accize şi TVA precum şi la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate potrivit dispoziţiilor art. 119 şi urm. Cod procedură fiscală.
Obligă în solidar pe inculpaţii la plata sumei de 46.225 lei despăgubiri civile către partea civilă reprezentând taxe vamale, accize şi TVA precum şi la plata dobânzilor şi penalităţilor de întârziere calculate potrivit dispoziţiilor art. 119 şi urm. Cod procedură fiscală.
Astfel, s-a apreciat că se impune obligarea inculpaţilor, autori ai infracţiunii de contrabandă la plata despăgubirilor civile solicitate de partea civilă reprezentând taxe vamale, acciză şi TVA aferente bunurilor introduse ilegal în ţară precum şi la plata accesoriilor prevăzute de Codul de procedură fiscală în art. 119 şi urm.
II.3.8. Dosarul nr. …/3/2007 a fost înregistrat la 15 octombrie 2013 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 2 iulie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de 9 luni.
Dosarul este format din 52 volume şi având 4 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 105.
În cauză au fost acordate termen ritmice, cu periodicitate de circa o lună, în special pentru pregătirea apărării, din fişa dosarului reieşind că au fost efectuate adrese la barou pentru desemnarea apărătorilor din oficiu.
La fond, soluţie menţinută sub acest aspect atât la apel, cât şi în recurs, în baza art.14, 15 rap. la art.346 C.pr.pen. cu aplic. art. 998 şi urm. Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă statul român, reprezentat legal de Agenția Națională de Administrare Fiscală şi obligă în solidar pe inculpaţii la plata către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 2.701.511 de lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii de la data când acestea au devenit scadente şi până la data executării integrale a plăţii.
In baza art.14, 15 rap. la art.346 C.pr.pen. cu aplic. art.998 şi urm. Cod civil obligă inculpaţii la plata sumei de 304.983 Ron reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii de la data când acestea au devenit scadente şi până la data executării integrale a plăţii, iar pe un alt inculpat la plata sumei de 343.025 Ron reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat, precum şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii de la data când acestea au devenit scadente şi până la data executării integrale a plăţii.
In baza art.11 din Legea 241/2005 s-a dispus luarea masurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile si imobile aparținând inculpaților.
Dispune comunicarea către Oficiul National al Registrului Comerțului a unei copii a dispozitivului hotărârii judecătorești, la rămânerea definitivă a acesteia, în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare în Registrul Comerțului.
II.3.9. Dosarul nr. …/3/2006 a fost înregistrat la 14 octombrie 2013 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 28 ianuarie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de 3 luni.
Dosarul este format din 87 volume şi având 14 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 173.
În cauză au fost acordate termene scurte (9, 23, când a fost amânată pronunţarea, şi 28 ianuarie), fiind preschimbat şi primul termen care era stabilit la 20 februarie 2014.
Din fişa dosarului, reiese că au fost acordate termene pentru pregătirea apărării, fiind foarte multe persoane care au declarat recurs.
În baza art. 14, 346 C.pr.pen., 998 şi 1003 C. civ., şi art. 385 C.pr.pen., s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de Statul Român şi, în consecinţă:
Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 19.938.500.000 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii, reprezentând prejudiciul produs ca urmare a admiterii cererii de rambursare T.V.A.; Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 8.828.202.000 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii, reprezentând prejudiciul produs statului ca urmare a admiterii cererii de rambursare T.V.A.; au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumei de 9.813.500.000 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii, prejudiciul produs statului ca urmare a admiterii cererii de rambursare T.V.A.; au fost obligaţi inculpaţii în solidar, la plata sumei de 31.871.861.418 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii, reprezentând prejudiciul produs statului ca urmare a admiterii cererii de rambursare T.V.A.; au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 9.982.714.000 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii, reprezentând prejudiciul produs statului ca urmare a admiterii cererii de rambursare T.V.A.; au fost obligaţi inculpaţii la plata următoarelor sume de bani, cu titlu de prejudiciu produs statului ca urmare a admiterii cererilor de rambursare T.V.A.:15.294.520.621 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii; pentru a doua cerere de rambursare 14.751.600.000 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii; au fost obligaţi inculpaţii la plata următoarelor sume de bani, cu titlu de prejudiciu produs statului ca urmare a admiterii cererilor de rambursare T.V.A.: 15.962.733.823 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii; pentru a doua cerere de rambursare, 7.520.200.000 lei ROL, la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii.
În baza art. 357 alin. 2) lit. c) C.pr.pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii luate prin ordonanţe date în dosarul de urmărire penală nr. …/P/2003, cu următoarele excepţii: măsura asiguratorie luată prin ordonanţa nr. …/P/2003 din 10.02.2005 a PÎ.C.C.J.-DIICOT asupra autoturismului marca Mercedes S500 înmatriculat sub nr. B …/10, serie şasiu …, serie motor …, sechestrul instituit fiind ridicat prin încheierea din 22.02.2007; măsura asiguratorie luată prin ordonanţa nr. …/P/2003 din 10.02.2005, pe care o revocă doar cu privire la unele bunuri ridicate de la reşedinţa inculpatului. un inel bărbătesc, ceasuri, ac de cravată etc.; măsura asiguratorie luată prin ordonanţa nr. …/P/2003 din 10.02.2005.
II.3.10. Dosarul nr. …/3/2010 a fost înregistrat la 26 iulie 2013 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 2 iulie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de sub un an.
Dosarul este format din 46 volume şi având 9 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 100.
În cauză au fost acordate termene ritmice aproape lunare, cu începere din ianuarie 2014, primul termen de judecată, şi până la 2 iulie 2014, când cauza a fost soluţionată.
La fond, soluţii menţinute sub acest aspect atât la apel, cât şi la recurs, în baza art.357 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură penală, s-a dispus ridicarea în tot a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa din 12 februarie 2010 (Dosar nr. … D/P/2009) a P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor menţinut în parte prin încheierea din 5.04.2011 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală (Dosar nr. …/3/2010), până la concurenţa sumei de 4.610.297,87 lei, asupra contului depozit EURO nr.043G1906920 de la Banca Transilvania S.A., aparţinând inculpatului şi asupra bunurilor enumerate la punctul 2 din Procesul-verbal din 19.02.2010 al P.I.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj (Dosar nr. …/D/P/2009), aparţinând inculpatei … … , respectiv: suma de 8.566,53 lei aflată în contul deschis la Banca Transilvania al inculpatei … … ; 20 de titluri de stat aflate în custodia Băncii Transilvania în valoare de 2.000.000 EURO, respectiv 8.257.400 lei; 622 de acţiuni ale emitentului S.C. de Construcţii Napoca S.A.; 1859 de acţiuni ale emitentului Banca Transilvania.
În baza art.357 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură penală, s-a dispus ridicarea în parte a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa din 17 martie 2010 (Dosar nr. … D/P/2009) a P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului, astfel cum au fost evidenţiate în procesul-verbal din 25 martie 2010 al P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj (Dosar nr. … D/P/2009), cu excepţia a 7.941.204 acţiuni ale emitentului S.I.F. Banat-Crişana (simbol SIF1), cu privire la care menţine măsura sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 11.699.576,13 lei (calculată având în vedere preţul de deschidere pe BVB de la data punerii în executare a hotărârii).
În baza art.357 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură penală, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din 3 iunie 2010 (Dosar nr. …D/P/2009) a P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului; Ordonanţa din 17 martie 2010 (Dosar nr. .. D/P/2009) a P.Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului.
II.3.11. Dosarul nr. …/62/2005 a fost înregistrat la 4 martie 2014 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 12 martie 2015, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen cu puţin peste un an.
Dosarul este format din 61 volume şi având 12 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 138.
În cauză au fost acordate, cu excepţia primului termen de judecată, din 19 iunie 2014, alte trei termene, până la 29 ianuarie 2015, când a fost amânată succesiv pronunţarea până la 12 martie când cauza a fost soluţionată.
În apel, menţine măsurile asigurătorii dispuse în timpul urmăririi penale, asupra bunurilor inculpaţilor, astfel cum au fost menţionate în procesele verbale de instituire a sechestrului (din data de 10.08.2005 în ceea ce-l priveşte pe un inculpat, procesul-verbal din data de 11.08.2005 şi modificat prin încheierea de şedinţă din 15.06.2006 a Tribunalului Braşov (vol. II, fila 258) în ceea ce-l priveşte pe un alt inculpat, procesul-verbal din data de 20.09.2005, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul şi procesul-verbal din data de 22.09.2005, în ceea ce-l priveşte pe inculpat) şi enumerate în sentinţa primei instanţe până la concurenţa sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri prin prezenta şi a celor care formează obiectul confiscării conform art. 254 alin. 3 Cod penal, art. 19 din legea 78/2000, art. 25 din Legea 656/2002 rap. la art. 118 lit. e Cod penal, menţionate în mod expres în sentinţa primei instanţe.
În cauză, au fost pronunţate atât în apel, cât şi în recurs, soluţii de încetare a procesului penal, ca urmare a prescripţiei răspunderii penale pentru unele dintre infracţiuni, însă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost admis recursul chiar la cererea Ministerului Public, fiind făcută aplicarea art. 5 din Codul penal, care prevede că, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
II.3.12. Dosarul nr. …/117/2012 a fost înregistrat la 9 decembrie 2013 pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 9 mai 2015, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen de 5 luni.
Dosarul este format din 25 volume şi având 5 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 53.
În cauză au fost acordate, cu excepţia primului termen de judecată, din 10 ianuarie 2014, doar un alt termen, la 4 aprilie 2015, când a fost amânată succesiv pronunţarea până la 9 mai, când cauza a fost soluţionată.
La prima instanţă de fond, în temeiul art.14 şi art.346 C.pr.pen. comb. cu art.998 C.civ. şi art.1357 C.civ. a fost obligată inculpata … … la plata despăgubirilor civile în sumă de 2.056.446, 28 lei către partea civilă Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest Cluj-Napoca, respectiv la plata despăgubirilor civile în sumă de 411.259, 80 lei către partea civilă S.C. „Institutul Regional pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic” S.A. Cluj-Napoca.
În apel, în baza art.14,346 Cod procedură penală, art.1357 şi următ. Cod civil obligă pe inculpata … … să plătească părţii civile Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest şi suma de 2.023.879 lei reprezentând accesorii stabilite de DGRFP Cluj-Napoca pentru neplata la termenele legale a contribuţiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pe lângă sumele la care a fost obligată de instanţa de fond.
În baza art.193 Cod procedură penală obligă pe inculpata … … să plătească părţii civile Agenţia de Dezvoltare Regională Nord Vest şi suma de 61644,28 lei (1.600+2.728+57.316,28 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare, pe lângă sumele la care a fost obligată de instanţa de fond.
Obligă pe inculpata … … să plătească părţii civile SC Institutul Regional pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic SA şi suma de 153.568 lei reprezentând accesorii stabilite de DGRFP Cluj-Napoca pentru neplata la termenele legale a contribuţiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat.
În baza art.193 Cod procedură penală obligă pe inculpata … … să plătească părţii civile SC Institutul Regional pentru Cercetare, Educaţie şi Transfer Tehnologic SA şi suma de 20.832 lei (reconstituire contabilitate) suma de 744 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de evaluare a trei imobile şi suma de 10.612 lei reprezentând contravaloare audit financiar, pe lângă sumele la care a fost obligată de instanţa de fond, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Nici în prima hotărâre, nici în apel nu sunt menţionate aspecte referitoare la sechestru.
II.3.13. Dosarul nr. …/107/2011* a fost înregistrat la 15 decembrie 2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 15 mai 2015, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată în 5 luni.
Dosarul este format din 4 volume şi având 5 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 17.
În cauză a fost acordat, cu excepţia primului termen de judecată, din 20 martie 2014, doar un alt termen, la 15 mai 2015, când a fost soluţionată.
La fond, soluţie menţinută în căile de atac, s-a constatat că partea vătămată/partea responsabilă civilmente SC Remjat SRL Alba Iulia a fost radiată din registrul comerţului conform sentinţei comerciale nr. 457/P/2011 pronunţată de Tribunalul Alba/Secţia Comercială şi Contencios Administrativ în dosar nr. …/107/2009.
În baza art. 357 al.2 lit. c din Codul de procedură penală, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului, prin ordonanţa procurorului din 19.07.2010.
S-a dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Registrului Comerţului şi la DGFP – cazierul fiscal, în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni la data rămânerii definitive a prezentei.
II.3.14. Dosarul nr. …/110/2012 a fost înregistrat la 1 noiembrie 2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 17 octombrie 2014, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată într-un termen sub un an.
Dosarul este format din 47 volume şi are 12 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 102.
În cauză au fost acordate, cu excepţia primului termen de judecată, din 14 martie 2014, doar alte 3 termene, la 3 octombrie 2014, când a fost amânată pronunţarea la 17 octombrie 2014 şi cauza a fost soluţionată.
La fond, în baza art.14,346 cod procedură penală coroborat cu art.1381 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 270 lire sterline către Banca … din Londra, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.118 lit. e din Codul penal s-a confiscat de la inculpatul echivalentul în lei a sumei de 1627,5 lire sterline, care nu a servit la despăgubirea părţii civile Banca ….
În baza art.14,346 Cod procedură penală, coroborat cu art.1381, 1382 cod civil au fost obligaţi în solidar inculpaţii la plata sumei de 9549,97 lei către BRD reprezentând despăgubiri civile, la care se adaugă dobânda legală până la plata efectivă.
În baza art.25 din L.656/2002 raportat la art.118 lit. f din Codul penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 221452,50 lei, precum şi 31200 dolari SUA şi a 11.044 EURO.
S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 221452,50 lei, precum şi a echivalentului în lei, la data executării a 31.200 dolari SUA şi a 11.044 euro.
În baza art.118 lit. e. din codul penal, s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani, depuse la Trezoreria Bacău, după cum urmează: 79.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …; 7990.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;- 2367.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …; 106.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …; 5000.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …;- 6.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …; 445,00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …; 115.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. …; 101.00 lei, cu chitanţa TS4A nr. ….
S-a dispus confiscarea bunurilor şi a valutei aflate la Camera de corpuri delicte a I.P.J. Bacău, depuse cu dovezile seria A nr. …, seria B nr. …, seria A nr. ….
II.3.15. Dosarul nr. …/111/2012 a fost înregistrat la 4 octombrie 2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza fiind soluţionată la 14 martie 2015, constatându-se că respectiva cauză a fost soluţionată în 5 luni.
Dosarul este format din 3 volume şi având 5 părţi, fiind ataşate mai multe dosare, complexitatea dată fiind 19.
În cauză a fost acordat, cu excepţia primului termen de judecată, din 21 februarie 2014, doar un alt termen, la 7 martie 2015, când a fost amânată pronunţarea o săptămână şi apoi cauza a fost soluţionată.
La fond, în baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală cu referire art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 17.552,82 euro (compusă din suma de 9935,65 euro credit, 7203,17 euro dobânzi, 396 euro comisioane), sumă la care se vor adăuga dobânzi până la recuperarea integrală a creditului, în favoarea părţii civile Banca Comercială Română.
În baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.436,42 euro în favoarea părţii civile cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală cu referire art. 998 , şi art. 1003 Cod civil au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 10.531,11 euro în favoarea părţii civile cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală cu referire art. 998 , şi art. 1003 Cod civil au fost obligaţi inculpaţii în solidar, la plata sumei de 12.670,86 euro în favoarea părţii civile cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală cu referire art. 998 Cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 12.477,68 euro, sumă ce urmează a fi reactualizată până la data plăţii efective, în favoarea părţii civile cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 14 şi art. 346 din Codul de procedură penală cu referire art. 998 , şi art. 1003 Cod civil au fost obligaţi inculpaţii în solidar, la plata sumei totale de 5.423,70 euro (compusă din 3.000 euro credit, 1.851,28 euro dobânzi, 527,27 euro comisioane) sumă la care se vor adăuga dobânzi până la recuperarea integrală a creditului, în favoarea părţii civile Banca Comercială Română ş.a.m.d.
II.3.16. Dosarul nr. …/63/2006 a fost înregistrat la data de 6.09.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat la data de 19.09.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 1 an.
Dosarul este format din 34 de volume, se referă la 7 părţi, 4 infracţiuni şi are o complexitate de 77 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 6.09.2013, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În cauză au fost acordate 8 termene de judecată, pe parcursul cărora s-a dispus amânarea cauzei la cererea părţilor, s-a dispus o singură dată repunerea cauzei pe rol şi s-a soluţionat, prin admitere, o cerere de abţinere a unui judecător, ceea ce a condus la o nouă amânare a judecăţii.
Instanţele de judecată, în niciuna din fazele procesuale, nu au luat măsuri asigurătorii (sentinţa penală nr. …/4.03.2009 a Tribunalului Dolj, decizia penală nr. …/16.11.2012 a Curţii de Apel Craiova şi decizia penală nr. …/19.09.2014 a instanţei supreme).
II.3.17. Dosarul nr. …/62/2012 a fost înregistrat la data de 16.05.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat la data de …/19.11.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 6 luni.
Dosarul are în componenţă 4 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 puncte.
În recurs au fost acordate 3 termene de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, în recurs au fost menţinute faţă de inculpaţii SA şi MV măsurile dispuse de procuror prin ordonanţele din data de 04.05.2012 emise în dosarul nr. …/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.
II.3.18. Dosarul nr. …/233/2012 a fost înregistrat la data de 24.02.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/16.09.2014, durata procesului în recurs fiind de 7 luni.
Dosarul are în componenţă 4 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 puncte.
În cauză au fost acordate 2 termene de judecată.
Raportat şi la data înregistrării dosarului în sistem 18.07.2012, se constată că nu sunt elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, au fost menţinute măsurile dispuse de instanţa de fond, în baza art. 11 din Legea 241/2005 în referire la art. 164-165 din Codul de procedură penală, cu privire la sechestrul asigurator asupra a trei imobile ale inculpatului.
De asemenea, s-a dispus comunicarea unei copii a hotărârii de fond la Registrul Comerţului Galaţi şi la Serviciul de Carte Funciară competente (sentinţa penală nr. …/18.09.2013 a Tribunalului Galaţi, decizia penală nr. …/A/16.01.2014 a Curţii de Apel Galaţi, decizia penală nr. …/16.09.2014 a instanţei supreme).
II.3.19. Dosarul nr. …/101/2011 a fost înregistrat la 19.02.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/18.06.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 4 luni.
Dosarul are în componenţă 6 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 18 puncte.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Raportat şi la data înregistrării dosarului în sistem 26.10.2011, se constată că nu sunt elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, au fost menţinute măsurile dispuse de instanţa de fond, respectiv menţinerea sechestrului asiguratoriu instituit asupra imobilului (apartament) situat în Dr. Tr. Severin, aparţinând inculpatului IFV, până la achitarea integrală către partea civilă Statul Român, reprezentat legal de ANAF prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi, a sumei de 203.584 lei, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la momentul plăţii efective, măsură instituită în faza de urmărire penală prin ordonanţa nr. …/P/2009 din data de 10.08.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Dr. Tr. Severin şi înscrisă în cartea funciară conform Încheierii din 24.08.2010 a OCPI Mehedinţi – BCPI Drobeta Turnu Severin (sentinţa penală nr. …/21.01.2013 a Tribunalului Mehedinţi, decizia penală nr. …/10.12.2013 a Curţii de Apel Craiova, decizia penală nr. …/18.06.2014 a instanţei supreme).
II.3.20. Dosarul nr. …/101/2012 a fost înregistrat la data de 6.02.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/19.09.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 7 luni.
Dosarul are în componenţă 4 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 puncte.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Raportat şi la data înregistrării dosarului în sistem 30.10.2011, se constată că nu sunt elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, a fost menţinut sechestrul asigurător aplicat prin ordonanţa nr. …/P/2010 din 27.01.2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului …, constând în imobil – apartament în suprafaţă totală de 70 mp, situat în Drobeta Tr. Severin şi 4 autoturisme (sentinţa penală nr. …/25.04.2013 a Tribunalului Mehedinţi, decizia penală nr. …/2.12.2013 a Curţii de Apel Craiova, decizia penală nr. …/19.09.2014 a instanţei supreme).
Totodată, în baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unei copii de pe hotărârea de fond după rămânerea definitivă a acesteia.
II.3.21. Dosarul nr. …/32/2012* a fost înregistrat la data de 31.01.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/25.06.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 5 luni.
Dosarul este format din 26 de volume, se referă la 11 părţi, 3 infracţiuni şi are o complexitate de 56 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 17.07.2012, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Se constată că nu sunt elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu s-au dispus astfel de măsuri pe parcursul judecăţii.
Prin sentinţa penală nr. …/D/23.04.2013, în baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unei copii de pe hotărârea de fond după rămânerea definitivă a acesteia (sentinţa penală nr. …/D/23.04.2013 a Tribunalului Bacău, decizia penală nr. …/14.01.2014 a Curţii de Apel Bacău, decizia penală nr. …/25.06.2014 a instanţei supreme).
II.3.22. Dosarul nr. …/118/2012 a fost înregistrat la 29.01.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/29.05.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 4 luni.
Dosarul are în componenţă 3 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 de puncte.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu s-au dispus astfel de măsuri pe parcursul judecăţii (sentinţa penală nr. …/14.05.2013 a Tribunalului Constanţa, decizia penală nr. …/P/7.01.2014 a Curţii de Apel Constanţa, decizia penală nr. …/29.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.23. Dosarul nr. …/122/2012 a fost înregistrat la data de 29.01.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/28.05.2014, durata procesului fiind de aproximativ 4 luni.
Dosarul are în componenţă 3 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 de puncte.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu s-au dispus astfel de măsuri pe parcursul judecăţii.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unei copii de pe hotărârea de fond după rămânerea definitivă a acesteia (sentinţa penală nr. …/31.01.2013 a Tribunalului Giurgiu, decizia penală nr. …/13.11.2013 a Curţii de Apel Bucureşti, decizia penală nr. …/28.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.24. Dosarul nr. …/109/2012 a fost înregistrat la data de 17.02.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/6.11.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 9 luni.
Dosarul este format din 42 de volume şi are o complexitate de 89 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 1.02.2012, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În recurs au fost acordate 4 termene de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a admis cererea părţii civile şi a dispus, în baza art. 163-167 cod procedură penală rap. la art. 11 din Legea nr. 241/2005, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente şi instituirea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de terţe persoane inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente.
Totodată, s-a dispus comunicarea unei copii de pe hotărârea instanţei de fond la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş (sentinţa penală nr. …/25.04.2013 a Tribunalului Argeş, decizia penală nr. …/20.12.2013 a Curţii de Apel Piteşti, decizia penală nr. …/6.11.2014 a instanţei supreme).
II.3.25. Dosarul nr. …/101/2010 a fost înregistrat la 17.01.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/21.05.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 4 luni.
Dosarul este format din 30 de volume, priveşte 4 părţi, mai multe infracţiuni şi are o complexitate de 67 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 30.06.2010, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a menţinut măsurile asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor prin ordonanţa nr. …/D/P 2008 din 12 mai 2009 a D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi.
Totodată, s-a dispus comunicarea unei copii de pe hotărârea instanţei de fond la Oficiul Registrului Comerţului, potrivit art. 13 din Legea nr. 241/2005 (sentinţa penală nr. …/23.05.2012 a Tribunalului Mehedinţi, decizia penală nr. …/20.12.2013 a Curţii de Apel Craiova, decizia penală nr. …/21.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.26. Dosarul nr. …/118/2011 a fost înregistrat la data de 15.01.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/2.04.2014, durata procesului în recurs fiind de circa 3 luni.
Dosarul este format din 9 de volume şi are o complexitate de 28 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 11.03.2011, se constată că aceasta are un caracter complex.
În recurs au fost acordate 6 termene de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu au fost luate astfel de măsuri de către instanţele de judecată.
În baza art. 118 lit. e) Cod penal, instanţa de fond a dispus confiscarea de la inculpatul IV mai multe bunuri mobile, depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Constanţa pe baza dovezii seria D nr. …/10.04.2007 (sentinţa penală nr. …/20.05.2013 a Tribunalului Constanţa, decizia penală nr. …/17.12.2014 a Curţii de Apel Constanţa, decizia penală …/2.04.2014 a instanţei supreme).
II.3.27. Dosarul nr. …/109/2010 a fost înregistrat la data de 11.09.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/5.06.2014, durata procesului în recurs fiind de circa 9 luni.
Dosarul este format din 35 de volume, priveşte 5 părţi, mai multe infracţiuni şi are o complexitate de 81 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 22.06.2010, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În recurs au fost acordate 5 termene de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a menţinut sechestrul asigurător instituit prin ordonanţa nr. …/P/14.04.2010 asupra bunurilor inculpaţilor.
De asemenea, a dispus confiscarea de la inculpatul GA a sumei de 60.378 Ron, iar de la inculpatul RCL a sumei de 313,6 Ron (sentinţa penală nr. …/26.01.2014 a Tribunalului Argeş, decizia penală nr. …/15.07.2013 a Curţii de Apel Piteşti, decizia penală nr. …/5.06.2014 a instanţei supreme).
II.3.28. Dosarul nr. …/83/2013 a fost înregistrat la data de 10.01.2014 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/20.06.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 5 luni.
Dosarul are în componenţă 3 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 de puncte.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu s-au dispus astfel de măsuri pe parcursul judecăţii.
Instanţa de fond a dispus confiscarea cantităţii de 5500 pachete de ţigări, în temeiul art. 118 lit. f) din Codul penal (sentinţa penală nr. …/8.10.2013 a Tribunalului Satu-Mare, decizia penală nr. …/12.12.2013 a Curţii de Apel Oradea, decizia penală nr. …/20.06.2014 a instanţei supreme).
II.3.29. Dosarul nr. …/120/2012 a fost înregistrat la data de 31.12.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/2.05.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 5 luni.
Dosarul este format din 62 de volume, priveşte 9 părţi, mai multe infracţiuni şi are o complexitate de 117 puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 18.01.2012, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea inculpaţilor, până la concurenţa sumelor de 104.519,8 lei şi 24.071 lei.
De asemenea, în baza art. 118 Cod penal s-a dispus confiscarea specială a unei însemnate cantităţi de pachete de ţigări (sentinţa penală nr. …/23.05.2013 a Tribunalului Dâmboviţa, decizia penală nr. …/10.12.2013, decizia penală nr. …/2.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.30. Dosarul nr. …/30/2012 a fost înregistrat la data de 24.12.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/23.05.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 5 luni.
Dosarul este format din 8 de volume şi are o complexitate de 28 de puncte, fiind înregistrat în sistem la data de 18.10.2012.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu au fost luate astfel de măsuri de către instanţele de judecată.
În baza art.118 lit. e) Cod penal, instanţa de fond a confiscat de la inculpaţi o cantitate însemnată de pachete de ţigări, corpuri delicte la dosarul cauzei, suma de 10 euro, depusă la BCR şi 400 dinari, depusă la BNR, respectiv suma de 3450 lei, bani oferiţi pentru a-i determina pe inculpaţii BIG (50 lei) şi ZA (3400 lei) să săvârşească infracţiunea de contrabandă (sentinţa penală nr. …/30.04.2013 a Tribunalului Timiş, decizia penală nr. …/7.11.2013 a Curţii de Apel Timişoara, decizia penală nr. …/23.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.31. Dosarul nr. …/105/2011 a fost înregistrat la data de 23.12.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/14.05.2014, durata procesului în recurs fiind de circa 6 luni.
Dosarul este format din 17 volume, are ca obiect mai multe infracţiuni şi o complexitate de 37 de puncte. Având în vedere şi durata cauzei de la data înregistrării în sistem – 29.12.2011, pe lângă elementele menţionate mai sus, se constată că respectiva cauză are un caracter complex.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a dispus menţinerea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului CI până la concurenţa sumei de 4.476.838 lei, prin ordonanţa nr. …/P/2007 din 02.12.2011 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti şi înscris la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova prin încheierea nr. …/13.12.2011 (sentinţa penală nr. …/9.04.2013 a Tribunalului Prahova, decizia penală nr. …/25.11.2013 a Curţii de Apel Ploieşti, decizia penală nr. …/14.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.32. Dosarul nr. …/110/2012 a fost înregistrat la data de 23.12.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/28.05.2014, durata procesului în recurs fiind de circa 6 luni.
Dosarul are în componenţă 3 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 14 de puncte.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţele au menţinut sechestrul asigurător dispus în cursul urmăririi penale prin ordonanţa procurorului nr. …/P/11 mai 2011.
În baza art. 118 lit. f) din Codul penal, s-a dispus confiscarea ţigaretelor indisponibilizate la data de 16 noiembrie 2010 (sentinţa penală nr. …/30.05.2013 a Tribunalului Bacău, decizia penală nr. …/19.11.2013 a Curţii de Apel Bacău, decizia penală nr. …/28.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.33. Dosarul nr. …/109/2012 a fost înregistrat la data de 23.12.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/30.05.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 6 luni.
Dosarul are în componenţă 15 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 35 de puncte.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţele au menţinut sechestrul asigurător instituit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş prin ordonanţele nr. …/P/2011 din 01.11.2011 asupra bunurilor mobile şi imobile, inclusiv sume de bani ale inculpaţilor în vederea acoperirii prejudiciului produs părţii civile, dar şi asupra sumelor de 505 Euro, consemnată pe numele inculpatului SAC şi 300 euro, consemnată pe numele inculpatului PCC în conturi deschise la BRD – Groupe Societe Generale – Sucursala Piteşti.
Totodată, în baza art. 118 alin. 1 lit. b) Cod penal, dispune confiscarea specială a mai multor bunuri depuse la IPJ Argeş – Camera de Corpuri Delicte, cu dovada seria E nr …/26.10.2011 (sentinţa penală nr. …/21.01.2013 a Tribunalului Argeş, decizia penală nr. …/3.10.2013 a Curţii de Apel Piteşti, decizia penală nr. …/30.05.2014 a instanţei supreme).
II.3.34. Dosarul nr. …/122/2012 a fost înregistrat la 25.09.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/26.02.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 5 luni.
Dosarul este format din 4 de volume şi are o complexitate de 18 de puncte, fiind înregistrat în sistem la data de 9.05.2012.
În recurs a fost acordat un singur termen de judecată.
Nu au fost identificate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, nu au fost luate astfel de măsuri de către instanţele de judecată.
În baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea către Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a unei copii a dispozitivului hotărârii de fond, după rămânerea definitivă a acesteia.
În baza art. 118 lit. e) Cod penal, instanţa de fond a confiscat în folosul statului cantitatea de 9600 pachete de ţigări netimbrate, depuse la Camera de Corpuri delicte a IPJ Giurgiu, conform dovezii seria AB nr. … din 12.12.2011 şi ridicate în baza procesului-verbal seria A nr. … din 12.12.2011 (sentinţa penală nr. …/17.12.2012 a Tribunalului Giurgiu, decizia penală nr. …/17.05.2013 a Curţii de Apel Bucureşti, decizia penală nr. …/26.02.2014 a instanţei supreme).
II.3.35. Dosarul nr. …/99/2011 a fost înregistrat la data de 1.08.2013 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionat prin decizia penală nr. …/24.03.2014, durata procesului în recurs fiind de aproximativ 7 luni.
Dosarul are în componenţă 5 volume din faza de urmărire penală şi o complexitate de 25 de puncte.
În recurs au fost acordate două termene de judecată.
Nu au fost constatate elemente care să pună în discuţie durata procesului sau natura măsurilor dispuse de judecători.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţele au menţinut, în baza art. 353 Cod procedură penală, măsurile asiguratorii luate în cursul urmăririi penale prin ordonanţele procurorului asupra următoarelor bunuri: autoturism marca BMW, autoutilitara furgon, sumele de 67.305 RON şi 360 euro ridicate de la inculpatul GG, apartament 2 camere situat în laşi, în valoare de 182.740,80 RON, sumele de 422 RON şi 18.000 euro ridicate de la inculpat.
Totodată, în baza art. 118 alin 1 lit. f) Cod penal s-a dispus confiscarea cantităţii de 1.479.800 ţigarete descoperite asupra inculpaţilor în data de 17.07.2010, respectiv 20.07.2010, precum şi în depozitul inculpatului şi a căror deţinere este interzisă de lege (sentinţa penală nr. …/27.09.2012 a Tribunalului Iaşi, decizia penală nr. …/20.05.2013 a Curţii de Apel Iaşi, decizia penală nr. …/24.03.2014 a instanţei supreme).
II.4. Cauze la judecata în recurs în casaţie
II.4.1. Dosarul nr. …/1/2015 a fost înregistrat la data de 28.01.2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect recurs în casaţie.
Pe parcursul judecăţii, atât la fond, cât şi în recurs în casaţie a fost menținută măsura asiguratorie constând în sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor FP şi OMA, instituit de către organele de urmărire penală prin procesele-verbale de aplicare a sechestrului din 25.05.2011.
De asemenea, în baza art.13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea unei copii de pe hotărârea de fond, la rămânerea definitivă, către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (sentinţa penală nr. …/28.11.2012 a Tribunalului Dâmboviţa, decizia penală nr. …/A/3.10.2014 a Curţii de Apel Ploieşti şi decizia penală nr. …/21.04.2015 a instanţei supreme).
II.4.2. Dosarul nr. …/1/2015 a fost înregistrat la data de 30.03.2015 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect recurs în casaţie.
Pe parcursul judecăţii, atât la fond, cât şi în recurs în casaţie, în temeiul art. 397 alin. 5 Cod procedură penală, a fost menținută măsura asiguratorie constând în sechestru asigurător instituit după cum urmează: asupra imobilului situat în Alba Iulia, proprietatea părții responsabile civilmente, în prezent aflată în procedura de insolvență reprezentată de lichidator judiciar, prin încheierea din ședința publică din data de 18.06.2013; asupra imobilului situat în Alba Iulia și asupra autoturismului proprietatea inculpatei, prin încheierea din ședința publică din data de 17.09.2012 (sentinţa penală nr. …/8.04.2014, decizia penală nr. …/A/18.09.2014 a Curţii de Apel Alba-Iulia şi decizia penală nr. …/27.04.2015 a instanţei supreme).
III. Măsuri dispuse de instanţe pentru recuperarea prejudiciilor
Din analiza datelor şi informaţiilor din dosarele analizate reiese că măsurile asiguratorii au fost luate atât sub imperiul legii vechii, cât şi al actualului cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014.
Având în vedere că regulile de procedură sunt de imediată aplicare, precum şi că, prin prisma noilor dispoziţii legale, problema este de actualitate, referirile vor fi făcute prin prisma dispoziţiilor legale în vigoare.
În privinţa măsurilor asiguratorii, sunt instituite două categorii de dispoziţii legale: unele cu caracter general, aflate în Noul Cod de procedură penală şi altele cu caracter derogatoriu şi complementar prevăzute în legile speciale, care reglementează un anume domeniu, cum ar fi spălarea banilor, evaziunea fiscală, combaterea corupţiei şi contrabandă etc.
Astfel, potrivit art. 249 din actualul Cod, denumit Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii, este stabilit că procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii/cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Măsurile asigurătorii se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile.
Măsurile asigurătorii luate sunt obligatorii în cazul în care persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
În cursul judecăţii, instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre părţi sau a custodelui, poate dispune asupra valorificării bunurilor mobile sechestrate.
Scopurile pentru care pot fi luate măsurile asiguratorii pot fi aşadar multiple, repararea pagubei produse prin infracţiune fiind unul dintre ele.
Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune (ca şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare) se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.
Măsurile asigurătorii se mai pot lua şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii, dar numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse spre exemplu se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
Aşadar, potrivit dispoziţiilor legale generale, măsurile asigurătorii sunt de principiu facultative şi la aprecierea organului judiciar, cu excepţia unor situaţii cu persoane aflate în cazuri speciale, când devin obligatorii.
Potrivit dispoziţiilor speciale, măsurile asiguratorii sunt însă obligatorii.
De exemplu, în Legea Nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, este stabilit că în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie (art. 11).
Aşa cum s-a arătat, la judecata în primă instanţă, pe rolul instanţei supreme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se află un număr de 6 dosare, care au ca obiect vreuna dintre infracţiunile care fac obiectul controlului.
În dosarele respective, instanţa nu a dispus în cursul judecăţii măsuri de indisponibilizare a bunurilor, în majoritatea dintre ele procedura fiind în stare incipientă la camera preliminară.
Însă, fără excepţie, în fiecare dintre aceste dosare, în faza de urmărire penală a fost instituit sechestru până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului.
Aici trebuie precizat că, la nivelul Ministerului Public, încă din 2011 a fost pus în aplicare un ordin comun cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ordinul 637/C/2011 privind desfăşurarea activităţilor prealabile luării măsurilor asigurătorii în cauzele penale, care conţine o procedură standardizată obligatorie pentru identificarea bunurilor care pot fi sechestrate ş.a.
O altă precizare se impune a fi făcută cu privire la unul dintre cele 6 dosare, care între timp a şi fost soluţionat, la 15 mai 2015, iar, printre multe măsuri dispuse, s-au menţinut măsurile sechestrului prin inscripţia ipotecară asupra bunurilor imobile etc.
La cauzele aflate în judecata la apel, în dosarele soluţionate în apel de către instanţa supremă, au fost menţinute dispoziţiile hotărârilor pronunţate în primă instanţă cu privire la măsurile asiguratorii.
Măsurile asiguratorii menţinute de către instanţa supremă în apel au vizat: sechestrul asupra bunurilor mobile şi imobile; desfiinţarea cererii de aprobare a proiectului şi a cererilor de rambursare a fondurilor europene ş.a.
La cauzele la judecata în recurs, trebuie precizat că instanţa supremă a raportat toate cauzele care au fost pe rol în perioada de referinţă a controlului, adică 1 ianuarie 2013 – aprilie 2015, indiferent dacă aceste cauze au fost sau nu soluţionate, cu alte cuvinte indiferent dacă în prezent se află pe rol sau dacă dosarul a fost soluţionat între timp.
Înainte de a analiza categoria de măsuri dispuse prin hotărâri, se impune a fi făcută şi precizarea că, la soluţionarea recursului, decizia din recurs este definitivă, dar în acelaşi timp sunt definitive şi sentinţele ori deciziile de la instanţele inferioare, sentinţe ale tribunalelor şi decizii din apel ale curţilor de apel, teoretic fiind posibil ca, prin fiecare dintre aceste hotărâri, instanţa de judecată să se pronunţe asupra sechestrului, în sensul menţinerii, revocării etc.
Prin urmare, practic sunt trei categorii de hotărâri care se impun a fi analizate, numai că, prin prisma specificului controlului (împărţirea şi analizarea pe curţi de apel), primele două categorii de hotărâri (definitive) vor fi analizate la nivelul curţilor de apel, cu evidenţierea hotărârii instanţei supreme doar ca marcare a momentului rămânerii definitive ale celorlalte hotărâri, iar cea de a treia categorie, ca situaţie de excepţie a finalizării procedurii cauzelor aflate pe rol a dosarelor în perioada de referinţă.
Prin urmare, analiza se va rezuma la faza procesuală a recursului de la dosarele respective, cu menţionarea împrejurării dacă a fost soluţionată cauza.
Fiind analizate toate cele 35 de cauze din recurs, s-a constatat că, în aprilie 2015, cu o singură excepţie, cauzele erau soluţionate, cu menţiunea că, şi în cazul dosarului aflat efectiv pe rol în aprilie 2015, s-a pronunţat o decizie definitivă la data de 15 mai 2015.
Chiar dacă aceste cauze sunt soluţionate definitiv, ele se vor regăsi tratate ca dosare soluţionate definitiv la nivelul curţilor de apel, în prezentul raport fiind analizat doar modul de gestionare a cauzei prin prisma criteriului celerităţii şi a motivelor de amânare ş.a..
Revenind la măsura sechestrului, din datele obţinute, se poate trage concluzia că, în general, instanţa de recurs s-a pronunţat asupra sechestrului exclusiv prin decizia prin care a soluţionat recursul, fie explicit, prin referire expresă la menţinerea acestei măsuri, fie implicit, prin sublinierea că se menţin celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate, în special în cazul admiterii parţiale a căii de atac.
Având în vedere că instanţa de recurs nu a instituit nicio măsură de sechestru în cursul judecării recursului, ea s-a pronunţat doar asupra măsurilor dispuse deja prin hotărârile instanţelor inferioare, măsuri care vor fi analizate la nivelul curţilor de apel, deoarece aşa cum s-a arătat instanţa supremă nu este instanţă de executare (în niciun caz).
Au existat şi situaţii în care instanţa de recurs nu s-a pronunţat deloc asupra sechestrului, însă aprecierea a fost una subsecventă menţinerii unei soluţii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal.
În alte situaţii, nu s-au pronunţat instanţele superioare, deoarece prejudiciul a fost acoperit în cursul procesului.
În fine, în situaţii relativ puţine nu s-a făcut nicio menţiune nici la instanţele inferioare despre instituirea sechestrului, însă cauza pentru care nu există o asemenea menţiune va fi analizată la nivelul curţilor de apel, însă cel mai probabil este aceea că nu au fost identificate bunuri etc.
Şi la cauzele de la judecata în recurs în casaţie este o situaţie cvasisimilară, cu menţiunea că deciziile din apel sunt deja definitive şi executorii şi sunt analizate la nivelul curţilor de apel.
Oricum, în cele 2 dosare analizate, pe parcursul judecăţii, atât la judecata în fond, cât şi în recurs în casaţie a fost menținută măsura asiguratorie constând în sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor, instituite de către organele de urmărire penală prin procesele-verbale de aplicare a sechestrului.
IV. În ceea ce priveşte punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale, trebuie precizat că potrivit dispoziţiile legale, hotărârile judecătoreşti pronunţate în primă instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, văzând şi dispoziţiile art. 553 alin. 2 din actualul Cod de procedură penală, conform cărora: „hotărârile pronunţate în primă instanţă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pun în executare, după caz, de Tribunalul Bucureşti sau de tribunalul militar”, s-a procedat la efectuarea unor verificări în registrele de punere în executare, pentru perioada ianuarie 2013 – aprilie 2015, soluţionate definitiv, având ca obiect infracţiunea de spălare de bani (fostul art. 23) actualul art. 29 din Legea 656/2002; infracţiuni de evaziune fiscală prev. de Legea 241/2005; infracţiuni de contrabandă prev. de actualul art. 270 şi 271 din Legea 86/2006; infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prev. de art. 18 ind. 1 – art. 18 ind. 5 din Lg. 78/2000.
S-a constatat, în urma verificărilor directe că, la Tribunalul Bucureşti, există un singur dosar, nr. …/1/2010, care viza, printre alte infracţiuni, şi pe cea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002.
Astfel, cauza respectivă a fost soluţionată prin sentinţa penală nr. …/30.03.2012 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a rămas definitivă prin decizia penală …/06.01.2014, pronunţată în dosarul …/1/2013 al Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
Cu privire la prejudiciu etc., se constată că acţiunea civilă a fost respinsă.
În ceea ce priveşte măsuri asigurătorii luate/menţinute/revocate, se constată că, prin sentinţa penală, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunuri mobile şi imobile ale lui J. I. P. şi s-a dispus ridicarea sechestrului asupra bunuri mobile şi imobile ale lui N.A. şi N.D.
Prin decizia nr. …/6.01.2014, pronunţată în dosarul nr. …/1/2013 al Completului de 5 Judecători, s-a menţinut dispoziţia privitoare la instituirea sechestrului asupra bunurilor aparţinând lui J.I.P. şi s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asupra bunurilor ale numiţilor N.A. şi N. D.
Măsurile de confiscare dispuse: În baza art. 118 alin. 1 lit. e din C. pen. 1968, s-a dispus luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 80.489 USD, 5000 Euro şi 1.824.303,72 lei.
Modalitatea de punere în executare şi stadiul executării dispoziţiilor referitoare la despăgubirile civile, confiscare şi măsuri asigurătorii: Pentru punerea în executare a măsurii de siguranţă constând în confiscarea specială a sumelor de bani indicate s-au emis titluri executorii, iar Administraţia Financiară sector 1 Bucureşti şi Administraţia Financiară Bacău au confirmat primirea titlurilor executorii pentru sumele confiscate, cât şi pentru cheltuielile judiciare către stat (Cu privire la punerea în executare a măsurilor asigurătorii luate anterior în cursul procesului: BCPI Câmpina comunicase încheierea nr. …/14.01.2014şi încheierea …/21.01.2014, …/21.01.2014, …/29.02.2010, prin care se admite cererea şi se notează sechestru asigurator asupra unui teren; BCPI sectorul 1 Bucureşti a comunicat de asemenea încheierile nr. …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, …/2014, prin care s-au admis cererile şi s-a notat sechestru asigurator asupra unui imobil; iar BCPI Bacău, încheierea nr. …13.01.2014, prin care se admitea cererea şi se nota sechestru asigurator asupra unui alt imobil).
Administraţia Financiară Sector 1 Bucureşti comunică inclusiv faptul că au fost achitate cu ordine de plată sumele confiscate de la numiţii N. A. şi N. D. (suma totală de 1.824.303,72 RON), conform dispoziţiilor deciziilor penale.
Eventuale dificultăţi cu privire la punerea în executare a unor măsuri referitoare la executarea despăgubirilor, la punerea în executare a confiscării, la efectuarea adreselor de debitare, la identificarea bunurilor, la stabilirea organului de executare, la cooperarea cu acesta (inclusiv situaţiile cu caracter de extraneitate) şi la valorificarea bunurilor: Nu au fost semnalate disfuncţionalităţi sau dificultăţi cu privire la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărâre. Până la data verificărilor efectuate nu există informaţii cu privire la derularea unor proceduri execuţionale concrete pentru valorificarea bunurilor imobile asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii sau cu privire la eventuale cereri de ridicare a acestor măsuri de către persoane interesate.
Transmiterea datelor privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti definitive de către organele sau instituţiile prevăzute de lege (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Ministerul Finanţelor Publice ş.a.): Au fost efectuate adrese către toate instituţiile, conform dispoziţiilor sentinţei şi deciziei penale la data rămânerii definitive, respectiv la data de 6 februarie 2014, prin fax şi prin poştă, cu ataşarea sentinţei penale şi a minutei decizie penale, precum şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa organului de urmărire penală, în vederea identificării cu exactitate a bunurilor imobile.
Din verificările efectuate la Tribunalul Bucureşti a rezultat că alte dosare soluţionate în primă instanţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada de referinţă, au fost înaintate Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, având în vedere calitatea de cadru militar activ a persoanelor inculpate.
Trebuie menţionat că, în conformitate cu Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (Cap. II, Dispoziţii privind situaţiile tranzitorii), la art. 20, se prevedea că la data intrării în vigoare a legii, care a fost 1 februarie 2014, Tribunalul Militar Bucureşti, care era echivalentul judecătoriei, se desfiinţează, iar posturile ocupate şi personalul din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti se transferă la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar, tot de la data desfiinţării Tribunalului Militar Bucureşti, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti îşi schimbă denumirea în Tribunalul Militar Bucureşti.
Prin urmare, în prezent echivalentul militar al instanţei civile este Tribunalul Militar Bucureşti.
Printr-un referat al Tribunalul Militar Bucureşti, cu referire la Ordinul nr. …/2014 al Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la controlul tematic având ca obiect măsurile dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect infracțiunile de spălare de bani; infracțiunile de evaziune fiscală; infracțiuni de contrabandă și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, s-a comunicat faptul că în perioada ianuarie 2013 – aprilie 2015, acest tribunal militar nu a avut nicio cauză privind punerea în executare a hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, care să se refere la infracțiunile sus-arătate.
Cu referire la art.553 alin.2 din Codul de procedură penală în special la sintagma „tribunal militar”, după intrarea în vigoare a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a menținut practica anterioară, în sensul că hotărârile pronunțate de către instanţa supremă în primă instanță, în care inculpații au calitatea de militari, au fost înaintate, cel puțin până în prezent, pentru a fi puse în executare, numai la Tribunalul Militar București (fostul Tribunal Militar Teritorial București), iar nu şi la celelalte tribunale militare din ţară.
V. Concluzii şi propuneri
Date statistice. Verificările efectuate la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au evidenţiat faptul că pe rolul instanţei supreme a fost identificat un număr total de 61 de dosare, aflate în diferite faze procesuale şi având ca obiect infracţiuni din categoria celor care fac obiectul controlului.
Defalcat pe faze procesuale, s-a comunicat existenţa a 6 dosare de fond, 18 de cauze în apel, 35 de dosare de recurs şi 2 cauze în recurs în casaţie.
Perioada de referinţă la care s-au raportat comunicările sus-menţionate a fost 1 ianuarie 2013 – aprilie 2015 pentru dosarele pe rol şi, respectiv, 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015, pentru cauzele soluţionate definitiv.
Verificările inspectorilor judiciari au purtat şi asupra datelor legate de prejudiciile înregistrate în respectivele cauzele.
Sub acest aspect, prejudiciile stabilite de instanţele de judecată se situează între limita minimă de aproximativ de 7000 de lei şi limita maximă de peste 300.000.000 de euro. Pe diferite faze procesuale, valoarea prejudiciilor se prezintă, de exemplu, după cum urmează: în cele 6 dosare de fond prejudiciul total stabilit în faza de urmărire penală este de 13.721.948 de lei şi de 303.888.615 euro.
Referitor la dosarele de recurs şi recurs în casaţie, valoarea totală a despăgubirilor civile, stabilite în mod definitiv, este de 100.500 de euro şi 52.927.756 de lei.
În ceea ce priveşte aspectele legate de stadiul punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale cu referire la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii, este de reţinut faptul că aceste obligaţii nu incumbă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât nu este instanţă de executare, astfel că nu au fost analizate aceste obligaţii prin prisma normelor procedurale în materie de executare a dispoziţiilor cuprinse în hotărârile penale.
În ceea ce priveşte modalitatea de instrumentare a cauzelor, din verificarea dosarelor de fond, apel, recurs şi recurs în casaţie aflate pe rolul instanţei supreme sau, după caz, soluţionate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a reieşit faptul că instanţa supremă a soluţionat cauzele care constituie obiectul controlului cu respectarea normelor procedurale şi regulamentare şi în termene rezonabile, prin raportare la volumul de activitate al Secţiei penale din cadrul instanţei supreme.
Sub aspectul duratei procedurilor judiciare, cauzele care se află la fond pe rolul instanţei supreme au durate de timp cuprinse între 2 şi 10 luni. Dintre acestea, 3 dosare sunt în faza camerei preliminare, 2 în curs de judecată a fondului, iar 1 dosar a fost soluţionat pe parcursul controlului.
În ce priveşte dosarele din apel, acestea sunt înregistrate pe rolul instanţei supreme de cel mult câteva luni, fiind soluţionate cu operativitate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (termene de judecată la o perioadă de maximum o lună, pentru discutarea măsurilor preventive; într-un singur dosar fiind acordat termen pentru administrarea probatoriului).
Soluţionarea dosarelor în recurs şi în recurs în casaţie s-a raportat la perioade cuprinse între 3 luni şi 1 an.
Pe parcursul perioadelor sus-menţionate, au fost acordate termene de judecată în conformitate cu normele procedurale, asigurându-se respectarea şi garantarea drepturilor procesuale ale participanţilor la judecată (studiere dosar, administrare probe, angajare apărător, soluţionare incidente procedurale etc.).
Verificările efectuate au relevat faptul că judecătorii, atunci când s-a impus aceasta, au luat măsuri de impulsionare a procedurilor judiciare, în sensul că au emis mandate de aducere ori au aplicat amenzi judiciare martorilor sau apărătorilor părţilor.
Termenele de judecată au fost acordate la intervale optime şi rezonabile, cu menţiunea că o durată mai mare de timp a fost afectată, câteodată, stabilirii primului termen de judecată (uneori, până la 5 luni), aspect care se justifică prin raportare la volumul însemnat de activitate al Secţiei penale a instanţei supreme. În acest context, au fost identificate situaţii în care judecătorii au procedat la preschimbarea termenelor de judecată, urmărind astfel în permanenţă reducerea duratei procedurilor, ca o modalitate de compensare a duratei de timp afectate primului termen de judecată.
Din verificări, a reieşit că, într-o singură cauză, s-a constatat intervenirea prescripţiei speciale a răspunderii penale, însă acest lucru s-a datorat faptului că instanţa a făcut aplicarea legii penale mai favorabile, conform art. 5 din Noul Cod penal, care a redus termenele de prescripţie.
Se constată, aşadar, că durata de timp afectată procedurilor în cauzele de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se caracterizează prin celeritate, promptitudine şi eficienţă, dispunându-se măsurile necesare unei bune şi reale administrări a actului de justiţie.
O altă caracteristică a dosarelor de competenţa instanţei supreme este complexitatea cauzelor, situaţie care se desprinde din numărul mare de volume ale dosarului de urmărire penală, numărul părţilor sau numărul mare al infracţiunilor judecate. Este de menţionat că această complexitate este generată nu numai de natura penală a cauzei, ci şi de dificultatea soluţionării laturii civile, care a presupus, uneori, demersuri pentru identificarea părţilor responsabile civilmente sau pentru stabilirea cu exactitate a prejudiciilor.
Chiar şi în aceste condiţii, aşa cum s-a arătat mai sus, judecătorii au dispus măsuri în vederea soluţionării cauzelor în conformitate cu normele procedurale şi regulamentare, ceea ce evidenţiază atenţia acordată şi interesul gestionării corespunzătoare a cauzelor, cu alte cuvinte a asigurării unui case management eficient, ca parte intrinsecă a managementului conducerii secţiei şi al instanţei.
c. Cu privire la măsura sechestrului, din datele obţinute, se poate trage concluzia că, la judecata în primă instanţă, fără excepţie, în fiecare dintre aceste dosare, în faza de urmărire penală a fost instituit sechestru până la concurenţa valorii probabile a prejudiciului. Se impune a fi precizat că, la nivelul Ministerului Public, încă din 2011 a fost pus în aplicare un ordin comun cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ordinul …/C/2011 privind desfăşurarea activităţilor prealabile luării măsurilor asigurătorii în cauzele penale, care conţine o procedură standardizată obligatorie pentru identificarea bunurilor care pot fi sechestrate ş.a.
Cu privire la unul dintre cele şase dosare, care între timp a şi fost soluţionat, s-a menţinut sechestrul prin inscripţia ipotecară asupra bunurilor imobile etc.
La cauzele aflate în judecata la apel, în dosarele soluţionate în apel de către instanţa supremă, au fost menţinute dispoziţiile hotărârilor pronunţate în primă instanţă cu privire la măsurile asiguratorii.
În general, instanţa supremă, ca instanţă de recurs, s-a pronunţat asupra sechestrului exclusiv prin decizia prin care a soluţionat recursul, fie explicit, prin referire expresă la menţinerea acestei măsuri, fie implicit prin sublinierea că se menţin celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate, în special în cazul admiterii parţiale a căii de atac.
Instanţa de recurs nu a instituit nicio măsură de sechestru în recurs, prin încheiere în cursul judecăţii, ci ea s-a pronunţat doar asupra măsurilor dispuse deja prin hotărârile instanţelor inferioare, măsuri care vor fi analizate la nivelul curţilor de apel, deoarece instanţa supremă nu este instanţă de executare. Au existat şi situaţii în care instanţa de recurs s-a pronunţat prin revocarea sechestrului, însă aprecierea a fost una subsecventă menţinerii unei soluţii de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal. În alte situaţii, nu s-au pronunţat instanţele, deoarece prejudiciul a fost acoperit în cursul judecăţii.
În fine, în situaţii relativ puţine nu s-a făcut nicio menţiune nici la instanţele inferioare despre instituirea sechestrului, însă cauza pentru care nu există o asemenea menţiune va fi analizată la nivelul curţilor de apel, dar cel mai probabil nu au fost identificate bunuri chiar din faza de urmărire penală etc.
d. Cu privire la situaţia cauzelor definitive, s-a constatat că există un singur dosar, nr. …/1/2010, care a fost a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. …/30.03.2012 a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, definitivă prin decizia penală …/6 ianuarie 2014, pronunţată în dosarul …/1/2013 al Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.
În ceea ce priveşte măsuri asigurătorii luate/menţinute/revocate, se constată că, prin sentinţa penală, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunuri mobile şi imobile ale lui … şi s-a dispus ridicarea sechestrului asupra bunuri mobile şi imobile ale lui …. şi ….
Prin decizia nr. …/6.01.2014, pronunţată în dosarul nr. …/1/2013 al Completului de 5 Judecători, s-a menţinut dispoziţia privitoare la instituirea sechestrului asupra bunurilor aparţinând numitei …. şi s-a dispus menţinerea măsurii sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui … şi …. Cu privire la prejudiciu, se constată că acţiunea civilă a fost respinsă. Pentru punerea în executare a măsurii de siguranţă, constând în confiscarea specială a sumelor de bani indicate s-au emis titluri executorii, iar Administraţiile financiare au confirmat primirea titlurilor executorii pentru sumele confiscate, cât şi pentru cheltuielile judiciare către stat. Administraţia financiară sector 1 Bucureşti a comunicat inclusiv faptul că au fost achitate cu ordine de plată sumele confiscate de la unii inculpaţi, conform dispoziţiilor deciziilor penale.
Nu au fost semnalate disfuncţionalităţi sau dificultăţi cu privire la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărâre.
Au fost efectuate adrese către organele sau instituţiile prevăzute de lege (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Ministerul Finanţelor Publice ş.a.), conform dispoziţiilor sentinţei şi deciziei penale la data rămânerii definitive, respectiv la data de 6 februarie 2014, prin fax şi prin poştă, cu ataşarea sentinţei penale şi a minutei decizie penale, precum şi a procesului-verbal de aplicare a sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa organului de urmărire penală, în vederea identificării cu exactitate a bunurilor imobile.
Capitolul I
DATE STATISTICE
Curtea de Apel Alba Iulia
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Alba
Cauze aflate pe rol 145
85
55
4
1
Cauze soluţionate definitiv
248
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Alba
Cauze soluţionate definitiv
32.013.051 lei
210.000 euro
Verificările efectuate au condus la constatarea faptului că, la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia, au fost înregistrate în perioada de referinţă un număr total de 145 de cauze din categoria celor care fac obiectul prezentului raport, majoritatea cauzelor având o vechime în sistem mai mică de 1 an de zile (85 dosare), iar un număr de 55 cauze înregistrând o durată a procedurii cuprinsă între 1 şi 3 ani.
Există un număr redus de dosare, respectiv 4 cu o vechime între 3 şi 5 ani şi totodată, un singur dosar cu o vechime de peste 5 ani.
În ceea ce priveşte situaţia dosarelor soluţionate în mod definitiv în perioada de referinţă, s-a constatat că, la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia, a fost înregistrat un număr total de 248 dosare definitiv soluţionate, din care cel mai mare număr de dosare, 87, a fost înregistrat la Judecătoria Sibiu; de asemenea, un număr mai mare de cauze soluţionate definitiv înregistrează şi Tribunalul Hunedoara şi Judecătoria Hunedoara (câte 27 dosare), precum şi Tribunalul Sibiu (20 dosare).
În ce priveşte valoarea prejudiciilor estimate prin actele se sesizare în dosarele aflate pe rol s-a constatat că aceasta variază de la caz la caz, de la sume de ordinul miilor de lei sau mai mici la sume de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane.
În mod similar, şi în ceea ce priveşte cauzele definitiv soluţionate, valoarea prejudiciului constatat prin hotărârile de condamnare pentru săvârşirea infracțiunilor în discuţie variază de la caz la caz.
În privinţa modului de recuperare a prejudiciului, din relaţiile comunicate de instanţe s-a constatat incidenţa relativ redusă a situaţiilor în care prejudiciul a fost acoperit/recuperat integral sau parţial în timpul soluţionării procesului ori după pronunţarea unor hotărâri definitive.
În privinţa punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale privind despăgubirile, confiscarea şi măsurile asigurătorii, s-a constatat că, de regulă, la nivelul instanţelor de judecată au fost puse în executare măsurile dispuse, de îndată după rămânerea definitivă a hotărârii.
Curtea de Apel Bacău
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Bacău
Cauze aflate pe rol
85
56
26
3
Cauze soluţionate definitiv
111
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Bacău
Cauze soluţionate definitiv
165.349.663,27 lei
170.126 euro
Conform datelor statistice comunicate, pe rolul Curţii de Apel Bacău şi instanţelor arondate sunt înregistrate 85 dosare penale, care au ca obiect infracţiunea de spălare de bani, infracţiunea de evaziune fiscală, infracţiunea de contrabandă şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Referitor la cauzele soluţionate definitiv se reţine că, la Curtea de Apel Bacău şi instanţele arondate, în perioada 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015 au fost soluţionate definitiv un număr de 111 dosare.
Valoarea totală a prejudiciilor în dosarele soluţionate definitiv la Curtea de Apel Bacău şi la instanţele arondate este de 165.349.663,27 lei şi 170.126 Euro.
Din relaţiile comunicate de Curtea de Apel Bacău se constată că, în dosarele aflate în curs de soluţionare pe rolul acestei instanţe, în stadiul procesual apel, au fost instituite măsuri asigurătorii în faza de urmărire penală sau în faza de judecată, aceste măsuri regăsindu-se şi în situaţiile comunicate de instanţele de fond, pe rolul cărora s-au aflat dosarele în care au fost pronunţate hotărârile cu privire la care s-au exercitat căile de atac.
În ceea ce priveşte luarea măsurilor asigurătorii, practica instanţelor din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bacău este în sensul că, în situaţia în care măsura asigurătorie se dispune în faza de urmărire penală, aceasta este menținută prin hotărâre de către instanţă; dacă măsurile nu s-au luat în cursul urmăririi penale, ele se dispun fie prin încheiere fie prin sentinţă, ulterior efectuării unor verificări prealabile necesare identificării bunurilor inculpaţilor.
S-au identificat însă şi situaţii în care instanţele nu au dispus vreo măsură asigurătorie, determinate fie de achitarea integrală a prejudiciului înainte de soluţionarea cauzei, fie de imposibilitatea identificării bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpatului sau părţii responsabile civilmente.
Curtea de Apel Braşov
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Braşov
Cauze aflate pe rol
85
52
32
1
Cauze soluţionate definitiv
147
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Braşov
Cauze soluţionate definitiv
31.617.424 lei
Se constată astfel că la nivelul Curţii de Apel Braşov şi instanţelor arondate acesteia se înregistrau, la data de referinţă, 85 de cauze de tipul celor ce fac obiectul prezentului raport, majoritatea cauzelor având o vechime în sistem mai mică de 1 an de zile (52 dosare), iar un număr de 32 cauze înregistrând o durată a procedurii cuprinsă între 1 şi 3 ani (dintre care 23 cu o vechime cuprinsă între 1 şi 2 ani). Există un singur dosar cu o vechime între 3 şi 5 ani.
În perioada 2013-2015 au fost soluţionate definitiv 147 dosare având ca obiect infracţiunile vizate de prezentul control. Numărul cel mai mare de dosare a fost înregistrat de Tribunalul Braşov – 63, urmat de Judecătoria Braşov – 24 dosare şi Judecătoria Făgăraş – 23 dosare, Tribunalul Covasna – 19 dosare şi Judecătoria Târgu Secuiesc – 11 dosare, Judecătoria Zărneşti – 3 dosare, Curtea de Apel Braşov – 2 dosare, Judecătoria Rupea şi Judecătoria Sfântu Gheorghe – câte un dosar.
În ce priveşte valoarea prejudiciilor estimate prin actele se sesizare în dosarele aflate pe rol/stabilite prin hotărâri pronunţe de instanţele de fond (nedefinitive), s-a constatat că aceasta variază de la caz la caz, de la sume de ordinul zecilor de mii de lei sau mai mici, la sume de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane.
Valoarea totală a prejudiciilor stabilite prin hotărârile definitive pronunţate de Curtea de Apel Braşov şi instanţele arondate este de 31.617.424 lei.
În ce priveşte modul de recuperare a prejudiciului, din relaţiile comunicate de instanţe s-a constatat incidenţa relativ redusă a situaţiilor în care prejudiciul a fost acoperit/recuperat integral sau parţial în timpul soluţionării procesului ori după pronunţarea unor hotărâri definitive.
Referitor la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale privind despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii se constată că, de regulă, la nivelul instanţelor de judecată au fost puse în executare măsurile dispuse de îndată după rămânerea definitivă a hotărârii, respectiv după pronunţarea acesteia (în funcţie de momentul şi modalitatea în care s-a dispus măsura asiguratorie) astfel cum se va detalia la capitolul IV din prezenta lucrare.
Curtea de Apel Bucureşti
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.1.
Curtea de Apel Bucureşti –
Secţia I Penală
Cauze aflate pe rol 8
4
4
–
Cauze soluţionate definitiv
4
1.2.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală
Cauze aflate pe rol 21
8
10
3
Cauze soluţionate definitiv
2.
Tribunalul
Bucureşti
Cauze aflate pe rol 53
37
13
2
1
Cauze soluţionate definitiv
56
3.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Cauze aflate pe rol 18
18
–
Cauze soluţionate definitiv
26
4.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
Cauze aflate pe rol 21
15
6
–
Cauze soluţionate definitiv
37
5.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti
Cauze aflate pe rol 8
8
–
Cauze soluţionate definitiv
11
6.
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
Cauze aflate pe rol 14
14
–
Cauze soluţionate definitiv
28
7.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti
Cauze aflate pe rol 5
5
–
Cauze soluţionate definitiv
9
8.
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti
Cauze aflate pe rol 8
8
–
Cauze soluţionate definitiv
18
9.
Tribunalul Călăraşi
Cauze aflate pe rol 13
12
1
–
Cauze soluţionate definitiv
34
10.
Judecătoria Călăraşi
Cauze aflate pe rol 11
10
1
–
Cauze soluţionate definitiv
12
11.
Judecătoria Olteniţa
Cauze aflate pe rol 2
2
–
Cauze soluţionate definitiv
5
12.
Judecătoria Lehliu Gară
Cauze aflate pe rol
–
–
Cauze soluţionate definitiv
13.
Tribunalul Ialomiţa
Cauze aflate pe rol 26
24
2
–
Cauze soluţionate definitiv
22
14.
Judecătoria Slobozia
Cauze aflate pe rol 4
1
3
–
Cauze soluţionate definitiv
20
15.
Judecătoria Feteşti
Cauze aflate pe rol 10
10
–
Cauze soluţionate definitiv
4
16.
Judecătoria Urziceni
Cauze aflate pe rol
–
–
Cauze soluţionate definitiv
12
17.
Tribunalul Ilfov
Cauze aflate pe rol 38
27
10
1
Cauze soluţionate definitiv
33
18.
Judecătoria Buftea
Cauze aflate pe rol 8
8
–
Cauze soluţionate definitiv
11
19.
Judecătoria Cornetu
Cauze aflate pe rol 3
3
–
Cauze soluţionate definitiv
11
20.
Tribunalul Giurgiu
Cauze aflate pe rol 28
18
9
1
Cauze soluţionate definitiv
18
21.
Judecătoria Giurgiu
Cauze aflate pe rol 4
4
–
Cauze soluţionate definitiv
5
22.
Judecătoria Bolintin Vale
Cauze aflate pe rol 1
1
–
Cauze soluţionate definitiv
23.
Tribunalul Teleorman
Cauze aflate pe rol 28
24
4
–
Cauze soluţionate definitiv
23
24.
Judecătoria Alexandria
Cauze aflate pe rol
–
–
Cauze soluţionate definitiv
6
25.
Judecătoria Videle
Cauze aflate pe rol
–
–
Cauze soluţionate definitiv
26.
Judecătoria Zimnicea
Cauze aflate pe rol
–
–
Cauze soluţionate definitiv
4
27.
Judecătoria Roşiorii de Vede
Cauze aflate pe rol 5
4
1
–
Cauze soluţionate definitiv
8
28.
Judecătoria Turnu Măgurele
Cauze aflate pe rol 2
1
1
–
Cauze soluţionate definitiv
29.
Total
general
Cauze aflate pe rol 320
260
55
4
1
Cauze aflate pe rol 47
17
23
6
1
Cauze sol.
definitiv
417
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
7.318.902 lei
2.
Tribunalul Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
101.369.719 lei
73.666.156 Euro
149.199.438 USD
3.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
5.465.741,25 lei
4.
Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
7.581.121,68 lei
5.
Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
10.731.310 lei
6.
Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
818.212 lei
7.
Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
157.776 lei
8.
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti
Cauze soluţionate definitiv
1.089.181 lei
9.
Tribunalul Călăraşi
Cauze soluţionate definitiv
2.003.783,92 lei
10.
Judecătoria Călăraşi
Cauze soluţionate definitiv
174.543 lei
11.
Judecătoria Olteniţa
Cauze soluţionate definitiv
40.120 lei
12.
Judecătoria Lehliu Gară
Cauze soluţionate definitiv
13.
Tribunalul Ialomiţa
Cauze soluţionate definitiv
5.611.501,68
14.
Judecătoria Slobozia
Cauze soluţionate definitiv
168.972 lei
15.
Judecătoria Feteşti
Cauze soluţionate definitiv
35.789 lei
16.
Judecătoria Urziceni
Cauze soluţionate definitiv
219.177,49 lei
17.
Tribunalul Ilfov
Cauze soluţionate definitiv
86.401.186,44 lei
18.
Judecătoria Buftea
Cauze soluţionate definitiv
19.004.022,94 lei
19.
Judecătoria Cornetu
Cauze soluţionate definitiv
36.812.947 lei şi
2.366.715 Euro
20.
Tribunalul Giurgiu
Cauze soluţionate definitiv
32.745.079,64 lei
21.
Judecătoria Giurgiu
Cauze soluţionate definitiv
59.501 lei
22.
Judecătoria Bolintin Vale
Cauze soluţionate definitiv
23.
Tribunalul Teleorman
Cauze soluţionate definitiv
5.040.361,84 lei
24.
Judecătoria Alexandria
Cauze aflate pe rol
Cauze soluţionate definitiv
755.551 lei
25.
Judecătoria Videle
Cauze soluţionate definitiv
26.
Judecătoria Zimnicea
Cauze soluţionate definitiv
2.163.345 lei
27.
Judecătoria Roşiorii de Vede
Cauze soluţionate definitiv
180.086,14 lei
28.
Judecătoria Turnu Măgurele
Cauze soluţionate definitiv
29.
TOTAL
GENERAL
Cauze soluţionate definitiv
325.947.931,02 lei, 76.032.871,00 Euro,
149.199.438 USD
La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă distinctă, în perioada 1.01.2013 – 1.04.2015 s-au aflat pe rol un număr de 57 de dosare, din categoria celor care formează obiectul controlului tematic.
Astfel, pe rolul Secţiei I Penală, în perioada analizată, s-au înregistrat un număr de 36 de dosare, iar pe rolul Secţiei a II-a Penală, 21 de dosare.
Sub aspectul vechimii înregistrării în sistem a acestor dosare, situația se prezintă în felul următor: până la 1 an – 23 dosare; între 1 şi 3 ani – 27 dosare; între 3 şi 5 ani – 6 dosare; peste 5 ani – 1 dosar.
Pe secţii, situaţia statistică a acestor dosare este următoarea: la Secţia I Penală: până la 1an – 15 dosare; între 1 şi 3 ani – 17 dosare; între 3 şi 5 ani – 3 dosare; peste 5 ani – 1 dosar; la Secţia a II-a Penală: până la 1 an – 8 dosare; între 1 şi 3 ani – 10 dosare; între 3 şi 5 ani – 3 dosare; nici un dosar cu durată de peste 5 ani.
Valoarea prejudiciilor în aceste dosare este, de regulă, foarte ridicată şi variază foarte mult de la o cauză la alta, de asemenea, se constată că prejudiciile sunt exprimate atât în lei cât şi în valută (euro, dolari).
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti este de 254,46 lei, iar cel mai mare de 60 milioane euro. Sub acest aspect, în 15 dosare, prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 14 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, în 27 de dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei, iar într-un dosar nu s-a înregistrat nici un prejudiciu.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că într-un număr de 25 dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti s-au instituit măsuri asigurătorii, iar în 32 dosare nu s-a instituit nicio măsură asigurătorie.
Referitor la măsura confiscării în dosarele care fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă în 7 dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, în perioada 1.01.2013 – 1.04.2015 au fost soluţionate definitiv 4 dosare, toate la Secţia I Penală.
În aceste dosare de primă instanţă, soluţionate prin hotărâre rămasă definitivă, a fost menţinută măsura sechestrului asigurator în 2 dosare şi s-a dispus măsura confiscării în 2 dosare (într-unul dintre dosare fiind aplicate ambele categorii de măsuri), iar într-un alt dosar, prejudiciul a fost integral recuperat.
Valoarea totală a prejudiciilor în dosarele soluţionate definitiv se ridică la nivelul Curţii de Apel Bucureşti la suma de 7.318.902 lei.
Tribunalul Bucureşti
Conform datelor statistice comunicate, pe rolul acestei instanţe sunt înregistrate 53 dosare penale, care au ca obiect infracţiunea de spălare de bani, infracţiunea de evaziune fiscală, infracţiunea de contrabandă şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Raportat la durata procedurii judiciare, calculată de la data înregistrării în sistem a cauzelor, situaţia statistică se prezintă astfel: dosare cu o vechime în sistemul judiciar sub 1 an – 37; dosare cu o vechime în sistemul judiciar cuprinsă între 1-3 ani – 13; dosare cu o vechime în sistemul judiciar cuprinsă între 3-5 ani – 2; 1 dosar cu vechime în sistemul judiciar mai mare de 5 ani (în perioada 8.04.2015 – 28.05.2015, au fost soluţionate 6 dosare.
Din punctul de vedere al valorii prejudiciului cauzat prin săvârşirea acestor categorii de infracţiuni, datele statistice relevă faptul că aceasta este cuprinsă între 23.766 – 152.559.890 lei.
Referitor la măsurile asigurătorii, se constată că, în majoritatea cauzelor aflate pe rol, s-a dispus, în cursul urmăririi penale, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, precum şi a confiscării sumelor de bani obţinute urmare a comiterii infracţiunilor; într-un număr de 11 dosare nu s-au instituit măsuri asigurătorii nici în cursul urmăririi penale şi nici după sesizarea instanţei.
În ceea ce priveşte cauzele soluţionate definitiv, având ca obiect infracţiunile avute în vedere de acest control, la Tribunalul Bucureşti au fost evidenţiate, în perioada de referinţă, 56 dosare, din care, în 39 de cauze s-au menţinut/instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, iar în 15 cauze, confiscarea sumelor de bani sau a bunurilor obţinute urmare a comiterii infracţiunilor; au fost relevate şi 6 cauze în care nu s-au instituit măsuri asigurătorii ori acestea au fost ridicate şi nici nu s-a dispus confiscarea bunurilor, întrucât fie s-a disjuns latura civilă, fie s-a constatat achitat prejudiciul de către inculpat.
Referitor la cuantumul prejudiciului stabilit prin hotărârile definitive pronunţate în perioada de referinţă, a rezultat că valoarea totală a acestuia este de 101.369.719 lei, 73.666.156 Euro şi 149.199.438 USD.
Pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti se află înregistrate 17 cauze, toate cu o vechime mai mică de un an.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele pe rol, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că s-au instituit măsuri asigurătorii într-un număr de 4 dosare (în 2 dosare măsura a fost instituită de parchet, apoi menţinută prin încheiere de către instanţă, iar în 2 dosare măsura a fost instituită de instanţă prin încheiere), iar într-un număr de 15 cauze nu s-a instituit nicio măsură asigurătorie.
La Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în perioada vizată au fost soluţionate definitiv 26 de cauze.
Valoarea prejudiciilor este, de regulă, ridicată şi variază foarte mult de la o cauză la alta, astfel, cel mai mic prejudiciu identificat este de 30.254 lei, iar cel mai mare de 8.208.842 lei; sub acest aspect, în 3 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 11 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, iar în 3 dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei.
La nivelul Judecătoriei Sector 2 București, în perioada 1.01.2013 – 1.04.2015 s-au aflat pe rol un număr de 21 de dosare.
Sub aspectul vechimii înregistrării în sistem a acestor dosare, situația se prezintă în felul următor: sub un 1an – 15 dosare; între 1 şi 3 ani – 6 dosare; nici un dosar mai vechi de 3 ani.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Sector 2 București este de 7.428 lei, iar cel mai mare de 593.614 lei. Sub acest aspect, în 10 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, iar în 11 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în aceste dosare, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că într-un număr de 7 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Sector 2 București s-au instituit măsuri asigurătorii, iar în 4 dosare nu s-a instituit nicio măsură asigurătorie.
Referitor la măsura confiscării, aceasta a fost dispusă în 7 dosare aflate pe rolul acestei instanţe.
La nivelul Judecătoriei Sector 2 București au fost soluţionate definitiv 37 dosare.
Valoarea totală a prejudiciului în dosarele soluţionate definitiv se ridică la nivelul sumei de 7.581.121,68 lei.
Din datele statistice comunicate de Judecătoria Sector 3 Bucureşti, în perioada de referinţă au fost înregistrate pe rolul acestei instanţe 8 dosare penale, având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală.
Raportat la durata procedurii judiciare, calculată de la data înregistrării în sistem a cauzelor, aceste dosare au o vechime de până la un an, iar dintre acestea, în perioada 8-20.04.2015 au fost soluţionate 2 dosare.
Referitor la valoarea prejudiciului stabilit prin actul de sesizare a instanţei, se reţine, din datele statistice, că aceasta variază între 31.369 şi 476.262 lei.
În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, din relaţiile comunicate s-a constatat că în 5 dintre dosarele aflate pe rol s-a dispus, în cursul urmăririi penale, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpaţilor sau părţii responsabile civilmente, precum şi poprirea asupra sumelor de bani deţinute de inculpaţi în diferite conturi bancare.
Totodată, s-a constatat că în 3 dosare nu s-au dispus în cursul urmăririi penale măsuri asigurătorii, însă într-o cauză, instanţa a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei, iar într-un alt dosar, instanţa a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.
Cu privire la dosarele soluţionate definitiv, din datele comunicate, rezultă că, în perioada de referinţă, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, au fost evidenţiate 11 cauze, din care în 9 cauze s-au menţinut/instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, şi într-o cauză, confiscarea bunurilor obţinute urmare a comiterii infracţiunilor.
Valoarea totală a prejudiciului în dosarele soluţionate definitiv se ridică la nivelul sumei de 10.731.310 lei.
Numărul dosarelor penale aflate în prezent la Judecătoria Sector 4 Bucureşti este de 14, toate având o vechime de până la un an de la data înregistrării în sistemul judiciar.
Prejudiciul stabilit de organele de urmărire penală în aceste dosare variază între 703 lei – 157.167 lei.
Din cele 14 dosare, în 4 cauze a fost luată măsura asiguratorie a sechestrului asigurator, fie în faza de urmărire penală, fiind menţinută de instanţa de fond, fie în faza de judecată, iar în alte 4 dosare s-a dispus măsura de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor inculpatului, fie în faza de urmărire penală, fie prin hotărârea pronunţată de instanţa de fond.
În perioada de referinţă, la aceeaşi instanţă se constată un număr de 28 de dosare soluţionate prin hotărâri rămase definitive.
Cuantumul prejudiciilor constatate de Judecătoria Sector 4 Bucureşti în dosarele soluţionate definitiv, se ridică la suma de aproximativ 818.212 lei, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii.
În 18 dosare au fost emise adrese către OCPI/AF prin care s-a comunicat instituirea măsurii sechestrului asigurător/popririi asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente/popririi asigurătorii asupra sumelor existente în conturile inculpaţilor; în 13 dosare, în care nu a fost confirmată instituirea măsurilor/recuperarea debitului, au fost efectuate adrese de revenire; 1 dosar – emisă adresă la DGPMB Camera de corpuri delicte, la data rămânerii definitive a sentinţei penale, în vederea executării măsurii confiscării speciale dispuse; în 9 dosare nu au fost dispuse măsuri asiguratorii/acestea au fost revocate, ca urmare a achitării integrale/parţiale a prejudiciului, ori a încetării procesului penal.
La Judecătoria Sector 5 Bucureşti se înregistrează un număr de 5 cauze aflate în curs de soluţionare în primă instanţă, toate având o vechime sub un an.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un singur dosar; măsura confiscării a fost dispusă în 5 dosare.
Numărul dosarelor soluţionate definitiv este de 9; au fost comunicate sentinţele în toate cele 9 dosare, însă confirmarea primirii titlului executoriu există doar în 4 cazuri.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul acestei instanţe este de 10.512 lei, iar cel mai mare de 57.186 lei; în toate cele 5 dosare, prejudiciul se situează sub 100.000 lei.
Numărul dosarelor penale aflate în prezent la Judecătoria Sector 6 Bucureşti este de 8, toate având o vechime de până la un an de la data înregistrării în sistemul judiciar.
Prejudiciul stabilit de organele de urmărire penală în aceste dosare variază între 12.422 lei – 65.791 lei.
În niciunul din dosarele aflate în curs de soluţionare nu a fost luată în faza de urmărire penală sau în cursul judecăţii măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului sau măsura de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor inculpatului; în dosarul soluţionat în primă instanţă s-a instituit sechestrul asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului, până la concurenţa pagubei.
În perioada de referinţă, la aceeaşi instanţă se constată un număr de 18 dosare soluţionate prin hotărâri rămase definitive.
Cuantumul prejudiciilor constatate de Judecătoria Sector 6 Bucureşti în dosarele soluţionate definitiv, se ridică la suma de aproximativ 1.089.181 lei, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii.
Cu privire la măsurile asiguratorii şi confiscare, dispuse: în 10 dosare au fost emise adrese către OCPI/AF prin care s-a comunicat instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi ale părţilor responsabile civilmente, iar în 6 dosare au fost emise adrese către Poliţia Sector 6 Bucureşti, la data rămânerii definitive a fiecărei sentinţe penale, în vederea executării măsurii confiscării speciale dispuse.
Tribunalul Călăraşi
La nivelul Tribunalului Călăraşi, în perioada 1.01.2013 – 1.04.2015 s-au aflat pe rol un număr de 14 dosare, dintre care 13 cauze au o vechime mai mică de un an, iar o cauză cu o vechime între 1 şi 3 ani.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele pe rol, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că s-au instituit măsuri asigurătorii: într-un număr de 6 dosare aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi (într-un dosar prin sentinţa penală pronunţată, s-a menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă de parchet în faza de urmărire penală; într-un dosar prin sentinţa penală pronunţată, s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor aparţinând condamnaţilor; în 4 dosare sechestrul asigurator a fost instituit în faza de urmărire penală, de către parchet), iar în 7 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
Pe rolul Judecătoriei Călăraşi au fost înregistrate în perioada vizată 12 cauze, dintre care 11 cauze au o vechime mai mică de un an, iar un dosar are o vechime între 1 şi 3 ani.
În dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Călăraşi nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
Pe rolul Judecătoriei Olteniţa sunt înregistrate 2 cauze, ambele cu o vechime mai mică de un an; într-unul dintre acestea s-a instituit de către instanţă, prin încheiere, măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaţilor, apoi, prin sentinţa penală pronunţată s-a menţinut măsura luată prin încheiere, iar în celălalt dosar nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
În ceea ce priveşte cauzele soluţionate definitiv, numărul acestora este de 34 la Tribunalul Călăraşi, 12 la Judecătoria Călăraşi, 5 la Judecătoria Olteniţa şi nici una la Judecătoria Lehliu Gară, fiind dispuse, după caz, măsuri de punere în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asigurătorii.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi este de 25.402 lei, iar cel mai mare de 4.503.067,76 lei; sub acest aspect, în 4 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 6 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, iar în 2 dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Judecătoriilor arondate Tribunalului Călăraşi (Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Lehliu Gară) este de 5.589 lei, iar cel mai mare de 958.316 lei; sub acest aspect, în 7 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 3 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, constatându-se că nu există dosare în care prejudiciul să fie peste 1.000.000 lei.
Tribunalul Ialomiţa
La Tribunalul Ialomiţa, Secţia penală, se află înregistrate pe rolul instanţei 26 de cauze, aflate în curs de soluţionare, în primă instanţă; dintre acestea, 24 cauze au vechime de sub un an, iar 2 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de 15 dosare din totalul celor aflate pe rol; măsura confiscării a fost dispusă în 2 dosare.
La Judecătoria Slobozia se află înregistrate pe rolul instanţei 4 cauze aflate în curs de soluţionare, în primă instanţă; dintre acestea, o cauză are vechime sub un an, iar 3 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, în 2 dosare, din totalul celor 4 aflate pe rol; măsura confiscării a fost dispusă în 2 dosare.
La Judecătoria Feteşti se află înregistrate pe rolul instanţei 10 cauze aflate în curs de soluţionare în primă instanţă, cu vechime de sub un an.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un singur dosar, din totalul celor aflate pe rol.
La Tribunalul Ialomiţa şi instanţele arondate, numărul cauzelor soluţionate definitiv este de 22 la Tribunalul Ialomiţa, 20 la Judecătoria Slobozia, 4 la Judecătoria Feteşti şi 12 la Judecătoria Urziceni.
La Tribunalul Ialomiţa, din cele 22 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, nu s-a primit nicio confirmare după comunicarea sentinţelor şi nu s-a făcut nicio revenire.
La Judecătoria Slobozia, dintre cele 20 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, de asemenea nu s-a primit nicio confirmare după comunicarea sentinţelor şi nu s-a făcut nicio revenire.
La Judecătoria Feteşti, dintre cele 4 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, într-un dosar prejudiciul a fost acoperit integral, într-un dosar nu s-a confirmat primirea sentinţei şi s-a efectuat revenire, iar în 2 dosare nu s-a primit nicio confirmare după comunicarea sentinţelor şi nu s-a făcut nicio revenire.
La Judecătoria Urziceni, dintre cele 12 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 5 dosare au fost primite confirmări, iar într-un dosar prejudiciul a fost acoperit integral.
În privinţa valorii prejudiciului, cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Tribunalului Ialomiţa este de 8.055 lei, iar cel mai mare de 5.619.099 lei; sub acest aspect, în 6 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 11 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, în 8 dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei, iar într-un dosar acesta este integral recuperat.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Judecătoriilor arondate Tribunalului Ialomiţa (Judecătoria Slobozia, Judecătoria Feteşti, Judecătoria Urziceni) este de 230 lei, iar cel mai mare de 439.688 lei; sub acest aspect, în 19 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 12 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, în 8 dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei, iar într-un dosar, este integral achitat.
Tribunalul Ilfov
Pe rolul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor arondate s-au înregistrat în perioada de referinţă 115 dosare, dintre care: 49 de dosare se află în curs de soluţionare, astfel: 38 de dosare pe rolul Tribunalului Ilfov, 8 dosare pe rolul Judecătoriei Buftea, 3 dosare pe rolul Judecătoriei Cornetu; în 56 de dosare au fost pronunţate hotărâri definitive, din care: 32 de dosare la Tribunalul Ilfov, 10 dosare la Judecătoria Buftea şi 14 dosare la Judecătoria Cornetu.
La Tribunalul Ilfov, toate cele 38 de cauze în curs de soluţionare privesc infracţiuni prevăzute şi sancţionate de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, 3 dintre acestea având ca obiect şi alte infracţiuni, respectiv prevăzute şi sancţionate de art. 280/1 din Legea nr. 31/1990, art. 29 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2003.
Sub aspectul celerităţii soluţionării acestor cauze se constată că 27 de dosare se află pe rolul instanţei de mai puţin de 1 an de zile, 10 cauze se situează în perioada de 1 – 3 ani şi o singură cauză între 3 – 5 ani de la data înregistrării în sistem, pe rolul Tribunalului Ilfov fiind de mai puţin de 2 ani de zile.
La Judecătoria Buftea, din cele 8 dosare în curs de instrumentare, 4 cauze se referă la infracţiuni prevăzute şi sancţionate de Legea nr. 241/2005 şi Legea nr. 87/1994, una dintre acestea privind şi Legea nr. 95/2006, Legea nr. 76/2002, 3 cauze la infracţiuni prevăzute şi sancţionate de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal,1 cauză la infracţiuni prevăzute şi sancţionate de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal; toate cele 8 cauze se află pe rolul Judecătoriei Buftea de mai puţin de 1an de zile.
La Judecătoria Cornetu, 2 cauze aflate în curs de soluţionare privesc infracţiunea de reţinere la sursă în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, iar o cauză priveşte infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006; toate cele 3 cauze aflate pe rolul Judecătoriei Cornetu sunt înregistrate în evidenţele instanţei de mai puţin de 1an de zile.
La Tribunalul Ilfov, valoarea prejudiciilor variază între 12.646 lei şi 20.759.709 lei.
Prin sentinţele penale pronunţate, a fost menţinută măsura sechestrului asigurator dispusă în faza urmăririi penale în 4 dintre cauze, în 6 cauze a fost instituită această măsură, iar într-o cauză s-a dispus măsura confiscării unei sume de bani alături de menţinerea sechestrului asigurător instituit în faza urmăririi penale asupra unui bun imobil; în 13 cauze, măsurile asiguratorii au fost instituite în faza urmăririi penale.
În 16 dintre cauze nu a fost luată nici o măsură asiguratorie în vedere recuperării prejudiciului de către instanţele de judecată, fie pentru că inculpaţii au plătit prejudiciul, fie întrucât nu au fost identificate bunuri care să aparţină inculpaţilor, iar în alte două dosare în care nu s-au dispus asemenea măsuri, instanţa a dispus începerea judecăţii la începutul lunii aprilie 2015.
La Judecătoria Buftea, valoarea prejudiciilor variază între 20.831 lei şi 305.377 lei, iar instanţa de judecată a dispus măsura confiscării speciale într-o singură cauză şi a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită în faza urmăririi penale într-o altă cauză; într-un alt dosar, având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 271 din Legea nr. 86/2006, prejudiciul nu a fost cuantificat şi nu a fost luată vreo măsură asiguratorie.
La Judecătoria Cornetu, în cele trei dosare aflate în curs de soluţionare, valoarea prejudiciilor variază între 81.530 lei şi 160.385 lei; instanţa de judecată nu a dispus instituirea sau menţinerea vreunei măsuri asiguratorii, într-una dintre cauze în care prejudiciul a fost parţial achitat dispunând, în temeiul art. 330 Cod procedură penală, ridicarea/revocarea măsurii sechestrului asigurator instituit în faza de urmărire penală asupra unui imobil.
Se remarcă din totalul dosarelor soluţionate, că marea majoritate a acestora au avut ca obiect infracţiuni prevăzute şi sancţionate de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
La Tribunalul Ilfov, valoarea despăgubirilor stabilite variază între 801 lei şi 12.104.323 lei, în 14 cauze dintre acestea prejudiciul situându-se sub 1.000.000 lei, în 13 cauze sub 10.000.000 lei şi în 3 cauze peste 10.000.000 lei.
Se remarcă faptul că instanţele de judecată au dispus măsuri asiguratorii prin sentinţele penale pronunţate în 25 de cauze, respectiv au instituit măsura sechestrului asigurator în 20 de cauze şi au menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă în faza urmăriri penale în 5 dintre cauze.
În vederea punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri ori la măsurile asiguratorii luate, respectiv confiscarea dispusă, s-au efectuat adrese, s-a revenit cu acestea, luarea măsurilor dispuse de către instanţă a fost confirmată cu privire la despăgubiri în 10 cauze, cu privire la măsura sechestrului asigurător în 7 cauze, iar cu privire la măsura confiscării în cele 2 cauze în care a fost luată.
În 2 cauze, constatându-se recuperat, respectiv achitat integral prejudiciul, s-a impus efectuarea de adrese doar în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată.
La Judecătoria Buftea, valoarea despăgubirilor variază între 20.831 lei 12.864.593 lei, în 8 cauze dintre acestea prejudiciul situându-se sub 1.000.000 lei, în 3 cauze sub 10.000.000 lei şi într-o singură cauză peste 10.000.000 lei.
Instanţa a instituit măsura sechestrului asigurător într-o singură cauză şi a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în faza urmăririi penale în 4 cauze; măsura confiscării speciale de bunuri s-a dispus şi în alte 3 dosare.
Într-un alt dosar, instanţa de control judiciar a dispus admiterea acţiunii civile formulată de către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Ilfov şi a obligat pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 12.864.593 lei, cu titlu de daune materiale, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate de la data faptei până la data plăţii efective, fără a lua şi măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului stabilit.
În vederea punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, măsurile asiguratorii luate, respectiv confiscarea dispusă s-au efectuat adrese după momentul rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti, s-a dispus revenirea cu adresă în acest sens, luarea măsurilor dispuse de către instanţă fiind confirmată într-un număr de 3 dosare.
La Judecătoria Cornetu, valoarea despăgubirilor variază între 53.829 lei şi 11.290.131 lei, în 6 cauze dintre acestea prejudiciul situându-se sub 1.000.000 lei, în 7 cauze sub 10.000.000 lei şi în 1 cauză peste 10.000.000 lei, cu menţiunea că într-o cauză prejudiciul nu a fost cuantificat, infracţiunea constând în refuzul de a prezenta nejustificat autorităţilor o parte din documentele contabile; în 3 cauze, instanţa a instituit măsura sechestrului asigurător (în una dintre aceste cauze, măsura fiind ridicată de instanţa de control judiciar ca urmare a constatării recuperării prejudiciului către partea civilă), într-o cauză a menţinut această măsură dispusă în faza urmăririi penale, fiind ulterior ridicată în etapa judecăţii în recurs, iar într-o cauză a dispus măsura confiscării unor bunuri; în ceea ce priveşte celelalte 6 cauze se reţine că nu s-au dispus măsuri asigurătorii.
Tribunalul Giurgiu
Pe rolul Tribunalului Giurgiu se află înregistrate, în stadiul procesual fond, 27 de cauze, dintre care 17 cauze au o vechime sub un an, 9 cauze cu o vechime între 1 şi 3 ani şi o cauză cu o vechime mai mare de 3 ani.
Pe rolul Judecătoriei Giurgiu se află înregistrate 4 cauze, cu o vechime mai mică de un an.
Pe rolul Judecătoriei Bolintin Vale se află înregistrată 1 dosar cu o vechime mai mică de un an.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele pe rol, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că s-au instituit măsuri asigurătorii într-un număr de 16 dosare aflate pe rolul Tribunalului Giurgiu; în 12 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie; în 2 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie; în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Bolintin Vale, nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
La Tribunalul Giurgiu, dintre cele 18 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, 13 privesc infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de Legea nr. 241/2005, iar 5 dintre acestea privesc infracţiunea de contrabandă, prevăzută de actualul art. 270 şi art. 271 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României; la Judecătoria Giurgiu au fost pronunţate soluţii definitive în 5 cauze.
Valoarea prejudiciilor este, de regulă, ridicată şi variază foarte mult de la o cauză la alta, dar şi de la o instanţă la alta.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Tribunalului Giurgiu este de 43.346 lei, iar cel mai mare de 16.513.966 lei; sub acest aspect, în 3 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 9 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, iar în 16 dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Judecătoriilor arondate Tribunalului Giurgiu (Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin Vale) este de 26.825 lei, iar cel mai mare de 555.749 lei; sub acest aspect, în 3 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 2 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei; nu există dosare pe rol cu prejudiciu de peste 1.000.000 lei.
Tribunalul Teleorman
La Tribunalul Teleorman, pe rolul instanţei se înregistrează 28 de cauze, toate în stadiul procesual fond.
Din totalul de 28 de cauze cu obiectul menţionat, 24 de cauze au vechime sub un an şi 4 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani, neexistând cauze mai vechi de 3 ani.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de 18 dosare, din totalul celor 28, aflate pe rol; măsura confiscării a fost dispusă într-un singur dosar.
La Judecătoria Roşiorii de Vede, se înregistrează 5 cauze în curs de soluţionare, dintre care 4 au o vechime sub 1 an, iar una are vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de 3 dosare, din totalul celor 5, aflate pe rol; măsura confiscării a fost dispusă într-un singur dosar.
La Judecătoria Turnu Măgurele se înregistrează 2 cauze în curs de soluţionare, una dintre acestea cu vechime sub 1 an, iar una cu vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani.
S-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un dosar, din totalul celor 2, aflate pe rol.
Pe rolul Judecătoriilor Alexandria, Videle şi Zimnicea nu s-au aflat cauze având ca obiect infracţiuni din categoria celor care fac obiectul prezentei monitorizări.
În ceea ce priveşte cauzele soluţionate definitiv la Tribunalul Teleorman şi instanţele arondate, numărul acestora este de 23 la Tribunalul Teleorman, 6 la Judecătoria Alexandria, 4 la Judecătoria Zimnicea şi 8 la Judecătoria Roşiorii de Vede.
La Tribunalul Teleorman, dintre cele 23 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, 19 privesc infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de Legea nr. 241/2005, iar 4 dintre acestea privesc infracţiunea de contrabandă, prevăzută de actualul art. 270 şi art. 271 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României.
Din cele 23 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 16 situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, iar în alte 7 situaţii nu fost confirmată primirea.
La Judecătoria Alexandria, dintre cele 6 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 5 situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, iar într-un dosar, prejudiciul cauzat a fost recuperat integral.
La Judecătoria Zimnicea, dintre cele 4 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, într-o cauză a fost confirmată primirea titlului executoriu.
La Judecătoria Roşiorii de Vede, dintre cele 8 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 6 cazuri a fost confirmată primirea titlului executoriu.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Tribunalului Teleorman este de 238,117 lei, iar cel mai mare de 5.082.654 lei. Sub acest aspect, în 6 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 19 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei, iar în 3 dosare prejudiciul este de peste 1.000.000 lei.
Cel mai mic prejudiciu identificat în dosarele aflate pe rolul Judecătoriilor arondate Tribunalului Teleorman (Judecătoria Alexandria, Judecătoria Videle, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Roşiorii de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele) este de 2.820 lei, iar cel mai mare de 496.986 lei. Sub acest aspect, în 4 dosare prejudiciul se situează sub 100.000 lei, în 3 dosare prejudiciul se situează între 100.000 şi 1.000.000 lei; nu există dosare pe rol cu prejudiciu de peste 1.000.000 lei.
Curtea de Apel Cluj
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Cluj
Cauze aflate pe rol 282
187
82
11
2
Cauze soluţionate definitiv
319
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Cluj
Cauze soluţionate definitiv
94.822.135 lei şi 7000 euro
Conform datelor statistice comunicate, pe rolul Curţii de Apel Cluj şi a instanţelor arondate figurează un număr de 281 dosare penale care au ca obiect cel puţin o infracţiune din categoria celor vizate de prezentul raport, respectiv infracţiunea de spălare de bani, infracţiuni de evaziune fiscală, infracţiuni de contrabandă sau infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Raportat la durata totală a procedurii judiciare, calculată de la data înregistrării în sistemul judiciar a cauzelor, situaţia statistică se prezintă astfel: dosare cu o vechime în sistemul judiciar mai mică de 1 an – 187; dosare cu o vechime în sistemul judiciar cuprinsă între 1-3 ani – 82; dosare cu o vechime în sistemul judiciar mai mare de 3 ani – 12, din care 2 dosare au o vechime în sistemul judiciar mai mare de 5 ani.
Valoarea prejudiciilor în cauzele aflate încă pe rolul instanţelor este cuprinsă între 371 lei şi 15.000.000 lei, dar sunt şi cauze în care prejudiciile rezultate prin săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni din categoriile anterior menţionate este calculat în monedă europeană sau americană, valoarea acestuia variind între 495 $ şi 150.075,5 euro.
Valoarea prejudiciilor în cauzele soluţionate definitiv este cuprinsă între 221 lei şi 9.288.635 lei.
În ceea ce priveşte prejudiciile constatate în dosarele soluţionate definitiv menţionăm că valoarea totală a acestora pe întreaga Curte de Apel Cluj şi instanţele arondate este de 94.822.135 lei şi 7000 euro.
Sub aspectul luării sau menţinerii măsurilor asiguratorii, se constată că acestea au fost dispuse în majoritatea cauzelor în care aceste măsuri sunt obligatorii, iar motivele pentru care nu au fost dispuse au fost obiective.
Curtea de Apel Constanţa
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Constanţa
Cauze aflate pe rol 151
113
38
–
Cauze soluţionate definitiv
133
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Constanţa
Cauze soluţionate definitiv
138.224.807,8 lei, 12.127,94 Euro şi 8949,60 USD
Din verificările efectuate a rezultat că, în perioada de referinţă, 1.01.2013 – 1.04.2015, la nivelul Curţii de apel Constanţa şi instanţelor din circumscripţia acesteia au fost soluţionate definitiv un număr de 133 dosare cu obiectele menţionate, aflându-se în curs de soluţionare 151 dosare, în stadiul procesual fond şi apel.
Cele mai multe dosare se află în curs de soluţionare pe rolul Tribunalului Constanţa (82 dosare în stadiul procesual fond), urmat de Judecătoria Constanţa cu 25 dosare şi Curtea de Apel Constanţa cu 21 dosare.
Din totalul dosarelor aflate pe rol la Curtea de Apel Constanţa, ca instanţă distinctă, respectiv 21 dosare, 19 dintre acestea se află în stadiul procesual apel.
Sub aspectul duratei procedurii, calculată de la data înregistrării fiecărei cauze în sistemul judiciar, datele comunicate relevă că majoritatea dosarelor au o vechime de până la 1 an în sistemul judiciar, iar cele mai vechi de până la 3 ani.
Astfel, din cele 151 dosare aflate pe rol la nivelul întregii curţi de apel, un număr de 113 dosare au o vechime de până la 1 an, iar celelalte 38 dosare o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani.
Cele mai multe dosare cu o vechime cuprinsă între 1-3 ani se află pe rolul Tribunalului Constanţa (16 dosare –stadiul procesual fond), urmat de Curtea de Apel Constanţa cu 14 dosare, aflate în stadiul procesual apel.
Cele mai multe dosare soluţionate definitiv în perioada de referinţă s-au înregistrat la Judecătoria Mangalia (22 dosare), urmată de Tribunalul Constanţa şi Judecătoria Constanţa cu câte 20 dosare.
Analiza datelor comunicate relevă că valoarea prejudiciilor în dosarele aflate în curs de soluţionare porneşte, spre exemplu de la sume mici de 4456 lei ajungând la sume mari, de 106.202.100 lei sau 2.971.420 Euro.
În ceea ce priveşte măsurile asiguratorii instituite în dosarele aflate pe rol, se constată că, în majoritatea cauzelor, aceste măsuri au fost dispuse în cursul urmăririi penale, prin ordonanţa procurorului, asupra bunurilor mobile sau imobile aparţinând inculpatului sau după caz părţii responsabile civilmente (în 71 dosare), fiind mai puţine situaţiile în care să fie dispuse astfel de măsuri în cursul judecăţii, pentru prima dată (3 dosare).
De regulă, măsurile asiguratorii sunt dispuse sau menţinute prin hotărâre, la momentul soluţionării cauzei.
În mod asemănător, în ceea ce priveşte măsura confiscării, se constată că astfel de măsuri au fost dispuse prin hotărâre, la data soluţionării cauzei.
Din datele comunicate referitor la dosarele penale soluţionate definitiv rezultă că, în ceea ce priveşte valoarea prejudiciilor stabilite de către curtea de apel şi instanţele arondate, însumate, este de 138.224.807,8 lei, 12.127,94 Euro şi 8949,60 USD.
Referitor la stadiul punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii, din datele comunicate rezultă că, la nivelul curţii de apel şi instanţelor arondate, grefierul delegat, sub îndrumarea judecătorului delegat procedează potrivit art.118 alin.1 lit.a) şi b) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, în sensul comunicării hotărârii definitive sau a dispozitivului acesteia către instituţiile obligate prin lege să le înregistreze sau să le pună în executare, de exemplu către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, sau O.C.P.I.
Din verificările efectuate prin sondaj a rezultat că, de regulă, adresele de comunicare se emit imediat după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, fiind identificate unele întârzieri la Tribunalul Constanţa, Judecătoria Constanţa şi Judecătoria Mangalia.
Curtea de Apel Craiova
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Craiova
Cauze aflate pe rol
189
136
50
3
Cauze soluţionate definitiv
205
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Craiova
Cauze soluţionate definitiv
50.206.380,57 lei
300 euro
Pe baza verificărilor efectuate, la nivelul Curţii de Apel Craiova şi al instanţelor arondate există în total 189 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului, dintre care 136 de dosare cu o vechime sub un an, 50 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 3 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la data înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
Majoritatea dosarelor o constituie infracțiunile de evaziune fiscală.
În perioada de referință, la aceleași instanțe au fost soluționate definitiv 205 cauze penale având ca obiect infracțiunile care fac obiectul verificărilor.
Cu privire la prejudiciu, s-a constatat că, în dosarele definitiv soluționate, valoarea totală a acestuia este de 50.206.380,57 lei și 300 euro, din care a fost achitată suma de 693.336 lei pe parcursul procedurii, iar în cauzele aflate pe rol, valoarea prejudiciilor reclamate este cuprinsă între 432 și 39.089.684 lei, fiind exprimată atât în lei, cât și în euro sau dolari americani.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că, din totalul de 189 cauze, în 110 nu s-au luat măsuri asigurătorii datorită faptului că inculpatul și partea responsabilă civilmente nu dispun de bunuri, că prejudiciul a fost recuperat sau că acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa sau lăsată nesoluţionată.
Curtea de Apel Galaţi
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Galaţi
Cauze aflate pe rol
142
96
41
5
Cauze soluţionate definitiv
186
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Galaţi
Cauze soluţionate definitiv
22.936.219 lei
150 de Euro
Din verificările efectuate a reieşit că, în perioada de referinţă, la nivelul Curţii de Apel Galaţi şi al instanţelor arondate, sunt pe rol 142 dosare ce au ca obiect infracţiunile menţionate, din care: 96 dosare au o vechime sub un an (8 în calea de atac şi 89 pe rolul primei instanţe), 41 dosare au o vechime cuprinsă între 1-3 ani (11 în calea de atac şi 30 pe rolul primei instanţe), 5 dosare au o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani (la data raportării 4 se aflau în calea de atac, dar la 31.03.2015 – data de referinţă, două cauze erau în faza de înaintare în calea de atac) unul fiind în curs de redactare.
Cea mai mare parte a cauzelor aflate în primă instanţă se aflau pe rolul tribunalelor (51 de dosare cu o vechime sub un an şi 27 dosare cu o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani), cele mai multe fiind la nivelul Tribunalului Galaţi (47 dosare).
Cele mai multe dosare au ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală şi contrabandă, în timp ce infracţiunile privind spălarea banilor şi cele privind interesele financiare ale Uniunii Europene au o pondere mai redusă.
Dosarul aflat pe rol, ce înregistrează vechimea ce mai mare, la data controlului, este dosarul nr. …/233/2010 şi are ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală. A fost înregistrat la 02.06.2010 pe rolul Judecătoriei Galaţi, având o vechime de 4 ani şi 9 luni, la data de referinţă, iar în prezent se află în apel pe rolul Curţii de Apel Galaţi, unde a fost înregistrat la data de 15.01.2015 pentru soluţionarea apelului.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive pronunţate de instanţele din raza Curţii de Apel Galaţi, în dosare ce au ca obiect infracţiunile ce fac obiectul verificărilor, se reţine că au fost raportate 186 hotărâri definitive pronunţate în perioada de referinţă
Valoarea totală a prejudiciului este de 22.936.219 lei şi 150 de Euro.
Au fost dispuse sau menţinute măsuri asigurătorii în 53 de cazuri din cele aflate pe rol. În cele mai multe cazuri, măsurile asigurătorii în aceste dosare se dispun în faza urmăririi penale, iar instanţa se pronunţă asupra acestora prin sentinţă după administrarea probatoriilor sau în cursul procesului, menţinând măsurile asiguratorii
Curtea de Apel Iaşi
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Iaşi
Cauze aflate pe rol
66
42
22
2
Cauze soluţionate definitiv
131
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Iaşi
Cauze soluţionate definitiv
22.995.499 lei
2915 dolari americani
Din verificări a reieşit că, la nivelul Curţii de Apel Iași şi instanţelor arondate, există în total 66 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului, dintre care 42 de dosare cu o vechime sub un an, 22 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 2 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la data înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
În ce priveşte cauzele soluţionate definitiv în perioada de referinţă, acesta este de 131 de dosare.
Valoarea prejudiciilor în aceste dosare este de regulă, ridicată, totalul fiind de 22.995.499 lei şi 2915 dolari americani.
În ce priveşte indisponibilizarea bunurilor către instituţiile abilitate s-a constatat că regula este ca aceasta să se facă la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii.
Curtea de Apel Oradea
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Oradea
Cauze aflate pe rol
172
83
82
7
Cauze soluţionate definitiv
159
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Oradea
Cauze soluţionate definitiv
88.957.196,3479 lei
707.195,05 euro
Verificările efectuate la nivelul Curţii de Apel Oradea şi instanţelor arondate au relevat faptul că, în total, se află pe rolul instanţei, 172 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului, dintre care 83 dosare cu o vechime sub un an, 82 de cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 7 dosare cu o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la da înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
În ce priveşte cauzele soluţionate definitiv în perioada de referinţă, acesta este de 159 de dosare.
Valoarea totală a prejudiciului este de 88.957.196,3479 lei şi 707.195,05 euro.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Oradea, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 172 cauze, în 80 de cauze măsurile au fost dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, într-o singură cauză fiind dispuse măsuri de către judecător în etapa cercetării judecătoreşti.
Din datele comunicate a rezultat că în cauzele raportate măsura confiscării a fost dispusă în 12 dosare, dintre care 4 aflate pe rolul Curţii de Apel Oradea, 7 pe rolul Tribunalului Bihor şi 1 dosar pe rolul Tribunalului Satu Mare.
Curtea de Apel Piteşti
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Piteşti
Cauze aflate pe rol
39
25
10
4
Cauze soluţionate definitiv
69
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Piteşti
Cauze soluţionate definitiv
110.125.959,302 lei, 2.289.237,47 EUR, 53.889 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD
Verificările efectuate au relevat faptul că, la nivelul Curţii de Apel Piteşti şi instanţelor arondate, există pe rol un total 39 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului dintre care 25 de dosare cu o vechime sub un an, 10 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 4 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la da înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
În 69 de cauze ce fac obiectul verificărilor au fost pronunţate soluţii definitive în perioada de referinţă.
Valoarea prejudiciilor în aceste dosare este, de regulă, ridicată şi variază de la o cauză la alta, dar şi de la o instanță la o altă instanţă. Cel mai mic prejudiciu identificat într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei Costeşti, respectiv de 3.987 lei, iar cel mai mare de 32.531.756,26 lei, într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Argeş.
Valoarea totală a prejudiciilor din aceste cauze este de: 110.125.959,302 lei, 2.289.237,47 EUR, 53.889 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Piteşti, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 39 de cauze, în 26 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, din acestea, în 22 de cauze măsurile au fost dispuse de procuror, în timpul urmăririi penale, iar în celelalte 4, de judecător.
Curtea de Apel Ploieşti
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Ploieşti
Cauze aflate pe rol
104
63
36
5
Cauze soluţionate definitiv
147
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Ploieşti
Cauze soluţionate definitiv
84.596.865,58 lei
Verificările efectuate au relevat faptul că, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi instanţelor arondate, există în total 104 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului, dintre care 63 de dosare cu o vechime sub un an, 36 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 5 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la data înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
Referitor la prejudiciile constatate prin hotărârile judecătoreşti definitive, situaţia la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, se prezintă astfel: Curtea de Apel Ploieşti – 48.767,04 lei; Tribunalul Buzău şi instanţele arondate – 59.574.477,45 lei; Tribunalul Dâmboviţa şi instanţele arondate – 18.743.566,73 lei; Tribunalul Prahova şi instanţele arondate – 6.230.054, 36 lei. Valoarea totală a prejudiciilor este de 84.596.865,58 lei.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 102 cauze, în 24 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, din acestea, în 22 cauze măsurile au fost dispuse de procuror, în timpul urmăririi penale, iar în celelalte 2, de judecător, din care una, în cursul judecăţii.
Referitor la măsura confiscării, în cele 102 de cauze ce fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă în 7 dosare, dintre care 6 cauze se află pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi unul este pronunţat de Judecătoria Câmpina, nefiind încă înaintat în calea de atac.
Curtea de Apel Suceava
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Suceava
Cauze aflate pe rol
166
86
76
3
Cauze soluţionate definitiv
273
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Suceava
Cauze soluţionate definitiv
56.850.151,8169 lei
Verificările efectuate au relevat faptul că pe rolul Curţii de Apel Suceava instanţe se aflau 166 de cauze din categoria celor care fac obiectul controlului. Din cele 166 cauze aflate pe rol un număr de 29 se află în calea de atac a apelului restul fiind pe fond.
Sub aspectul duratei, 87 de dosare au o vechime de până la 1 an, 76 de dosare au o durată cuprinsă între 1 şi 3 ani, iar 3 dosare au o vechime între 3 şi 5 ani.
Referitor la hotărârile definitive, Curtea de Apel Suceava şi instanţele arondate au înregistrat, în perioada de referinţă, 273 de cauze.
Din analiza numărului de cauze aflate pe rolul fiecărei instanţe nu au fost constatate instanţe care să iasă în evidenţă cu un număr mai mare de cauze aflate pe rol, raportat la volumul de activitate şi competenţă, cu excepţia Judecătoriei Botoşani care figurează cu un număr de 62 cauze pe rol dintr-un total de 166 câte se află pe rolul tuturor instanţelor.
Valoarea prejudiciilor în dosarele soluţionate definitiv este ridicată, totalul fiind de 56.850.151,8169 lei.
În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că în marea majoritate a situaţiilor măsurile asiguratorii au fost luate de către parchete, instanţele pronunţându-se eventual atunci când s-a impus cu privire la menţinerea măsurilor sau ridicarea lor.
Curtea de Apel Târgu Mureş
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Târgu Mureş
Cauze aflate pe rol 64
35
26
3
Cauze soluţionate definitiv
101
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Târgu Mureş
Cauze soluţionate definitiv
8.421.454 lei şi 19.600 euro.
Conform relaţiilor comunicate, la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş şi instanţelor arondate acesteia există în total 64 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului dintre care 35 de dosare cu o vechime sub un an (1 în apel şi 34 pe rolul primei instanţe), 26 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani (2 în apel şi 24 pe rolul primei instanţe) şi 3 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la da înregistrării în sistem a primului act de sesizare, indiferent de stadiul procesual în care se găsesc la data raportării.
Cea mai mare parte a cauzelor aflate în primă instanţă se aflau pe rolul tribunalelor (24 de dosare cu o vechime sub un an, 15 dosare cu o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 3 dosare cu o vechime între 3-5 ani), cele mai multe fiind la nivelul Tribunalului Mureş (29 dosare).
În ceea ce priveşte situaţia dosarelor în funcţie de stadiul procesual, se constată că din totalul dosarelor aflate pe rol, în număr de 64, doar 3 sunt înregistrate în calea de atac a apelului.
Dosarul aflat pe rol care înregistrează vechimea ce mai mare, respectiv de 4 ani şi 5 luni la acest moment, are ca obiect infracţiuni de spălare de bani şi este format ca urmare a disjungerii dintr-un alt dosar penal.
Din situaţia statistică privind dosarele soluţionate definitiv rezultă că cele mai multe dosare au fost soluţionate într-o perioadă totală de sub 1 an, 69 de cauze, apoi în 1-3 ani un număr de 27 de dosare, 4 dosare în 3-5 ani şi 1 dosar în mai mult de 5 ani, de la data înregistrării pe rolul instanţelor de judecată.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive pronunţate de instanţele din raza Curţii de Apel Târgu Mureş în dosare ce au ca obiect infracţiuni din categoria celor care fac obiectul verificărilor, se reţine că au fost raportate 101 hotărâri definitive pronunţate în perioada de referinţă, ce totalizează un prejudiciu de 8.421.454 lei şi 19.600 euro.
Cele mai multe hotărâri definitive, respectiv un număr de 31 (dintre care 27 vizează infracţiuni de evaziune fiscală, 3 infracţiuni de contrabandă şi 1 infracţiune de spălare de bani) au fost pronunţate de Tribunalul Mureş, 17 de Judecătoria Mureş, 13 de Curtea de Apel Târgu Mureş, 13 de Tribunalul Harghita, restul fiind pronunţate de celelalte instanţe.
Din punct de vedere al prejudiciului evidenţiat în rechizitorii, în cazul dosarelor aflate pe rol, acesta variază între 2834.3 lei şi 68.374.609 lei.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 64 cauze, în 33 de cauze s-au luat măsuri asigurătorii, toate aceste măsuri fiind dispuse de către procuror, în timpul urmăririi penale; din cele 33 de cauze în care procurorii au dispus măsuri asigurătorii, 3 cauze sunt în stadiul procesual al apelului.
Au fost identificate şi dosare în care s-a instituit măsura sechestrului asigurator dispusă în baza ordonanţei emisă de procuror, însă măsura asiguratorie nu a fost pusă în executare, deoarece inculpatul nu figura cu bunuri impozabile.
Au fost identificate şi dosare în care măsurile dispuse au fost ridicate prin ordonanţă emisă de procuror în cursul urmăririi penale.
Din totalul de 64 de cauze aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, în 31 de cauze nu s-au luat măsuri asigurătorii, în cele mai multe cazuri datorită faptului că prejudiciul a fost acoperit.
Au fost constatate situaţii în care, la cererea părţilor, instanţele au dispus ridicarea sechestrului instituit în faza de urmărire penală, măsurile fiind motivate de faptul că bunurile respective nu aparţineau inculpaţilor.
Din datele comunicate de instanţe, au fost identificate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii în situaţiile în care: partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, inculpatul nu dispunea de bunuri, prejudiciul era recuperat, acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa sau lăsată nesoluţionată, fapta a fost săvârşită în forma tentativei.
Nu a existat nici unul dintre dosarele supuse perioadei de control în care astfel de măsuri să fi fost dispuse de către judecătorul de cameră preliminară.
Referitor la măsura confiscării , în cele 64 de cauze ce fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă în 1 dosar aflat pe rolul instanţelor.
În privinţa dosarelor soluţionate definitiv, din situaţiile comunicate cu privire la dosarele în care s-au pronunţat hotărâri definitive, rezultă că, atunci când nu au fost instituite măsuri asigurătorii prin ordonanţa procurorului, instanţele de judecată au luat măsuri asigurătorii prin încheiere, sentinţă sau decizie.
Din datele comunicate de către conducerea Curţii de Apel Târgu Mureş rezultă faptul că instanţele nu deţin date statistice cu privire la recuperarea prejudiciilor.
Însă, din situaţiile înaintate, rezultă că în perioada avută în vedere, măsura confiscării a fost dispusă de către Curtea de Apel Târgu Mureş, Tribunalul Mureş, Tribunalul Harghita, Judecătoria Târgu Mureş şi Judecătoria Miercurea Ciuc.
Astfel, Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus măsura confiscării într-un număr de 6 dosare, în privinţa unui număr de 23 de inculpaţi, pentru prejudicii în valoare totală de 1.630.937,68 lei şi 124.900 euro; Tribunalul Mureş a dispus măsura confiscării într-un număr de 6 dosare, în privinţa unui număr de 10 inculpaţi, cu privire la mai multe bunuri mobile; Tribunalul Harghita a dispus măsura confiscării într-un singur dosar, în privinţa unui singur inculpat, cu privire la mai multe categorii de bunuri mobile; Judecătoria Târgu Mureş a dispus măsura confiscării într-un dosar, în privinţa unui inculpat, pentru prejudicii în valoare totală de 8.162 lei; Judecătoria Miercurea Ciuc a dispus măsura confiscării într-un dosar, în privinţa unui inculpat, cu privire la mai multe bunuri mobile.
Curtea de Apel Timişoara
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea de Apel Timişoara
Cauze aflate pe rol
95
74
19
2
Cauze soluţionate definitiv
266
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea de Apel Timişoara
Cauze soluţionate definitiv
88.564.289.83 lei
542.900,34 Euro
Verificările efectuate au relevat faptul că, la Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate, se află pe rol un număr de 95 de dosare.
În perioada de referinţă au fost soluţionate definitiv 266 de dosare.
La Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate, valoarea totală a prejudiciului în dosarele soluţionate definitiv este de: 88.564.289.83 lei şi 542.900,34 Euro.
În ce priveşte măsurile asiguratorii, regula generală este aceea că în timpul judecăţii nu au fost dispuse măsuri asiguratorii, fiind menţinute cele dispuse în faza de urmărire penală sau dispunându-se instituirea acestor măsuri doar prin hotărârea de condamnare.
Curtea Militară de Apel
Nr.
crt.
Instanţa
Nr. cauze/ Stadiul procesual
Cauze cu vechime până 1 an
Cauze cu vechime
1-3 ani
Cauze cu vechime
3-5 ani
Cauze cu vechime mai mare de 5 ani
1.
Curtea Militară de Apel
Cauze aflate pe rol
–
–
Cauze soluţionate definitiv
1
Nr.
crt.
Instanţa
Stadiul procesual
Cuantumul prejudiciului la nivelul curţii de apel şi al instanţelor arondate
1.
Curtea Militară de Apel
Cauze soluţionate definitiv
387.700 Euro
Din verificări a reieşit că, în perioada de referinţă, pe rolul Curţii Militare de Apel Bucureşti şi al instanţelor din circumscripţia acesteia nu au fost înregistrate dosare penale având ca obiect infracţiunea de spălare de bani prevăzută de fostul art. 23 şi actualul art.29 din Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi infracţiunile de contrabandă prevăzute de actualele art. 270 şi 271 din Legea nr.86/2000 privind Codul vamal al României.
Conform datelor comunicate, pe rolul Curţii Militare de Apel Bucureşti a fost înregistrat un singur dosar privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute de art. 181-185 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, respectiv dosarul nr. …/92/2007, soluţionat definitiv prin decizia penală nr. …/30.04.2015 a Curţii Militare de Apel.
Pe rolul Tribunalului Militar Cluj, a Tribunalului Militar Timişoara şi a Tribunalului Militar Iaşi nu au fost înregistrate dosare având ca obiect infracţiunile la care se referă controlul tematic.
Capitolul II
MODALITATEA DE INSTRUMENTARE A CAUZELOR
În analiza, în concret, a modalităţii de instrumentare a cauzelor care au ca obiect infracţiunile analizate în cuprinsul prezentului raport de control, au fost examinate îndeosebi dosarele care înregistrează o vechime mai mare în sistemul judiciar de la momentul înregistrării lor.
Sub acest aspect, inspectorii judiciari au procedat la o clasificare a cauzelor, în raport de durata scursă de la data înregistrării acestora în sistem, acordându-se prioritate analizei motivelor obiective şi subiective care au condus la temporizarea procedurilor în dosarele cu o durată mai mare de timp de la înregistrare, care depăşeşte 3 ani.
În acest context, s-a procedat la analiza fiecărui dosar din categoria celor menţionate mai sus, iar în privinţa celorlalte cauze, s-a procedat la verificarea acestora prin sondaj, pentru formarea unei imagini de ansamblu în privinţa managementului de caz.
Curtea de Apel Alba Iulia
Constatându-se de către inspectorul judiciar că un număr de 5 dosare înregistrează o durată a procedurii mai mare de 3 ani, au fost analizate măsurile dispuse de către instanţe, iar concluziile asupra managementului de caz sunt următoarele:
Unul dintre dosarele cu vechime considerabilă de la data înregistrării în sistem s-a dovedit a fi caracterizat printr-un grad sporit de complexitate, dat de numărul mare al inculpaţilor (10, din care trei cu altă cetăţenie decât română, unii dintre acestea aflându-se şi în stare de deţinere/arestare), numărul mare al părţilor civile (19) şi obiectul concret al acuzaţiilor aduse inculpaţilor.
În acest context, instrumentarea cauzei în primă instanţă în primul ciclu procesual a înregistrat o durată de 5 ani şi 7 luni de zile, fiind determinată preponderent de administrarea probatoriului, respectiv proba cu martori, dar şi de lipsa de procedură cu inculpaţii sau alte părţi; de la pronunţarea hotărârii în primul ciclu procesual (7.01.2011) şi până la înaintarea dosarului în calea de atac (17.08.2011), s-a înregistrat o perioadă de peste 7 luni de zile, determinată de redactarea cu întârziere a hotărârii, dar şi de motivarea apelului de către parchet într-un termen ce a depăşit 3 luni de zile.
De asemenea, casarea sentinţei penale a fost determinată, în esență, de omisiunea judecătorului fondului de a examina acuzaţiile aduse prin actul de sesizare şi ignorării dispoziţiilor instanţei de casare.
Toate aceste aspecte, care ar fi fost de natură să aducă în discuţie instrumentarea cauzei din perspectiva temporizării şi, deopotrivă, modul de exercitare a funcţiei în raport de considerentele deciziei de casare, nu au putut însă face obiectul unor verificări din perspectivă disciplinară, dată fiind împlinirea termenului de prescripţie a unei eventuale răspunderi disciplinare.
Distinct, s-a reţinut că, după înregistrarea cauzei în rejudecare şi apoi în calea de atac, aflată în prezent pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, motivele de amânare au fost determinate de motive obiective, respectiv nelegala îndeplinire a procedurii de citare cu toate părţile, din motive neimputabile instanţei, imposibilitatea de prezentare a unor inculpaţi, administrarea probelor, nefiind identificate elemente de temporizare imputabile instanţei.
Într-o altă cauză, circumstanţele analizate au relevat că durata procedurii a fost determinată, în principal, de casările succesive, care au vizat chestiuni de judecată.
Alte cauze ale prelungirii procedurilor judiciare au fost reprezentate de necesitatea administrării probelor atât în primă instanţă, cât şi în apel, preponderent martori şi expertize, propunerea de probe în etape, administrarea cu dificultate a probei cu expertiză financiar-contabilă, din motive imputabile experţilor (prin formularea unei cereri de înlocuire la mult timp după desemnare), dar şi, în parte, de o anumită conduită a inculpatului şi a apărătorului acestuia, care a determinat amânarea cauzei, fie ca urmare a neprezentării, fie prin neîndeplinirea obligațiilor stabilite de instanţă.
Curtea de Apel Bacău
Conform datelor statistice comunicate, pe rolul Curţii de Apel Bacău şi instanţelor arondate sunt înregistrate 85 dosare penale, care au ca obiect infracţiunea de spălare de bani, infracţiunea de evaziune fiscală, infracţiunea de contrabandă şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Din examinarea relaţiilor comunicate de conducerea Curţii de Apel Bacău reiese că, o mare parte din dosarele care formează obiect al controlului tematic (56 de dosare) au o vechime de sub 1 an de la data la care a fost sesizată instanţa de judecată, 26 de dosare au o vechime cuprinsă între 1-3 ani, şi 3 dosare cu o durată mai mare de 5 ani de la data sesizării instanţei, aflate în stadiul procesual apel.
Din verificarea fiecărui dosar cu o vechime mai mare de 3 ani de la data înregistrării în sistem şi prin sondaj a dosarelor cu o vechime între 1 şi 3 ani, a reieşit că, în general, durata de timp afectată judecăţii a fost determinată de complexitatea cauzelor, fără a fi identificate situaţii imputabile în mod exclusiv judecătorilor.
Astfel, prelungirea duratei de soluţionare a fost determinată, în principal, de cererile formulate pentru lipsă de apărare şi de necesitatea desemnării unor apărători din oficiu, de îndeplinirea procedurii de citare cu unul dintre inculpaţi şi lipsa relaţiilor de la ANAF, de soluţionarea cererilor pentru ridicarea unor măsuri asigurătorii, de necesitatea efectuării cercetării judecătoreşti (audiere inculpaţi, martori), cu respectarea drepturilor procesuale.
S-a constatat că, în situaţia în care apărătorul ales al unuia dintre inculpaţi nu s-a prezentat, instanţa a dispus măsuri de sancţionare (dosarul nr. …/110/2008** al Tribunalului Bacău).
Într-o altă situaţie, durata de soluţionare a cauzei în fond, în intervalul 21.02.2012 – 9.03.2015, a fost determinată de cauze obiective, dintre care au fost identificate: necesitatea asigurării dreptului la apărare, formularea şi soluţionarea unor cereri privind ridicarea măsurii sechestrului asigurator, neîndeplinirea procedurii de citare cu un inculpat, lipsa unor relaţii de la partea responsabilă civilmente, formularea şi soluţionarea unei cereri de schimbare a încadrării juridice, administrarea probatoriului (înscrisuri, martori), efectuarea unui raport de expertiză contabilă, nedepunerea acestuia la mai multe termene de judecată, datorită cantităţii mari de documente şi evidenţe care trebuiau expertizate, pentru soluţionarea celor 34 de obiective ale expertizei .
Distinct de complexitatea lucrării dispuse, se constată, totuşi, o lipsă de fermitate a completului de judecată care a instrumentat cauza şi nu a dispus măsuri de sancţionare a expertului judiciar (dosarul nr. …/110/2008** al Curţii de Apel Bacău).
Tot astfel, din examinarea modului de instrumentare a dosarului, se constată că nu au fost identificate cauze subiective de amânare, durata procedurii în faţa instanţei de fond fiind determinată, ca şi în dosarul expus anterior, de necesitatea efectuării cercetării judecătoreşti (audiere şi reaudiere inculpaţi, audiere martori, efectuare expertiză contabilă), cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor, nefiind identificate perioade mari de inacţiune din partea organelor judiciare sau ale altor autorităţi ale statului (dosarul nr. …/110/2010* al Curţii de Apel Bacău).
Sintetizând aspectele prezentate pe larg vizând modalitatea de instrumentare a celor trei dosare cu o durată mai mare de 5 ani în sistemul judiciar, a rezultat că prelungirea duratei procedurii s-a datorat predominant unor cauze obiective: restituirea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale; formularea şi încuviinţarea cererilor de amânare ale părţilor pentru angajare apărători, pentru studierea dosarului şi pregătirea apărării pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorilor aleşi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpaţilor; necesitatea administrării unui probatoriu complex, în cauzele care formează obiectul controlului fiind dispuse, de regulă, expertize contabile, administrarea acestei probe fiind efectuată cu dificultate; necesitatea soluţionării cererilor şi excepţiilor (altele decât cele de neconstituţionalitate) invocate de părţi pe parcursul procedurii judiciare.
Curtea de Apel Braşov
Verificările efectuate la nivelul Curţii de Apel Braşov şi instanţelor arondate acesteia au evidenţiat faptul că, la data de referinţă, se înregistra un număr total de 85 de cauze de tipul celor ce fac obiectul prezentului raport, majoritatea cauzelor având o vechime în sistem mai mică de 1 an de zile (52 dosare), iar un număr de 32 cauze înregistrând o durată a procedurii cuprinsă între 1 şi 3 ani (dintre care 23 cu o vechime cuprinsă între 1 şi 2 ani). Există un singur dosar cu o vechime între 3 şi 5 ani.
Situarea dosarelor, ca durată a procedurii sub un an vechime sau între 1 an şi 3 ani, cu parcurgerea, în unele situaţii, şi a unei căi de atac, indică un ritm de soluţionare ce corespunde exigenţelor soluţionării cu celeritate şi într-un termen rezonabil a dosarelor, fără a fi identificate (cu o singură excepţie, caz ce va fi detaliat mai jos) situaţii de temporizare imputabile instanţelor.
Astfel, în categoria motivelor obiective pot fi incluse realizarea procedurii de citare cu partea civilă, cu partea responsabilă civilmente (aflată în insolvenţă), pentru a se da posibilitatea inculpatului să îşi pregătească apărarea, pentru discutarea şi administrarea probelor apreciate ca fiind utile şi concludente, efectuarea unei expertize contabile, încuviinţarea obiecţiunilor la raportul de expertiză, ascultarea expertului desemnat şi efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, solicitarea relaţiilor de la diferite instituţii, discutarea şi soluţionarea diferitelor cereri formulate în legătură cu măsurile preventive dispuse în cauză, neîndeplinirea procedurii de citare cu toate părţile, discutarea nulităţii actului de sesizare al instanţei sau strămutarea cauzei urmată de declinarea de competenţă a soluţionării acesteia.
Natura specifică a infracţiunilor ce fac obiectul prezentului control impune, în majoritatea cauzelor, administrarea probei cu expertiza contabilă, care implică acordarea mai multor termene (pentru realizarea raportului, pentru a se lua cunoştinţă de raport, pentru a se răspunde la eventuale obiecţiuni şi, în unele situaţii, pentru a se asculta expertul). Încuviinţarea şi administrarea probelor în etape – mai întâi proba testimonială şi, după epuizarea acesteia, proba cu expertiza contabilă – conduce la mărirea duratei de soluţionare, fiind însă justificată o astfel de modalitate de instrumentare de datele concrete ale fiecărui dosar.
Numărul martorilor audiaţi (în aceste cauze) nu a fost unul foarte mare (cu excepţia dosarului nr. …/44/2013), însă imperativul respectării tuturor garanţiilor procesuale conferite părţilor prin normele legale, au determinat de asemenea prelungirea procedurii judiciare, administrarea probei testimoniale fiind realizată pe parcursul mai multor termene de judecată.
Desfăşurarea procedurii în cauzele analizate s-a făcut, în general, în limita cadrului legal prescris de dispoziţiile procedurale şi regulamentare (cu interpretările pe care unele dintre aceste le pot determina), atrăgând, cu toate acestea, durate ale procedurilor mai mari de un an, nefinalizate până în prezent prin pronunţarea unor hotărâri definitive. Aceste durate nu decurg însă din conduite imputabile judecătorilor cauzei, care să îndeplinească elementele constitutive ale abaterilor disciplinare reglementate în prezent de art. 99 lit. h teza I şi t din Legea nr. 303/2004, republicată şi modificată.
În ce priveşte cauzele subiective, a fost identificat dosarul nr. …/322/2013 al Judecătoriei Târgu Secuiesc, care a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 24.04.2013 (durata procedurii – doi ani şi o lună) şi are ca obiect săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 42 Cod penal.
Cauza a fost amânată, în principal, pentru ca inculpatul să achite integral debitul. În cauză nu s-au administrat, pe durata a mai mult de 2 ani probe, termenele fiind acordate pentru a se face dovada achitării integrale a debitului.
Partea responsabilă civilmente este o societate aflată în procedura falimentului. Din datele menţionate în încheierea de la termenul din 29.04.2015 rezultă că, în cadrul procedurii falimentului, au fost valorificate bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, la preţul total de 28.385 lei şi în cazul în care nu se vor înregistra contestaţii, lichidatorul judiciar va distribui suma de 26.000 lei către partea civilă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, solicitându-se acordarea unui ultim termen de judecată pentru achitarea integrală a datoriei către partea civilă.
Ultimul termen stabilit în cauză este 16.09.2015.
Având în vedere că din verificările efectuate au rezultat, în ceea ce priveşte această cauză, indicii de temporizare a procedurii, s-a procedat la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare sub aspectul abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h teza I din Legea nr. 303/2004, republicată şi modificată.
Curtea de Apel Bucureşti
Din relaţiile comunicate de conducerea Curţii de Apel Bucureşti, o mare parte din dosarele care formează obiect al controlului tematic (23 de dosare) au o vechime de sub 1 an de la data la care a fost sesizată instanţa de judecată şi doar un dosar are o vechime mai mare de 5 ani de la data sesizării instanţei.
Din cele 57 de dosare aflate pe rolul secţiilor penale ale Curţii de Apel Bucureşti, în 47 de dosare s-a pronunțat o hotărâre pe fond.
În legătură cu modalitatea de instrumentare a dosarelor, s-a constatat că amânările dispuse în cauze s-au datorat unor cauze obiective, determinate de necesitatea administrării corespunzătoare a probatoriului şi de numărul mare al părţilor, nefiind identificate cauze subiective, imputabile magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzelor.
La Tribunalul Bucureşti, marea majoritate a cauzelor aflate pe rol are o vechime în sistemul judiciar de până la 1 an, respectiv 37 dosare, existând 13 cauze cu vechime de 1 – 3 ani.
Cu privire la cauzele cu o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani, s-a constatat că durata procedurii judiciare a fost determinată, în marea majoritate a cauzelor, de complexitatea probatoriului administrat, cele mai multe termene fiind stabilite pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară; audierea inculpaţilor şi a martorilor; neîndeplinirea în mod legal a procedurii de citare a părţilor; asigurarea asistenţei juridice obligatorii; amânările succesive ale pronunţării hotărârii cumulate cu repunerea cauzei pe rol pentru suplimentarea probatoriului.
În ceea ce priveşte situaţia dosarelor cu o vechime mai mare de 3 ani, respectiv de 5 ani, s-a constatat că prelungirea duratei procedurilor judiciare a fost determinată de complexitatea probatoriului de administrat; administrarea cu mare dificultate a probei cu expertiză tehnică; lipsa interpreţilor de limbă chineză, persană şi turcă; soluţionarea diferitelor cereri şi excepţii;
S-a mai constatat că, la mărirea duratei procedurii a contribuit şi modul diferit în care instanţele au interpretat dispoziţiile incidente în cauză referitoare la competenţă, decurgând din calitatea de senator a unuia dintre inculpaţi; prin raportare la data săvârşirii faptelor, data dobândirii şi data pierderii calităţii de parlamentar de către inculpat, data sesizării instanţei şi cea a derulării procedurilor în faţa instanţei, s-a apreciat, diferit, de către tribunal şi de către instanţa supremă asupra modului în care funcţionează beneficiul competenţei speciale decurgând din calitatea făptuitorului (în speţă, de calitatea de senator) – ceea ce a condus la declinări succesive de competenţă.
S-a mai constatat şi o lipsă de fermitate în luarea măsurilor care se impuneau pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, cum ar fi, spre exemplu, identificarea domiciliilor sau sediilor părţilor pentru a se asigura corecta citare a acestora, utilizarea citării prin agent procedural sau cu mandat pentru a se asigura, de asemenea, îndeplinirea procedurii de citare şi evitarea situaţiilor repetate de lipsă de procedură, sancţionarea experţilor judiciari pentru neefectuarea lucrărilor dispuse,
Termenele au fost stabilite la intervale de o lună sau mai lungi, nu s-au luat măsuri preparatorii pentru asigurarea citării tuturor părţilor, nu s-a procedat la sancţionarea conduitei avocaţilor aleşi, în situaţiile în care nu s-au prezentat, nu şi-au asigurat substituirea ori nu au făcut dovada imposibilităţii de prezentare.
Soluţiile de restituire a cauzei la Parchet nu au contribuit la o prelungire semnificativă a duratei procedurilor judiciare, datorită celerităţii cu care recursurile au fost soluţionate de Curtea de Apel Bucureşti, prin stabilirea unor termene scurte, a unor măsuri ferme privind citarea şi prezenţa apărătorilor, redactarea în termen scurt şi restituirea de urgenţă a dosarului la tribunal (într-un dosar s-a observat că primul termen după restituire a fost stabilit la 2 luni, la acest termen s-a constatat lipsa de procedură şi lipsa de apărare, în condiţiile în care nu s-au luat anterior măsuri pentru a se evita această situaţie), după care s-a acordat, din nou, termen pentru lipsă de apărare.
Totodată, s-a constatat că, urmare a jurisprudenţei CEDO (Cauza Beraru contra României), în situaţia în care cercetarea judecătorească este efectuată parţial de un judecător, iar acesta este înlocuit până la soluţionarea cauzei, inculpaţii şi martorii sunt reaudiaţi de către magistratul căruia i se repartizează ulterior dosarul, ceea ce este în măsură să determine în mod obiectiv o prelungire importantă a duratei procedurii judiciare.
Pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti se află înregistrate 17 cauze, toate cu o vechime sub un an.
În ceea ce priveşte situaţia celor 5 dosare mai vechi de 1 an aflate pe rolul Judecătoriei Sector 2 Bucureşti, s-a constatat că amânările dispuse în cauze s-au datorat unor cauze obiective, determinate de administrarea probatoriului, nefiind identificate cauze subiective, imputabile magistraţilor.
La Judecătoria Sector 3 Bucureşti, toate dosarele având obiectul vizat de prezentul control au o vechime de până la 1 an de la data înregistrării în sistem.
La Judecătoria Sector 4 Bucureşti s-a constatat că, din numărul de 14 dosare aflate pe rol, cu o vechime de sub un an de la înregistrarea în sistemul judiciar, 5 dosare au fost soluţionate în primă instanţă în intervalul 12 februarie – 6 mai 2015, iar diferenţa de 9 dosare (dintre care doar 2 dosare au fost înregistrate pe rol în decembrie 2014, iar celelalte 7 dosare au fost înregistrate în anul 2015) se află fie în procedura de cameră preliminară, fie în curs de judecată.
La Judecătoria Sector 5 Bucureşti se înregistrează un număr de 5 cauze aflate în curs de soluţionare în primă instanţă, toate având o vechime sub un an.
La Judecătoria Sector 6 Bucureşti se constată că, din totalul de 8 cauze aflate pe rol, cu o vechime sub 1 an, 1 dosar a fost soluţionat în primă instanţă, la data de 4 mai 2015. Diferenţa de 7 dosare (din care 4 dosare au fost înregistrate pe rol în perioada septembrie – decembrie 2014, iar 3 dosare în anul 2015) se află fie în procedura de cameră preliminară, fie în curs de judecată, potrivit informaţiilor accesate în sistemul informatic Ecris.
La nivelul Tribunalului Călăraşi, în perioada 1.01.2013-1.04.2015 s-a aflat pe rol un număr de 14 dosare, dintre care 13 cauze au o vechime mai mică de un an şi o cauză cu o vechime între 1 şi 3 ani, în această din urmă cauză, temporizarea procedurii judiciare fiind determinată de complexitatea cauzei ce a impus un probatoriu complex, administrarea probei cu un număr mare de martori ori a expertizei de specialitate.
Pe rolul Judecătoriei Călăraşi în perioada vizată au fost înregistrate 12 cauze, dintre care 11 cauze au o vechime mai mică de un an şi o cauză cu o vechime între 1 şi 3 ani, amânarea judecăţii în acest dosar fiind determinată, de regulă, de cauze obiective, respectiv pentru lipsa de procedură cu inculpații, audierea inculpaților, necesitatea asigurării dreptului la apărare (s-a acordat 4 termene de judecată), pentru administrarea probei cu martori şi a probei cu expertiză (au fost acordate 8 termene de judecată pentru audierea martorilor şi efectuarea raportului de expertiză contabilă, specialitatea fiscalitate, un termen pentru studierea raportului de expertiză, 2 termene pentru a se răspunde obiecţiunilor la raportul de expertiză şi pentru studierea răspunsului la aceste obiecţiuni).
Pe rolul Judecătoriei Olteniţa se află înregistrate 2 cauze, cu o vechime mai mică de un an.
La Tribunalul Ialomiţa, Secţia penală se află înregistrate pe rol 26 de cauze, aflate în curs de soluţionare, în primă instanţă; dintre acestea, 24 cauze au vechime mai mică de un an, iar 2 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani.
La Judecătoria Slobozia se află înregistrate pe rolul instanţei 4 cauze aflate în curs de soluţionare, în primă instanţă, iar dintre acestea, o cauză are vechime sub un an, iar 3 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani, motivele de amânare constând în administrarea de probe, lipsa de apărare, iar ulterior necesitatea pregătirii acesteia, pentru obţinerea de date, lipsa de procedură, intenţia de achitare a prejudiciului.
La Judecătoria Feteşti se află înregistrate pe rolul instanţei 10 cauze aflate în curs de soluţionare în primă instanţă, toate cauzele având o vechime de până la un an.
La Judecătoria Urziceni nu se află înregistrate pe rolul instanţei cauze având ca obiect infracţiunile vizate de prezentul control tematic.
Pe rolul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor arondate în perioada de referinţă 1.01.2013 – 1.04.2015, s-au înregistrat un număr total de 49 de dosare ce se află în curs de soluţionare, respectiv 38 de dosare pe rolul Tribunalului Ilfov, 8 dosare pe rolul Judecătoriei Buftea şi 3 dosare pe rolul Judecătoriei Cornetu.
Cauzele aflate în curs de soluţionare pe rolul Judecătoriei Buftea şi al Judecătoriei Cornetu sunt înregistrate în sistem de mai puţin de un an.
La Tribunalul Ilfov se constată că 27 de dosare se află pe rolul instanţei de mai puţin de 1an, 10 cauze se situează în perioada de 1-3 ani şi o singură cauză între 3-5 ani de la data înregistrării în sistem.
În acest dosar, judecata a urmat două cicluri procesuale, iar în cel de-al doilea ciclu procesual, etapa judecăţii în fond după casare s-a desfăşurat pe perioada a 1 an şi 6 luni, această durată fiind determinată de soluţionarea unui incident procedural privind componenţa completului de judecată, lipsa inculpatului, respectarea dreptului la apărare al acestuia, lipsa dosarului înaintat la Curtea de Apel Bucureşti, în vederea soluţionării recursului declarat de către partea civilă împotriva unei încheieri de şedinţă (2 termene), administrarea probei cu martori, cu expertiză contabilă (procedura privind încuviinţarea obiectivelor acesteia, a efectuării,a luării la cunoştinţă, a formulării de obiecţiuni derulându-se pe parcursul a 7 termene de judecată), toate acestea fiind apreciate drept cauze obiective de amânare a judecării cauzei.
S-au reţinut însă şi ca fiind cauze subiective de amânare a judecării cauzei acordarea unui nou termen pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată, cu toate că, înainte de a dispune amânarea pentru acest considerent, s-a procedat la audierea unui martor şi respectiv, depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de lege pentru amânarea pronunţării (cauză de altfel întâlnită şi în dosarele cu vechime între 1 – 3 ani înregistrate la această instanţă).
În legătură cu acest dosar, s-a apreciat de către inspectorul judiciar că, având în vedere că principiul soluţionării cauzei într-un termen rezonabil trebuie coroborat şi cu cele referitoare la necesitatea citării părţilor la judecată, respectarea dreptului acestora la apărare şi administrarea probelor necesare soluţionării cauzei, în condiţii de legalitate, desfăşurarea procedurii pe o perioadă mai mare de 1 an s-a datorat complexităţii cauzei, probelor administrate, controlului judiciar exercitat în cauză, probei cu expertiză contabilă administrată, fără a se putea reţine nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor.
Pe rolul Tribunalului Giurgiu, Secţia penală se află înregistrate, în stadiul procesual fond, 27 de cauze, dintre care 17 cauze au o vechime mai mică de un an, 9 cauze cu o vechime între 1 şi 3 ani şi o cauză cu o vechime mai mare de 3 ani.
Au fost constatate ca fiind cauze obiective de amânare a judecăţii următoarele: lipsa de procedură; lipsa martorilor; lipsa relaţiilor solicitate; lipsa interpretului de limbă turcă;
S-a identificat și un motiv subiectiv, apreciat însă ca neavând o pondere însemnată în temporizarea cauzei, respectiv amânarea pronunțării, care a fost dispusă la 7 termene, pe o durată de aproximativ două luni.
Pe rolul Judecătoriei Giurgiu se află înregistrate 4 cauze, toate cu o vechime mai mică de un an.
Pe rolul Judecătoriei Bolintin Vale se află înregistrată o cauză cu o vechime mai mică de un an.
La Tribunalul Teleorman, pe rolul instanţei se înregistrează 28 de cauze, toate în stadiul procesual fond.
Din totalul de 28 de cauze cu obiectul menţionat, 24 de cauze au vechime sub un an şi 4 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani, neexistând cauze mai vechi de 3 ani.
La Judecătoria Roşiorii de Vede se înregistrează 5 cauze în curs de soluţionare, dintre care 4 au o vechime de până la 1 an, o singură cauză având o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani, iar în această cauză, termenele de judecată au fost acordate pentru solicitarea de relaţii de la partea civilă cu privire la sumele achitate de către inculpaţi, lipsa apărătorului acestora, necesitatea actualizării cazierelor judiciare ale inculpaţilor şi administrarea probei cu martori.
La Judecătoria Turnu Măgurele se înregistrează 2 cauze în curs de soluţionare, una dintre acestea cu vechime sub 1 an, iar una cu vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani; în această din urmă cauză, au fost acordate mai multe termene de judecată în vederea efectuării expertizei dispuse în cauză, dispunându-se amendarea expertului şi ulterior înlocuirea sa; de asemenea cauza a fost amânată pentru soluţionarea cererii de strămutare.
La Judecătoriile Alexandria, Videle şi Zimnicea nu se află pe rol cauze având ca obiect infracţiuni din categoria celor care fac obiectul prezentelor verificări.
Curtea de Apel Cluj
Verificările efectuate de către inspectorul judiciar au condus la constatarea că majoritatea cauzelor penale cu obiect ce prezintă interes din perspectiva prezentului raport, au fost instrumentate în fond într-un interval de 1 – 3 ani, existând însă şi situaţii în care durata judecăţii în fond a depăşit 3 ani.
În această situaţie se află 12 dosare penale, din care 2 dosare cu o vechime mai mare de 5 ani, iar din analiza acestora s-au cristalizat principalele motive obiective care au condus la amânarea judecăţii, respectiv: necesitatea asigurării respectării dreptului la apărare (constatându-se că, într-o cauză, au fost acordate 7 termene pentru acest considerent, în perioada 01.10.2009 – 09.04.2012); îndeplinirea procedurii de citare cu toate părţile, în condiţiile în care, parte dintre inculpaţii aflaţi în stare de detenţie se aflau în locuri de deţinere diferite, iar parte dintre părţi şi-au schimbat domiciliile sau sediul social, fără a comunica instanţei noua adresă; necesitatea efectuării unei proceduri de citare pentru unul din inculpaţi prin intermediul Ministerului de Justiţie din Italia; efectuarea unei comisii rogatorii; administrarea probatoriului încuviinţat, respectiv audiere martori şi expertiză tehnică judiciară; soluţionarea excepţiei nelegalei sesizări a instanţei; soluţionarea căilor de atac împotriva măsurilor preventive dispuse în cauză; parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casării hotărârilor cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă ori la instanţa de apel; modificările legislative intervenite pe parcursul judecăţii care au determinat declinări succesive de competenţă, înaintări ale dosarelor la judecătorul de cameră preliminară; redactarea cu întârziere a hotărârilor; lipsa de fermitate în aplicarea de sancţiuni procedurale părţilor şi participanţilor la procedurile judiciare, vinovaţi de tergiversarea soluţionării cauzelor (martori, experţi).
În concret, administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară presupune acordarea în cauză a mai multor termene de judecată, în vederea stabilirii tuturor obiectivelor, desemnării expertului, realizării comunicărilor către acesta, efectuării propriu-zise a expertizei, întocmirii raportului de expertiză dispus în cauză, studiului acestuia de către părţi, răspunsului la obiecţiuni, efectuării unui supliment la raportul de expertiză, studierii acestora de către părţi, etc.
În general, termenele de judecată acordate au fost stabilite la interval de 30 zile, cu excepţia perioadei vacanţei judecătoreşti, precum şi în situaţia admiterii motivate a cererilor de stabilire a unui termen mai lung, formulate fie de părţi, fie de experţii tehnici judiciari desemnaţi.
S-a mai constat că, în cazul reluării judecăţii pe parcursul unuia sau a mai multor cicluri procesuale, termenele stabilite la înregistrarea cauzelor pentru soluţionarea căilor de atac, sau în rejudecare, sunt cele utilizate în mod obişnuit, fără a se ţine cont de vechimea cauzei.
Aceeaşi situaţie se constată şi cu privire la reînregistrarea dosarului în vederea rejudecării, repartizarea având loc conform parametrilor de repartizare configuraţi la nivelul instanţelor de judecată, asociaţi obiectului cauzei, fără a se avea în vedere la procedura de repartizare aleatorie criterii precum durata totală a procesului, în raport de data înregistrării în sistem a actului de sesizare, ori existenţa unor cicluri procesuale anterioare.
În privinţa dosarului în care s-au acordat 18 termene de judecată, în principal pentru pregătirea apărării de către apărătorii aleşi ai inculpaţilor, menţionăm că acest aspect a făcut obiectul verificărilor prealabile efectuate de Inspecţia Judiciară în lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2013 în care s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de judecătorul cauzei, sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) şi t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; prin Hotărârea nr. …/J/25.06.2014 pronunţată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul a fost sancţionat pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) din actul normativ anterior menţionat.
Curtea de Apel Constanţa
Din datele statistice prezentate anterior a rezultat că, de regulă, cauzele penale având obiect specific se soluţionează cu celeritate de către instanţele din raza Curţii de Apel Constanţa, astfel că, la data de referinţă, pe rolul curţii de apel şi instanţelor arondate se aflau 38 de dosare cu o vechime între 1 şi 3 ani.
Analiza măsurilor dispuse în aceste dosare a condus la concluzia că durata totală a procedurii în cauzele aflate în calea de atac este influenţată de durata procedurii în primă instanţă, iar cauzele care au condus la prelungirea duratei de soluţionare sunt, de regulă, de natură obiectivă constând în necesitatea administrării probatoriului, care de multe ori este complex (efectuarea expertizei contabile financiare, audierea unui număr mare de martori ori neprezentarea acestora la simpla citare, etc.) şi în necesitatea respectării drepturilor procesuale ale părţilor, astfel cum acestea sunt prevăzute de dispoziţiile Codului de procedură penală sau de Convenţia europeană a drepturilor omului (acordarea de termene pentru lipsă de apărare, lipsa inculpaţilor şi a apărătorilor aleşi, etc.).
Dintre cauzele subiective identificate, fără a fi determinante în prelungirea duratei procedurii pot fi amintite amânarea pronunţării, de la câteva zile până la o perioadă însumând 1 lună de zile, acordarea mai multor termene pentru lipsă de apărare şi pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorilor aleşi ai inculpaţilor fără ca aceştia să asigure substituirea.
În ceea ce priveşte dosarele aflate pe rol în stadiul procesual fond, s-a constatat că instanţele care înregistrează cele mai multe dosare cu o vechime între 1 – 3 ani în sistemul judiciar sunt Tribunalul Constanţa cu 16 dosare şi Judecătoria Constanţa cu 5 dosare.
În urma analizei procedurilor derulate în cauzele aflate pe rolul Tribunalului şi respectiv, al Judecătoriei Constanţa, cu cea mai mare durată în sistemul judiciar, au fost identificate următoarele cauze obiective care au condus la prelungirea duratei de soluţionare: soluţionarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, de modificare control judiciar, de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu alte măsuri preventive, de ridicare a măsurii sechestrului asigurator dispusă în faza urmăririi penale; audierea martorilor ori a martorilor cu identitate protejată; efectuarea cu întârziere a unor expertize de specialitate, de regulă financiar-contabile; lipsa de apărare ori imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales al inculpatului; amânarea cauzei pentru a da posibilitatea inculpatului să achite prejudiciul ori pentru solicitarea şi comunicarea unor relaţii din partea părţii civile ori a altor instituţii.
Cauzele subiective identificate au fost: amânarea repetată a pronunţării asupra fondului cauzei; amânarea repetată a pronunţării asupra unor cereri formulate de părţi cu privire la probatoriu; ridicarea măsurilor asiguratorii; soluţionarea cererilor având ca obiect măsurile preventive.
Curtea de Apel Craiova
Pe rolul Curții de Apel Craiova și al instanțelor din circumscripția sa teritorială există 189 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului dintre care 136 de dosare cu o vechime sub un an, 50 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 3 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la data înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
Referitor la cauzele sus-menţionate, s-a constatat că dosarele care înregistrează o durată mai mare de timp sunt cauze cu caracter complex, generat de numărul mare de părţi, de ansamblul probatoriului, de numărul mare al actelor de urmărire penală sau de necesitatea efectuării unor comisii rogatorii.
Din verificarea modului de desfăşurare a judecăţii, a reieşit că motivele care au stat la baza acordării termenelor de judecată au un caracter obiectiv, exemplificându-se: respectarea drepturilor procesuale ale acestora, în special citare și apărare, rezolvarea cererilor referitoare la măsurile preventive, efectuarea referatelor de evaluare pentru inculpați, soluționarea cererilor referitoare la măsurile asigurătorii dispuse în cauză, necesitatea discutării schimbării încadrării juridice a faptelor, efectuarea unor verificări în bazele de date cu privire la societățile comerciale și pregătirea apărării, traducerea actului de sesizare într-o altă limbă, soluționarea unor cereri de recuzare a judecătorului, repunerea pe rol a cauzei la data de 26 mai 2014, pentru reluarea dezbaterilor ca urmare a pronunţării deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale, soluţionarea unor incidente privind compunerea completului de judecată sau lipsa relaţiilor solicitate de la diverse instituţii.
În alte situaţii, motive obiective de amânare au intervenit în cauzele cu elemente de extraneitate, exemplificându-se imposibilitatea prezentării unui inculpat arestat de autoritățile din Thailanda și luarea măsurilor necesare în vederea comunicării actelor și ascultării acestuia prin videoconferință sau îndeplinirea procedurii de citare cu inculpatul aflat în străinătate.
Referitor la măsurile dispuse de judecători, s-a constatat că aceştia au dispus măsuri de natură a evita temporizarea procedurilor, cum sunt amendarea apărătorilor aleşi şi a martorilor care au lipsit în mod nejustificat ori emiterea mandatelor de aducere în cazurile în care s-a impus aceasta.
Curtea de Apel Galaţi
Din datele statistice referitoare la dosarele ce au ca obiect infracţiunile care fac obiectul controlului, a reieşit că, de regulă, cele mai multe cauze se soluţionează cu celeritate, fiind 4 cauze ce au o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani, toate fiind în faza apelului şi 41 dosare cu o vechime cuprinsă între 1 şi 3 ani, din care 11 sunt în apel, pe rolul Curţii de Apel Galaţi şi 30 în prima faza procesuală.
În acest context, prelungirea în timp a procedurilor a re la bază motive obiective, dintre care pot fi enumerate lipsa de apărare a inculpaţilor şi a părţilor vătămate, audierea martorilor, efectuarea raportului de expertiză tehnică şi studierea acestuia sau lipsa apărătorilor inculpaţilor în perioada.
De asemenea, cauzele au mai fost amânate şi pentru lipsa de procedură cu partea responsabilă civilmente, necesitatea administrării unui probatoriu complex, dat de numărul mare de părţi sau de acte de urmărire penală, la care se adaugă şi cauze de ordin subiectiv, precum lipsa apărătorilor inculpaţilor care nu se prezintă la termenele de judecată şi nu asigură substituirea, neprezentarea martorilor citaţi, lipsa inculpaţilor (se exemplifică: dosarul nr. …/91/2013 al Tribunalului Vrancea şi dosarele nr. …/121/2013, nr. …/121/2013, nr. …/121/2013 şi nr. …/121/2013 ale Tribunalului Galaţi).
Se poate observa că dosarele ce au ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală şi în care au fost reţinute prejudicii mari, dar şi cele ce au ca obiect infracţiuni de spălare a banilor, înregistrează o durată mai mare de soluţionare, deoarece în cele mai multe cazuri este administrată proba cu expertiză tehnică pentru stabilirea prejudiciului, în condiţiile în care inculpaţi fie nu recunosc fapta, fie recunosc fapta, dar contestă cuantumul prejudiciului reţinut şi astfel administrarea probatoriului se prelungeşte.
Având un probatoriu mai puţin complex dosarele ce vizează infracţiuni de contrabandă se soluţionează mult mai repede, în condiţiile în care inculpaţii, de regulă, recunosc săvârşirea faptei.
De altfel, în cele mai multe dosare ce au ca obiect infracţiuni de contrabandă, dar şi în cele ce vizează infracţiuni de evaziune fiscală cu prejudicii mai mici (sub 10.000 lei) inculpaţii nu formulează căi de atac, hotărârile de primă instanţă rămânând definitive prin neapelare, astfel că dosarul parcurge doar o etapă – cea a procesului în primă instanţă, nu şi căile de atac (se exemplifică: dosarele nr. …/196/2013 şi nr. …/196/2013 ale Judecătoriei Brăila).
Curtea de Apel Iaşi
La nivelul Curţii de Apel Iași şi instanţelor arondate acesteia există în total 66 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului, dintre care 42 de dosare cu o vechime sub un an, 22 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 2 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la data înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
Din prezentarea succintă a modalităţii de desfăşurare a judecăţii, a reieşit că durata de timp afectată procedurilor a fost determinată, în general, de intervenirea unor motive obiective, care se subsumează imperativului respectării drepturilor procesuale ale părţilor sau aflării adevărului în procesul penal.
Dintre aceste motive cu caracter obiectiv, pot fi enumerate necesitatea asigurării dreptului la apărare, necesitatea discutării regularităţii actului de sesizare al instanţei şi a îndeplinirii procedurii de citare cu părţile, administrarea unui probatoriu complex timp de 12 termene pentru audierea inculpaţilor, audierea martorilor, efectuarea demersurilor în vederea recuperării prejudiciului, solicitarea unor relaţii de la diferite instituţii, efectuarea unei expertize contabile, soluţionarea cererilor cu privire la măsura controlului judiciar, efectuarea unui supliment de expertiză, răspunsul la obiecţiunile făcute de parţi la raportul de expertiză, desemnarea unui practician în insolvenţă, înlocuirea acestuia, desemnarea unui reprezentant legal, solicitarea certificatului de deces al unuia dintre inculpaţi, soluţionarea unor cereri de recuzare şi a plângerilor împotriva măsurilor asiguratorii, soluţionarea multiplelor cereri de revocare şi de înlocuire a măsurilor preventive, traducerea înscrisurilor, trimiterea dosarului la Camera preliminară prin încheierea din 10.03.2014 sau urmare intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală şi stabilirea unui nou termen după încheierea procedurii.
Au fost identificate şi cauze subiective care au condus la prelungirea în timp a procedurilor, respectiv amânarea repetată a pronunţării, acordarea unui termen prea lung (un termen de 2 luni 3 săptămâni, de la 12.06.2014 la 03.09.2014 pentru lipsa de apărare a unuia dintre inculpați) – dosarul nr. …/45/2011* al Curţii de Apel Iaşi sau repunerea pe rol în vederea completării probatoriului, însă durata procedurilor nu este excesivă, mai ales că la data de 05.05.2015 au avut loc dezbaterile, iar cauza a rămas în pronunţare, fiind soluţionată la data de 02.06.2015, prin condamnarea inculpaţilor – dosarul nr. …/45/2012 al Curţii de Apel Iaşi.
Curtea de Apel Oradea
Pe rolul Curții de Apel Oradea și al instanțelor din circumscripția sa teritorială există în total 172 cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului dintre care 83 dosare cu o vechime sub un an, 82 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 7 dosare cu o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la da înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
Verificările efectuate au relevat că dosarele care înregistrează o durată mai mare de timp sunt cauze cu caracter complex, dat de numărul de părţi, de ansamblul probatoriului sau de numărul însemnat al actelor de urmărire penală.
Din analiza modului de desfăşurare a judecăţii, a reieşit că motivele care au stat la baza acordării termenelor de judecată au, în cele mai multe cazuri, un caracter obiectiv, exemplificându-se: lipsa de procedură cu o parte dintre inculpaţi, unul dintre inculpaţi fiind în stare de detenţie în străinătate, desemnarea practicienilor în insolvenţă pentru societăţile comerciale inculpate, suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispunându-se trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, alte cauze (publicarea deciziei ÎCCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept şi, respectiv, pentru continuitatea completului de judecată), cererea de transfer a procedurii penale autorităţilor competente din Ungaria, formulată în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, urmată de luarea măsurii disjungerii cauzei faţă de inculpatul arestat şi care nu a putut fi adus în faţa instanţei (dosarul nr. …/111/2011 al Tribunalului Bihor), efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice sau parcurgerea mai multor cicluri procesuale.
Au fost identificate şi unele motive cu caracter subiectiv, care au condus la temporizarea procedurilor. Astfel, în dosarul nr. …/111/2011 al Tribunalului Bihor amânarea pronunţării s-a făcut cu depăşirea termenelor prevăzute de art. 391 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală (dezbaterile pe fond au avut loc la data de 07.04.2014 când instanţa a amânat pronunţarea în vederea deliberării la datele de 22.04.2014, 06.05.2014, 20.05.2014 şi 03.06.2014) În apel, la Curtea de Apel Oradea, cauza a fost înregistrată la data de 14.08.2014. După înregistrarea cauzei în apel, a fost fixat prim termen de judecată la data de 04.11.2014. De la acea dată au fost acordate 7 termene de judecată, dintre care 5 pentru lipsă de apărare (04.11.2014, 06.01.2015, 27.01.2015, 31.03.2015 şi 12.05.2015), constatându-se o anumită lipsă de orientare a completului de judecată în ce priveşte gestionarea situaţiilor care au determinat lipsa de apărare a inculpaţilor.
În alte situaţii, durata deosebit de mare care a fost necesară pentru depunerea raportului de expertiză (1 an şi 8 luni), fără luarea unor măsuri concrete de instanţă în vederea urgentării depunerii lucrării precum şi situaţia că, de la data de 29.09.2014 când s-a dispus citarea expertului şi audierea sa în instanţă, au fost încuviinţate obiecţiuni la raport şi până în prezent, nu a fost depus răspunsul la obiecţiuni, instanţa lăsând nesancţionată şi această împrejurare, se analizează ca motive cu caracter subiectiv – dosarul nr. …/111/2011 al Tribunalului Bihor.
O concluzie care se desprinde privind motivele de prelungire a procedurilor judiciare în cauzele având ca obiect infracţiunile analizate este aceea că, de regulă, motivele de amânare au justificări legale, constatându-se că instanţele întâmpină dificultăţi în realizarea procedurii de citare cu părţile, în special când acestea sunt cetăţeni străini sau au domiciliul în străinătate. Alte cauze constatate sunt: aplicarea unor proceduri speciale (de exemplu transferul de proceduri reglementat de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală), administrarea probatoriului, în special cel constând în expertizele de specialitate dar şi aducerea martorilor în faţa instanţei, în vederea audierii acestora.
În ceea ce priveşte motivele de ordin subiectiv, s-a constatat că în dosarele verificate prin sondaj instanţele nu au dispus măsuri concrete de accelerare a procedurilor, nu s-a realizat o cenzură efectivă a motivelor de amânare invocate de apărători sau părţi şi nu au fost aplicate, în nici o situaţie, sancţiuni, persoanelor care au generat situaţii de amânare a cauzelor (cereri de lipsă de apărare repetate, neprezentarea martorilor, nedepunerea, la termenele fixate, a expertizelor).
S-a mai evidenţiat, în unele cazuri, lipsa unei viziuni de ansamblu a judecătorului instrumentator asupra cauzei şi probatoriului necesar soluţionării acesteia, fapt care a determinat discutarea probelor în etape, cu consecinţa înregistrării unor întârzieri care ar fi putut fi evitate în situaţia administrării concomitente a probelor ştiinţifice cu restul probelor.
Curtea de Apel Piteşti
La Curtea de Apel Piteşti, din totalul de 10 cauze cu obiectul menţionat, o cauză are vechime sub un an, 7 cauze au durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 4 cauze au vechime mai mare de 3 ani.
Analiza măsurilor dispuse în dosarele aflate pe rolul Curţii de Apel Piteşti a condus la concluzia că durata totală a procedurii este influenţată, în general, de cauze cu caracter obiectiv, fiind identificată şi o situaţie de excepţie, care a presupus declanşarea cercetărilor de natură disciplinară.
Astfel, în categoria motivelor obiective se încadrează: necesitatea asigurării dreptului la apărare (s-a acordat un singur termen de judecată deopotrivă pentru angajarea unui avocat și pentru pregătirea apărării, în ceea ce priveşte pe toţi cei 11 inculpaţi), încuviinţarea şi administrarea unui probatoriu complex, reaudierea inculpaţilor, audierea martorilor, verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive, dispunerea expertizei tehnice, amânarea cauzei pentru depunerea răspunsului la obiecţiunile formulate, înlocuirea expertului consilier, necesitatea îndeplinirii procedurii de citare cu părţile, procedura incompletă cu partea responsabilă civilmente (3 termen pentru realizarea procedurii de citare cu partea responsabilă), efectuarea unei expertize psihiatrice, efectuarea formalităţilor pentru luarea măsurii asigurătorii (adresă către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea prin care se va solicita să înainteze extrase de carte funciară privind bunurile ce aparţin inculpaţilor), îndeplinirea procedurii cu străinătatea, lipsa de procedură cu inculpatul arestat.
O situaţie aparte, care pune în discuţie şi existenţa unor motive subiective care au condus la prelungirea duratei procedurilor, este reprezentată de modalitatea de soluţionare a dosarului nr. …/828/2011 al Judecătoriei Topoloveni, care a fost înregistrat în sistem la data de 30.08.2011 şi a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. … din data de 01.04.2014.
Cauza fost înregistrată în calea de atac a apelului la data de 06.08.2014, fiind acordate 7 termen de judecată, pentru lipsă de apărare, respectiv pentru administrare probatoriu.
Cu referire la durata de soluţionare a cauzei la prima instanţă, verificările suplimentare efectuate au relevat faptul că dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Topoloveni la data de 30.08.2011 şi a fost soluţionat prin sentinţa penală nr. … din data de 01.04.2014, durata totală fiind de 3 ani şi 8 luni.
Începând cu termenul din data de 17.10.2012 cauza a fost instrumentată de completul …, prezidat de doamna judecător ….
Pe parcursul soluţionării cauzei au fost acordate 31 termene de judecată pentru a dispune asupra măsurilor preventive privind cei 3 inculpaţi, pentru audierea celor 17 martori, pentru vizionarea unei înregistrări video încuviinţate la termenul din data de 12.09.2012, asupra căreia instanţa a revenit la data de 28.06.2013, după ce au fost acordate 7 termene de judecată în vederea luări măsurilor administrative necesare asigurării condiţiilor tehnice pentru administrarea probei.
Prin procesul-verbal din data de 26.05.2015, inspectorul judiciar din cadrul Inspecţiei Judiciare – Direcţia Inspecţie Judiciară pentru Judecători desemnat să efectueze verificările din cadrul acestui controlul tematic s-a sesizat din oficiu privire la existenţa unor indicii privind săvârşirea de către doamna judecător … … din cadrul Judecătoriei Topoloveni a abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. h teza I din Legea 303/2004, republicată.
Prin rezoluţia din data de 27.05.2015 din lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2015 s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de doamna judecător … din cadrul Judecătoriei Topoloveni pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.
Curtea de Apel Ploieşti
Din analiza modului de desfăşurare a judecăţii în cauzele aflate pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi instanţelor arondate, au fost identificate mai multe motive de amânare a judecăţii, cea mai mare parte a acestora având caracter obiectiv, însă fiind identificate şi situaţii cu caracter subiectiv, care ar fi putut fi abordate în mod diferit de către judecătorii învestiţi soluţionarea cauzelor, în sensul evitării prelungirii judecăţii.
În categoria motivelor obiective au fost identificate situaţii determinate de necesitatea asigurării dreptului la apărare, a îndeplinirii procedurii de citare cu părţile, administrarea unui probatoriu complex, soluţionarea mai multor cereri formulate de apărătorii inculpaţilor (de înlocuire a măsurii preventive, de restituire a sumelor confiscate sau de ridicare a măsurii sechestrului), lipsa traducătorului, lipsa raportului de expertiză, precum şi a relaţiilor de la alte instituţii, lipsa dosarului de urmărire penală, necesitatea soluţionării excepţiilor şi cererilor formulate de inculpaţi (nelegala sesizare a instanţei, înlocuirea măsurii preventive, revocarea măsurii arestului la domiciliu, părăsirea imobilului, ridicarea interdicţiei de a se apropia de un alt inculpat, de a se deplasa la serviciu în anumite zile etc.), iniţierea procedurii de mediere,
Referitor la motivele subiective care au condus la acordarea termenelor, acestea se referă la următoarele situaţii: acordarea unui termen prea lung, faţă de motivul pentru care s-a dispus amânarea judecăţii (de exemplu s-a acordat un termen de 3 luni, de la 19.06.2012 la 18.09.2012 pentru lipsa de procedură cu una dintre părţile responsabile civilmente şi în vederea citării şi audierii martorilor) – dosarul nr. …/105/2011 al Curţii de Apel Ploieşti); amânarea pronunţării cauzei pe perioada 13.06.2013-09.10.2014. Ca urmare a demisiei judecătorului, cauza a fost repusă pe rol şi pronunţată soluţia de un alt complet, la al doilea termen după preluarea dosarului, respectiv 20.11.2014 – dosarul nr. …/315/2011 al Curţii de Apel Ploieşti; repunerea cauzei pe rol după 3 amânări de pronunţare, urmată de schimbarea încadrării juridice şi alte 2 amânări de pronunţare – dosarul nr. …/114/2013 al Curţii de Apel Ploieşti; repunerea cauzei pe rol după 4 amânări de pronunţare, urmată de alte 2 termene pe parcursul cărora s-a administrat proba testimonială – dosarul nr. …/114/2013 al Curţii de Apel Ploieşti; repunerea cauzei pe rol după 2 amânări de pronunţare, urmată de alte 2 termene de judecată acordate pentru lipsa cazierului judiciar şi lipsa avocatului inculpatului – dosarul nr. …/120/2013 al Curţii de Apel Ploieşti; acordarea mai multor termene de judecată la cererea apărătorului inculpatului sau pentru lipsa acestuia (26.09.2013, 28.11.2013, 09.01.2014, 13.11.2014, 05.03.2015 şi 21.05.2015), precum şi acordarea unui termen lung, de aproximativ 5 luni, între momentul în care, în procedura de cameră preliminară, s-a dispus, la data de 22.05.2014, începerea judecăţii, fiind fixat termen la data de 13.11.2014 – dosarul nr. 2618/232/2013 al Judecătoriei Găeşti.
Curtea de Apel Suceava
În urma analizării datelor comunicate conducerea Curţii de Apel Suceava, s-a constatat existenţa pe rolul instanţelor a unui număr de 87 dosare cu o vechime în sistem mai mică de un an, 76 de dosare cu o vechime de 1-3 ani şi 3 dosare cu o vechime de 3-5 ani.
În urma verificărilor efectuate prin sondaj, dintre dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, s-a constatat că principalele motive de care au condus la temporizarea procedurilor îl constituie categoria motivelor obiective, exemplificându-se asigurarea asistenţei juridice obligatorii (cerere pentru angajare apărător, pregătire apărare, imposibilitatea de prezentare a apărătorului ales) lipsa de procedură, suspendarea cauzelor, administrarea probatoriului (în special proba cu expertiză tehnică şi martori), parcurgerea a două cicluri procesuale, pentru a se discuta regularitatea actului de sesizare şi soluţiona excepţii etc.
De asemenea, se mai constată ca motiv de temporizare a procedurilor formularea cererilor de recuzare, abţinere, exercitarea căilor de atac şi perioadele de timp în care au fost redactate hotărârile.
Au fost identificate şi motive subiective care pot fi luate în considerare la temporizarea procedurilor, cum este cazul celor două dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Suceava, dosarele nr. …/40/2011 şi nr. …/40/2010, în care există indicii că durata procedurilor a avut de suferit şi din cauza modului în care completele de judecată au instrumentat cauzele, neluând măsuri legale în vederea evitării temporizării procedurilor, cum ar fi desemnarea apărătorului din oficiu, sancţionarea avocatului şi a expertului tehnic, înlocuirea acestuia din urmă etc.).
În acest context, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la judecătorii Curţii de Apel Suceava învestiţi cu soluţionarea respectivelor cauze, cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Deosebit, în ceea ce priveşte dosarul …/297/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Săveni, durata procedurilor se datorează în primul rând neredactării în termenul legal a hotărârii pronunţate. Împotriva doamnei judecător … … a fost formulată acţiune disciplinară, înregistrată pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară sub nr. …/J/2015, motiv pentru care nu s-a mai impus luarea şi a altor măsuri în cadrul prezentelor verificări.
Curtea de Apel Târgu Mureş
În urma analizei motivelor de amânare în dosarele cu o durată mai mare a procedurilor judiciare, au fost identificate următoarele cauze obiective care au determinat amânarea judecăţii: necesitatea asigurării dreptului la apărare; necesitatea îndeplinirii procedurii de citare cu părţile; administrarea unui probatoriu complex (audierea martorilor, efectuarea raportului de expertiză specialitatea contabilitate); soluţionarea mai multor cereri formulate de către apărătorii inculpaţilor cu privire la măsurile preventive; soluţionarea cererilor de restituire a sumelor confiscate sau de ridicare a măsurii sechestrului; exprimarea punctelor de vedere cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptelor
Ca şi cauze subiective au fost identificate: neredactarea hotărârii prin care s-a dispus restituirea cauzei la procuror timp de 5 luni de la pronunţare (cu privire la acest aspect s-a dispus sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare, în lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2015, cu privire la dosarul nr. …/102/2012 al Tribunalului Mureş); acordarea unui termen foarte lung de judecată, fără a exista vreo cerere în acest sens, respectiv din 13.05.2015 pentru 09.09.2015, în vederea ascultării concluziilor asupra schimbării încadrării juridice şi în vederea audierii unui martor, iar apoi pentru 23.09.2015 în vederea audierii a încă unui martor; amânarea repetată a pronunţării cauzei (la datele de 28.11.2013, 13.12.2013, 17.12.2013, 20.12.2013, 08.01.2014, 13.01.2014, 17.01.2014, urmată de repunerea pe rol a cauzei, iar apoi de amânarea din nou în mod succesiv a pronunţării (de la data de 6.11.2014, 21.11.2014, 5.12.2014, 9.12.2014, 12.12.2014, 18.12.2014. 19.12.2014, 30.12.2014, 08.01.2015, 14.01.2015), după care se pronunţă sentinţa penală, neredactată la data efectuării prezentelor verificări, după 4 luni de la pronunţare (cu privire la acest aspect s-a dispus sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare, în lucrarea nr. …/IJ/…/DIJ/2015, cu privire la dosarul nr. …/320/2013 al Judecătoriei Târgu Mureş).
Curtea de Apel Timişoara
Din verificarea modului de desfăşurare a judecăţii în cauzele aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi instanţelor arondate, au fost identificate mai multe motive de amânare a judecăţii, cea mai mare parte a acestora având caracter obiectiv, însă fiind identificate, în mod excepţional, şi situaţii cu caracter subiectiv, care au condus la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare.
În ce priveşte cauzele cu caracter obiectiv, prelungirea în timp a procedurilor a fost determinată de complexitatea cauzei ce a impus un probatoriu complex, de administrarea probelor (martori şi expertiză tehnică), respectarea dreptului la apărare al inculpaţilor, aducerea inculpaţilor cu mandat de aducere, soluţionarea cererilor incidentale, repartizarea cauzei unui alta complet de judecată decât cel iniţial investit după admiterea declaraţiei de abţinere, restituirea dosarului de la instanţa de control judiciar, soluţionarea contestaţiilor împotriva încheierilor judecătorului de cameră preliminară, repunerea pe rol a cauzei în raport de decizia nr. …/2013 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, pentru a se pune in discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor, verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive, precum şi soluţionarea căilor de atac în această materie.
Tot în categoria măsurilor cu caracter obiectiv, se încadrează şi soluţionarea cererilor incidentale, soluţionarea excepţiilor invocate, comunicarea unui răspuns din partea părţii vătămate dacă se constituie parte civilă, precum şi de a comunica relaţii cu privire la întinderea prejudiciului sau introducerea în cauză a Serviciului de probaţiune ori a unor părţi.
Aşadar, în general s-a constatat preocuparea completelor de judecată pentru luarea tuturor măsurilor procedurale ce asigură soluţionarea cu celeritate, acordarea unor termene de judecată mai scurte, cenzurarea cererilor formulate de părţi etc.
Au fost însă identificate şi motive cu caracter subiectiv, cum sunt amânarea cauzei în vederea pronunţării instanţei asupra excepţiilor invocate sau în vederea pronunţării asupra cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate într-o încheiere de şedinţă ori situaţii (cu o incidenţă redusă) în care culpa instanţei a contribuit la temporizarea procedurii prin: lipsa de fermitate în aplicarea de sancţiuni procedurale părţilor şi participanţilor la procedurile judiciare vinovaţi de tergiversarea soluţionării cauzelor, respectiv experţilor şi avocaţilor; administrarea unor probe în etape etc.
O situaţie aparte, referitoare la modalitatea de soluţionarea în fond a dosarului nr. …/30/2011 al Tribunalului Timiş, a condus la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare. Astfel, cauza menţionată a fost înregistrată în sistem la data de 11.11.2011 şi a fost soluţionată în prim grad de jurisdicţie la data de 23.04.2014, prin sentinţa penală nr. …/03.04.2014.
Hotărârea a fost redactată la 1 an de la pronunţare respectiv la 02.03.2015. Dosarul a fost trimis la DNA la data de 15.04.2015 pentru redactarea motivelor de apel.
Dosarul a avut primul termen de judecată fixat la data de 14.11.2011. Amânarea judecăţii în cauză a fost dispusă pentru următoarele motive: soluţionarea cererilor privind măsurile preventive luate în cauză şi a căilor de atac exercitate în aceeaşi materie (12.12.2011; 19.12.2011; 06.02.2012); soluţionarea cererilor incidentale şi a excepţiilor invocate în cauză (29.03.2012; 13.06.2012; 05.07.2012; 12.09.2012); asigurarea dreptului la apărare; administrarea probatoriului: audierea inculpaţilor şi a martorilor; administrarea probei cu expertiza; numărul mare al inculpaţilor şi a martorilor audiaţi în cauză, au justificat amânarea judecăţii. Nu au fost identificate încălcări ale dispoziţiilor privind soluţionarea cu celeritate a cauzei.
S-a constatat în acest dosar o temporizare semnificativă a procedurii judiciare, constând în aceea că, sentinţa penală nr. …/03.04.2014 prin care a fost soluţionat dosarul a fost redactată la aproximativ un an de la data pronunţării.
Această durată constituie o perioadă excesivă de inactivitate a instanţei de judecată, care nu poate fi justificată nici prin complexitatea cauzei, astfel că, faţă de această situaţie, prin procesul-verbal din data de 08.06.2015 s-a dispus sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare, reţinându-se existenţa indiciilor privind săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Curtea Militară de Apel
Pe rolul Curţii Militare de Apel Bucureşti şi al instanţelor arondate a fost înregistrat un singur dosar privind infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute de art. 181-185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, respectiv dosarul nr. …/92/2007, aflat în faza procesuală a apelului, în primă instanţă, dosarul fiind soluţionat de Tribunalului Militar Bucureşti.
Cauza a fost soluţionată definitiv prin decizia penală nr. …/30.04.2015 a Curţii Militare de Apel, după parcurgerea a două cicluri procesuale.
Verificările efectuate au relevat faptul că dosarul nr. …/92/2007 s-a aflat pe rolul instanţelor o perioadă de 7 ani şi 5 luni. În dosarul menţionat principalele cauze care au determinat prelungirea duratei de soluţionare sunt preponderent de natură obiectivă, fiind reprezentate de administrarea unui probatoriu complex şi de parcurgerea a două cicluri procesuale, cauzele de ordin subiectiv, precum amânarea ca urmare a lipsei apărătorilor inculpaţilor sau în cazul formulării unor cereri repetate de amânare pentru pregătirea apărării, având o pondere redusă în ansamblul procedurii. Totodată, s-a constatat o depăşire a termenului legal de motivare a hotărârii în cazul sentinţei penale nr. …/07.05.2014, care a fost redactată la data de 8.12.2014, însă această întârziere este justificată de complexitatea cauzei, care a presupus analizarea unui probatoriu amplu.
Capitolul III
MĂSURI DISPUSE DE INSTANŢE
PENTRU ASIGURAREA RECUPERĂRII PREJUDICIILOR ÎN DOSARELE AFLATE PE ROL
Potrivit art. 32 şi 33 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie şi se aplică dispoziţiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor. Mai mult, alin. 6 al ultimului articol prevede că pentru a garanta ducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor, este obligatorie luarea măsurilor asigurătorii prevăzute de Codul de procedură penală.
Potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de această lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sancţionarea faptelor de corupţie.
Prin urmare, în cauzele având ca obiect infracţiuni prevăzute de aceste acte normative, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, astfel că urmează a fi evidenţiate motivele pentru care nu au fost dispuse astfel de măsuri în cauzele ce fac obiectul analizei.
Curtea de Apel Alba Iulia
Din analiza relaţiilor comunicate de instanţe şi verificările efectuate prin sondaj s-a constatat incidenţa redusă a situaţiilor în care, în timpul judecăţii, s-a pus în dezbatere şi s-a dispus luarea unor măsuri asigurătorii, rezultând că, în majoritatea situaţiilor, prin hotărârea de condamnare au fost menţinute măsurile asigurării dispuse de parchet în cursul urmăririi penale.
În cazuri izolate, au fost luate măsuri de indisponibilizare a bunurilor de către instituțiile financiare locale (spre exemplu, dosarul nr…../787/2015 al Judecătoriei Agnita, dosarul nr…./240/2012 al Curţii de Apel Alba Iulia).
Au fost identificate şi situaţii în care, în cursul judecății, s-au formulat de către părțile civile cereri de instituire a unor măsuri asigurării asupra bunurilor inculpaţilor (spre exemplu, dosarul nr…./97/2012 al Tribunalului Hunedoara), însă urmare relaţiilor comunicate instanței privind inexistența unor bunuri mobile sau imobile în proprietatea persoanei vizate, cererea a fost respinsă, fiind menţinută măsura de indisponibilizare a sumelor de bani prezente sau viitoare ale inculpatului instituită prin ordonanţa procurorului.
În dosarul nr. …/176/2014 al Judecătoriei Alba Iulia, urmare cererii părții civile de instituire a măsurilor asigurătorii, s-au emis adrese la administrația financiară pentru identificarea unor eventuale bunuri impozabile ale inculpatului. Relaţiile au fost comunicate, rezultând existenţa unor bunuri mobile şi imobile în proprietatea inculpatului, însă până la data finalizării raportului instanţa nu soluţionase cererea părții civile.
Sub un alt aspect s-a constatat că, în situaţia restituirii cauzei la procuror, instanţele au dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite de parchet (dosarul nr…/97/2013 al Tribunalului Hunedoara – încheierea pronunţată la data de ….2013, dosarul nr…./97/2013 al aceleiaşi instanţe – sentinţa penală nr…./2013).
În cazurile în care s-a constatat absenţa unor măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale, dar şi neadoptarea unor astfel de măsuri în cursul judecăţii (măsuri obligatorii pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr.241/2005, Legea nr.656/2002 şi Legea nr.78/2000), din relaţiile comunicate de instanţe se reţine că, de regulă, motivul invocat a fost acela al inexistenței unor bunuri în proprietatea inculpaţilor, fapt constatat în cursul urmăririi penale, fără a se fi efectuat verificări de către instanţe sub acest aspect, în cursul judecății.
În unele cauze, a rezultat că nu au fost adoptate măsuri asigurătorii nici în faza urmării penale şi nici de către instanţă în cursul judecăţii sau prin hotărârea pronunţată pe fondul cauzei. Din actele dosarului nu s-a constatat existenţa unor menţiuni sau efectuarea de verificări privind deținerea de către inculpat a unor bunuri urmăribile, rezultând totodată că partea civilă nu a solicitat instanţei instituirea unor măsuri asigurătorii (dosarul nr. …/57/2014 al Curţii de Apel Alba Iulia).
În justificarea neadoptării de către instanțe a unor măsuri asigurătorii în cursul judecăţii, unele instanţe au invocat pronunţarea de dată recentă a unei decizii a Curţii Constituţionale prin care s-au declarat neconstituţionale prevederile art.6 din Legea nr. 241/2005 (Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Brad).
În alte cauze, faţă de obiectul infracţiunii şi lipsa constituirii de parte civilă – refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale în termen de cel mult 15 zile de la somaţie, prevăzută de art.4 din Legea nr..241/2005, s-a constatat că nu se impune luarea măsurilor asigurătorii (Judecătoria Aiud – dosarele nr…../175/2014, nr…/175/2015).
Curtea de Apel Bacău
Verificările efectuate la Curtea de Apel Bacău au relevat faptul că, în dosarele aflate în curs de soluţionare pe rolul acestei instanţe, în stadiul procesual apel, au fost instituite măsuri asigurătorii în faza de urmărire penală sau în faza de judecată, aceste măsuri regăsindu-se şi în situaţiile comunicate de instanţele de fond, pe rolul cărora s-au aflat dosarele în care au fost pronunţate hotărârile cu privire la care s-au exercitat căile de atac.
La Tribunalul Bacău, din datele comunicate s-a constatat că, în dosarele aflate pe rol şi în cele care nu au fost soluţionate definitiv, nu s-au dispus măsuri asigurătorii decât într-un singur dosar, în care măsura constând în indisponibilizarea unei sume de bani a fost instituită în faza de urmărire penală, iar instanţa a respins ca nefondată contestaţia formulată împotriva acestei măsuri.
În ce priveşte Judecătoria Bacău, din cele 9 dosare aflate pe rolul acestei instanţe, s-a constatat că au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri imobile în faza de urmărire penală, într-un număr de 3 dosare; nu s-au dispus măsuri de confiscare.
La Judecătoria Oneşti, în dosarul nr. …/270/2015, aflat pe rolul instanţei, nu s-au instituit măsuri asigurătorii în cursul urmării penale, prin actul de sesizare al instanţei fiind reţinut faptul că s-a verificat situaţia financiară a inculpatului, însă prin adresa emisă de primăria de la domiciliu s-a constatat că acesta nu are autorizaţie de construcţie pentru casa de locuit şi nici nu este proprietarul terenului; în cursul judecăţii, până la data întocmirii referatului, nu s-au dispus măsuri asigurătorii, iar la Judecătoria Moineşti s-au dispus în faza de urmărire penală măsuri asigurătorii asupra bunurilor imobile ale inculpatului. A fost identificată şi o situaţie în care nu s-a impus aceasta, prejudiciul fiind recuperat.
În ce priveşte Judecătoria Podu Turcului, din verificările efectuate s-a constatat că, pe rolul acestei instanţe a fost înregistrat dosarul nr. …/829/2014, soluţionat la 30.04.2015, la data raportării hotărârea nefiind definitivă. Bunurile care au format obiectul infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului au fost ridicate în faza de urmărire penală şi depuse în camera de corpuri delicte a IPJ Bacău, cu privire la aceste bunuri fiind dispusă ulterior, prin hotărârea pronunţată, măsura confiscării.
La Tribunalul Neamţ, din cele 14 dosare aflate pe rolul acestei instanţe, s-a constatat că au fost dispuse măsuri asigurătorii în faza de urmărire penală, într-un număr de 4 dosare; în două cauze s-au dispus măsuri de confiscare, iar la Judecătoria Piatra Neamţ, din cele 11 dosare care formează obiectul controlului, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri mobile şi imobile în faza de urmărire penală, într-un număr de 6 dosare; nu s-au dispus măsuri de confiscare.
La Judecătoria Roman se aflau 4 dosare în curs de soluţionare, cu privire la care, pe durata judecăţii s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite asupra unor bunuri mobile şi imobile; s-au dispus măsuri de confiscare în 3 situaţii, iar la Judecătoria Târgu – Neamţ se afla la data raportării un dosar, în care nu s-au dispus nici măsuri asigurătorii, nici de confiscare.
În fine, la Judecătoria Bicaz, din cele 8 dosare aflate pe rolul acestei instanţe, s-a constatat că au fost dispuse măsuri asigurătorii într-un număr de 4 dosare; în trei dosare nu s-au instituit măsuri întrucât învinuiţii nu figurează în evidenţele fiscale sau nu au fost identificate bunuri proprietatea acestora pe raza Tribunalului Neamţ; nu s-au dispus măsuri de confiscare.
Se constată astfel că, în dosarele aflate pe rol la Curtea de Apel Bacău şi instanţele arondate s-au dispus măsuri asigurătorii, ori au fost menţinute măsurile instituite în faza de urmărire penală într-un număr de 23 de cauze şi s-au dispus măsuri de confiscare în 6 dosare.
Motivele invocate pentru situaţiile în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii sunt acelea că nu au fost identificate sau inculpatul nu deţine bunuri, nu există prejudiciu, pentru infracţiunea respectivă nu a existat constituire de parte civilă sau prejudiciul a fost acoperit, măsura asigurătorie nu s-a impus întrucât bunurile au fost confiscate, fie aceste măsuri nu sunt obligatorii, cu excepţia infracţiunilor reglementate de Legea nr. 241/2005.
În ceea ce priveşte luarea măsurilor asigurătorii, practica instanţelor din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bacău este în sensul că, în situaţia în care măsura asigurătorie se dispune în faza de urmărire penală, aceasta este menținută prin hotărâre de către instanţă; dacă măsurile nu s-au luat în cursul urmăririi penale, ele se dispun fie prin încheiere fie prin sentinţă, ulterior efectuării unor verificări prealabile necesare identificării bunurilor inculpaţilor.
Curtea de Apel Braşov
Din verificările efectuate rezultă că la nivelul Curţii de Apel Braşov şi al instanţelor arondate acesteia se înregistrau, la data de referinţă, 85 de cauze de tipul celor ce fac obiectul prezentului raport.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în aceste dosare, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:
La Curtea de Apel Braşov, din cele 17 dosare aflate în curs de soluţionare, în 9 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii (sechestru asigurător şi/sau poprire asiguratorie) în faza urmării penale, măsuri menţinute, acolo unde s-au pronunţat hotărâri asupra fondului (nedefinitive), prin hotărârea instanţei de judecată. Într-un singur caz – dosarul nr. …/105/2012 – s-a instituit de Tribunalul Braşov, prin hotărârea asupra fondului, măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi ale părţii responsabile civilmente.
În alte cauze 2 dosare s-a dispus revocarea măsurilor asigurătorii institute de parchet (s-a respins acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv s-a constatat recuperat integral prejudiciul), iar în alte 6 dosare nu s-au instituit măsuri asigurătorii – pentru 3 dintre acestea rezultă motivele pentru care nu au fost institute astfel de măsuri (de către instanţa de judecată): s-a achitat prejudiciul, latura civilă a fost soluţionată, anterior, prin hotărâre definitivă, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În dosarele nr…/62/2013, nr…./62/2014 (instrumentate în fond de Tribunalul Braşov) şi dosarul nr. …/197/2013 (instrumentat în fond de Judecătoria Braşov), deşi s-au pronunţat de către instanţa de fond soluţii de condamnare şi de obligare a inculpaţilor la plata de despăgubiri către stat, instanţele nu s-au pronunţat în vreun fel cu privire la măsurile asigurătorii (dacă au fost dispuse în faza de urmărire penală, de ce nu se impunea menţinerea acestora şi dacă nu au fost dispuse de procuror, motivele pentru care nu s-a impus luarea acestor măsuri de către instanţa de judecată).
La Tribunalul Braşov, din cele 7 dosare aflate în curs de soluţionare, în 4 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii (sechestru asigurător şi/sau poprire asigurătorie) în faza urmării penale, măsuri menţinute, acolo unde s-au pronunţat hotărâri asupra fondului (nedefinitive), prin hotărârea instanţei de judecată.
În 3 dosare nu s-au instituit măsuri asigurătorii întrucât s-a constatat achitat prejudiciul. Pentru dosarul nr. …/62/2015, în adresa de relaţii comunicată iniţial de conducerea Curţii de Apel Braşov nu se menţionează faptul că în cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii (în faza de urmărire penală sau de către instanţa de judecată). Dosarul este în curs de soluţionare – la …..2015 s-a constatat legalitatea actului de sesizare şi s-a dispus începerea judecăţii. Din cuprinsul datelor comunicate la…..2015 de conducerea Tribunalului Braşov, rezultă că în această situaţie (când nu s-au făcut menţiuni despre măsurile asigurătorii dispuse în diferite cauze), măsurile asigurătorii au fost instituite în faza de urmărire penală. Fiind în curs de soluţionare, instanţa nu are obligaţia de a se pronunţa asupra acestor măsuri.
La Tribunalul Covasna, din cele 7 dosare aflate în curs de soluţionare, în 4 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii în faza urmării penale, măsuri menţinute, acolo unde s-au pronunţat hotărâri asupra fondului (nedefinitive), prin hotărârea instanţei de judecată.
În 3 dosare nu s-au instituit măsuri asigurătorii deoarece inculpaţii nu deţineau bunuri în proprietate.
S-a mai arătat că practica Tribunalului Covasna cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la măsurile asigurătorii – respectiv cele prevăzute de Codul de procedură penală, de art. 11 din Legea nr. 241/2005, art. 32 – 33 din Legea nr. 656/2002 şi de art. 20 din Legea nr. 78/2000 – este în sensul instituirii acestora, însă cu condiţia ca în patrimoniul inculpatului sau al părţii responsabile civilmente să existe bunuri în momentul luării măsurii, în consens cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Se apreciază că, în caz contrar luarea măsurii asigurătorii ar fi o dispoziţie formală, lipsită de conţinut şi fără finalitate practică.
În ce priveşte judecătoriile, la Judecătoria Braşov, din cele 45 dosare aflate în curs de soluţionare, în 37 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii (sechestru asigurător şi/sau poprire asiguratorie) în faza urmării penale, măsuri menţinute, acolo unde s-au pronunţat hotărâri asupra fondului (nedefinitive), prin hotărârea instanţei de judecată. În 8 dosare (vizând infracţiuni de evaziune fiscală) nu s-au instituit măsuri asigurătorii – pentru unul dintre acestea (dosar nr. …./197/2013) rezultă din cuprinsul relaţiilor comunicate iniţial de conducerea Curţii de Apel Braşov motivele pentru care nu au fost institute astfel de măsuri (de către instanţa de judecată): nu există latură civilă.
S-a precizat de către conducerea Judecătoriei Braşov că, în situaţia în care nu au fost dispuse măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale, instanţa, din oficiu sau la cererea procurorului sau a părţii civile, face demersuri pentru a stabili dacă inculpatul are bunuri asupra cărora pot fi instituite măsuri asigurătorii şi, în funcţie de rezultatul acestor demersuri, dispune sau nu luarea unor măsuri asigurătorii.
La Judecătoria Târgu Secuiesc din 6 dosare aflate în curs de soluţionare, în 5 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii în faza urmării penale, măsuri menţinute, acolo unde s-au pronunţat hotărâri asupra fondului (nedefinitive), prin hotărârea instanţei de judecată. Într-un singur dosar nu s-au instituit astfel de măsuri şi, din relaţiile comunicate de conducerea instanţei la 03.06.2015 rezultă că la termenul din 12.05.2015 instanţa a pus în discuţie necesitatea instituirii măsurilor asigurătorii şi, faţă de împrejurarea că prejudiciul a fost achitat integral, iar dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 241/2005 au fost declarate neconstituţionale (la 07.05.2015) s-a apreciat că nu se impune luarea acestor măsuri.
La Judecătoria Sfântu Gheorghe din 3 dosare aflate în curs de soluţionare, într-un dosar s-au instituit măsuri asigurătorii în faza urmării penale, iar în 2 nu s-au instituit astfel de măsuri şi, din relaţiile comunicate de conducerea instanţei la …..2015 rezultă că s-a procedat astfel întrucât nu au fost identificate bunuri în patrimoniul inculpaţilor, asupra cărora să se instituie măsura asiguratorie.
În concluzie, din cele 85 dosare aflate în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Braşov şi instanţelor arondate, în 60 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii (sechestru asigurător şi/sau poprire asiguratorie) în faza urmării penale, măsuri menţinute, acolo unde s-au pronunţat hotărâri asupra fondului (nedefinitive), prin hotărârea instanţei de judecată. Într-un singur dosar, s-a instituit de Tribunalul Braşov, prin hotărârea asupra fondului, măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi ale părţii responsabile civilmente
În 2 dosare s-a dispus revocarea măsurilor asigurătorii institute de parchet (în aceste cauze s-a respins acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv s-a constatat recuperat integral prejudiciul).
În 23 dosare nu s-au instituit măsuri asigurătorii. Pentru majoritatea acestor situaţii au fost identificate motivele pentru care nu au fost institute astfel de măsuri (de către instanţa de judecată): s-a achitat prejudiciul, latura civilă a fost soluţionată, anterior, prin hotărâre definitivă, Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF nu s-a constituit parte civilă în procesul penal; nu au fost dispuse măsuri asigurătorii deoarece inculpaţii nu deţineau bunuri în proprietate/se realizează demersuri de instanţă pentru a stabili dacă inculpaţii deţin bunuri în proprietate; în cauză nu s-a stabilit primul termen de judecată după ce s-a dispus de către judecătorul de Cameră preliminară începerea judecăţii.
Doar în trei cazuri, deşi s-au pronunţat de către instanţa de fond soluţii de condamnare şi de obligare a inculpaţilor la plata de despăgubiri către stat, instanţele nu s-au pronunţat în vreun fel cu privire la măsurile asigurătorii şi nu rezultă motivele pentru care au procedat în acest sens.
Din cele anterior prezentate rezultă că, în dosarele în care s-au dispus măsuri asigurătorii acestea au fost instituite (cu o singură excepţie) în faza urmăririi penale. În această situaţie, pe parcursul instrumentării cauzelor, instanţelor de judecată nu le revin obligaţii specifice de punere în executare a acestor măsuri. La rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus menţinerea măsurii asigurătorii, instanţa de executare trebuie să realizeze comunicările către instituţiile abilitate de a proceda la executarea propriu zisă a măsurilor.
Referitor la măsura confiscării, dispusă în dosarele care fac obiectul controlului tematic, aceasta (confiscarea specială) a fost dispusă în 2 dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Braşov.
Nu s-a dispus măsura confiscării speciale în dosarele aflate în prezent pe rolul Tribunalului Braşov. Într-un singur dosar al Tribunalului Covasna s-a dispus confiscarea specială.
Curtea de Apel Bucureşti
Din relaţiile comunicate de Curtea de Apel Bucureşti rezultă că, în foarte multe dosare, instanţele de judecată fie au instituit măsuri asigurătorii, fie au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale de către procurori.
Totodată, într-un singur dosar s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii ca urmare a achitării inculpaţilor.
Au fost identificate un număr de 45 de dosare aflate pe rolul instanțelor în care nu s-au luat măsuri asigurătorii nici de către instanța de judecată, nici de către procuror, întrucât fie a fost recuperat prejudiciu, fie inculpaţii nu au avut bunuri, fie această măsură nu s-a impus deoarece bunurile au fost confiscate, fie aceste măsuri nu sunt obligatorii a fi luate, cu excepţia infracţiunilor reglementate de Legea nr. 241/2005.
Practica Curţii de Apel Bucureşti în privinţa luării măsurilor asigurătorii este următoarea: dacă măsura se dispune în cursul urmăririi penale, aceasta este menținută prin hotărâre de către instanţă; dacă măsurile nu s-au luat în cursul urmăririi penale, ele se dispun fie prin încheiere, fie prin sentinţă, însă în prealabil se fac verificările necesare identificării bunurilor inculpaţilor.
În privinţa măsurilor asigurătorii şi a măsurii confiscării, urmează a se face distincţie între dosarele aflate în curs de judecată şi cele în care s-a pronunţat o hotărâre de primă instanţă, nedefinitivă încă.
La Tribunalul Bucureşti, din cele 53 dosare aflate în curs de judecată, în perioada de referinţă, se constată că, în 41 de cauze s-au dispus, în cursul urmăririi penale, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor şi a confiscării sumelor de bani obţinute urmare a comiterii infracţiunilor, iar într-un dosar, respectiv nr. …/3/2014, s-a instituit sechestru asigurător asupra imobilului proprietatea inculpatului de către instanţă, la solicitarea părţii civile.
Însă, au fost constatate şi 11 cauze în care nu s-au instituit măsuri asigurătorii, nici în cursul urmăririi penale şi nici după sesizarea instanţei, respectiv dosarele nr. …/3/2014*, nr. …/3/2014, nr…./3/2014, nr. …/3/2014, nr. …/3/2014, nr. ../3/2014, nr. …/3/2014, nr. ../3/2015, nr. ../3/2015, nr. …./3/2015 şi nr. ../3/2015, menţionându-se pentru dosarele nr. ../3/2014*, nr. ../3/2014 şi nr. ../3/2014 că nu au fost identificate bunuri mobile şi/sau imobile ale inculpatului.
La Tribunalul Bucureşti, din cele 6 dosare soluţionate în primă instanţă (nr. ../3/2013*, nr. ../3/2013**, nr. ../3/2013*, nr. ../3/2014, nr. …/3/2014 şi nr. …/3/2014), în 4 cauze (nr. …./3/2013*, nr. …/3/2013**, nr…./3/2013* şi nr. …/3/2014) s-a instituit/menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului, dispusă în cursul urmăririi penale sau de instanţă, în 2 dosare (nr. ../3/2013** şi nr…/3/2014) s-a ridicat în parte măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor imobile, dispusă în cursul urmăririi penale sau de instanţă, iar într-un dosar (nr. …/3/2013*) s-a dispus măsura confiscării de la inculpat a unei sume de bani, obţinută urmare a săvârşirii infracţiunii; de asemenea, în 2 cauze (nr. …./3/2014 şi nr. ../3/2014), având în vedere că s-a dispus disjungerea laturii civile şi formarea unor noi dosare, instanţa nu s-a pronunţat asupra măsurilor asigurătorii.
Judecătoria Sector 1 Bucureşti.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele pe rol, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că s-au instituit măsuri asigurătorii într-un număr de 4 dosare (în două dosare măsura a fost instituită de parchet şi menţinută prin încheiere de către instanţă, iar în două dosare măsura a fost instituită de instanţă prin încheiere), într-un număr de 15 cauze, nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
Referitor la măsura confiscării dispusă în dosarele care fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă într-un număr de 6 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
La Judecătoria Sector 2 Bucureşti, măsura confiscării a fost dispusă într-un număr de 4 dosare aflate pe rolul acestei instanţe, având ca obiect infracţiuni specifice prezentului control.
La Judecătoria Sector 3 Bucureşti se reţine că, în 5 dintre dosarele aflate pe rol, s-au dispus, în cursul urmăririi penale, instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile ale inculpaţilor sau părţii responsabile civilmente, precum şi poprirea asupra sumelor de bani deţinute de inculpaţi în diferite conturi bancare, însă, în dosarul nr. 79501/301/2014, nu s-a dispus nicio măsură asigurătorie, nici în cursul urmăririi penale şi nici după sesizarea instanţei, motivat de faptul că persoana vătămată Ministerul Finanțelor Publice – A.N.A.F. – A.F.P. Sector 3 nu a declarat în faza de urmărire penală că se constituie parte civilă.
Totodată, se reţine că, la Judecătoria Sector 3 Bucureşti, în 2 dosare (nr…/301/2014 şi nr. …/301/2014), în condiţiile în care nu s-au dispus în cursul urmăririi penale măsuri asigurătorii, în dosarul nr…/301/2014, prin sentinţă, instanţa a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei, iar, în cazul dosarului nr. …/301/2014, instanţa a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 alin. (2) Cod procedură penală.
La Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în privinţa măsurilor asigurătorii şi a măsurii confiscării, urmează a se face distincţie între dosarele aflate în curs de soluţionare şi cele în care s-a pronunţat o hotărâre de primă instanţă, nedefinitivă încă.
Din cele 9 dosare aflate în curs de soluţionare, în faza de urmărire penală s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor inculpatului în 2 dosare (în dosarele nr. …/4/2015 şi nr. ../4/2015), iar în 3 dosare s-a dispus măsura de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor inculpatului (în dosarele nr. ../4/2015, nr. ../4/2015 şi nr. …/4/2015).
În celelalte 4 dosare instanţa nu a dispus încă măsuri asiguratorii, întrucât au fost acordate termene în vederea acoperirii integrale a prejudiciului, la solicitarea inculpatului (în dosarele nr…./4/2014 şi nr. ../4/2014, înregistrate pe rolul instanţei în decembrie 2014), sau cauzele se află în faza de începere a judecăţii, cu termene fixate în iunie, respectiv mai 2015 (dosarul nr. ../4/2015, înregistrat la 31 martie 2015, dosarul nr…./4/2015, înregistrat la 21 ianuarie 2015).
Din cele 5 dosare soluţionate în primă instanţă, nedefinitiv, în 2 dosare (nr. ../303/2014 şi nr. ../303/2014) s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului, dispusă în faza de urmărire penală, în dosarul nr. …/303/2014 s-a revocat măsura asiguratorie a sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 07.05.2013 asupra terenului intravilan proprietatea inculpatului (întrucât a fost respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român reprezentat prin A.N.A.F., prin mandatar Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice în reprezentarea Administraţiei Sectorului … a Finanţelor Publice, ca rămasă fără obiect, prejudiciul fiind acoperit în totalitate), respectiv, în dosarul nr. …/4/2014, s-a desfiinţat măsura sechestrului instituit în faza de urmărire penală asupra cotei de 50 % aparţinând inculpatului din imobil (întrucât s-a luat act că partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a renunţat la pretenţiile civile formulate în cauză), iar în dosarul nr. ../4/2015 s-a dispus măsura confiscării speciale a bunurilor inculpatului ridicate în cursul urmăririi penale.
La Judecătoria Sector 5 Bucureşti, într-un dosar s-a instituit sechestru asigurator, iar în 4 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
Referitor la măsura confiscării dispusă în dosarele pe rol, care fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă într-un număr de 5 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
În privinţa măsurilor asigurătorii şi a măsurii confiscării, la Judecătoria Sector 6 Bucureşti urmează a se face distincţie între dosarele aflate în curs de soluţionare şi cele în care s-a pronunţat o hotărâre de primă instanţă, nedefinitivă încă.
Astfel, în niciunul din cele 7 dosare aflate în curs de soluţionare, nu au fost luate în faza de urmărire penală sau în cursul judecăţii măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor inculpatului sau măsura de siguranţă a confiscării speciale a bunurilor inculpatului.
Dintre acestea, în 3 dosare s-a dispus începerea judecăţii (dosarele nr. ../303/2014, nr…/303/2015, nr. …/303/2015), iar 4 dosare se află în curs de administrare a probatoriului (nr. …/303/2014, nr. ../303/2014, nr. …/303/2014 şi nr…./303/2014).
La Judecătoria Sector 6 Bucureşti, în dosarul soluţionat în primă instanţă, nedefinitiv, prin hotărârea pronunţată s-a instituit sechestrul asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului, respectiv ale inculpatului şi ale părţii responsabile civilmente, până la concurenţa pagubei.
Tribunalul Călăraşi.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele pe rol, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:
Într-un număr de 6 dosare aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi, într-un dosar prin sentinţa penală pronunţată, s-a menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă de parchet în faza de urmărire penală; într-un dosar, prin sentinţa penală pronunţată s-a instituit măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor aparţinând condamnaţilor; în 4 dosare sechestrul asigurator a fost instituit în faza de urmărire penală, de către parchet), iar în 7 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
În dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Călăraşi, nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
Într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Olteniţa s-a instituit de către instanţă, prin încheiere, măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaţilor, iar ulterior, prin sentinţa penală pronunţată în cauză, s-a menţinut măsura luată prin încheiere, iar în celălalt dosar nu s-a instituit nicio măsură asigurătorie.
Tribunalul Ialomiţa.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în dosarele pe rol, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că s-au instituit/au fost menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de: 15 dosare aflate pe rolul Tribunalului Ialomiţa, într-un dosar a fost ridicată măsura sechestrului (dosar nr…./98/2014), iar în 10 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie; în 2 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Slobozia s-a instituit, iar în 2 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie; măsură asiguratorie a fost dispus într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Feteşti, iar în 9 dosare nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
La Tribunalul Ialomiţa şi instanţele arondate, referitor la dosarele pe rol, cu obiectele indicate în adresă, în timpul judecăţii, s-a arătat că instanţa nu a dispus prin încheiere instituirea sechestrului asigurător şi nu a menţinut această măsură; această măsură a fost instituită de către parchet (Judecătoria Slobozia).
Referitor la măsura confiscării dispusă în dosarele pe rol, care fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă într-un număr de 2 dosare aflate pe rolul Tribunalului Ialomiţa, iar în 24 de dosare nu s-a instituit această măsură; în 2 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Slobozia, iar în 2 dosare nu s-a instituit această măsură.
La Tribunalul Ilfov în cele 38 de cauze aflate în curs de soluţionare la …2015, situaţia se prezintă astfel:
Prin sentinţele penale pronunţate, instanţele au menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă în faza urmăriri penale în 4 dintre cauze, în 6 cauze au instituit această măsură, iar într-o cauză s-a dispus măsura confiscării unei sume de bani alături de menţinerea sechestrul asigurător instituit în faza urmăririi penale asupra unui bun imobil (dosar nr. …/93/2014 soluţionat prin sentinţa penală nr…./12.02.2015); în 13 cauze, măsurile asiguratorii au fost instituite în faza urmăririi penale.
În 16 dintre cauze nu a fost luată nici o măsură asiguratorie în vedere recuperării prejudiciului de către instanţele de judecată, întrucât într-un dosar (nr. …/93/2013), la data comunicării datelor, în temeiul art. 11 din Legea 241/2005, instanţa a constatat că inculpatul şi partea responsabilă civilmente nu deţin bunuri mobile sau imobile impozabile, iar în celelalte cauze, măsurile asiguratorii au fost instituite în faza de urmărire penală; într-un alt dosar (nr…./2015) nu s-au instituit măsuri asigurătorii, întrucât inculpaţii au plătit prejudiciul.
În alte dosare nu s-au dispus măsuri asiguratorii justificat de faptul că nu au fost identificate bunuri care să aparţină inculpaţilor; într-unul dintre dosare (nr. …/93/2014) s-a constatat că inculpaţii nu au domicilii sau reşedinţe în România şi nu au fost identificate domiciliile acestora din Turcia.
La Judecătoria Buftea, instanţa de judecată a dispus măsura confiscării speciale într-o singură cauză (dosar nr…./94/2014), iar în celelalte, măsurile asiguratorii au fost luate în faza de urmărire penală.
La Judecătoria Cornetu, în cele trei dosare aflate în curs de soluţionare, instanţa de judecată nu a dispus instituirea sau menţinerea vreunei măsuri asiguratorii.
Tribunalul Giurgiu.
Dintr-un număr de 16 dosare aflate pe rolul Tribunalului Giurgiu, în 15 cauze măsura instituirii sechestrului a fost dispusă de către parchet, iar ulterior, în 4 cauze măsura a fost menţinută de către instanţă, iar într-un dosar măsura a fost instituită de către instanţă, prin sentinţa penală pronunţată; în 12 dosare, nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie.
În cele 2 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Giurgiu nu s-a instituit nicio măsură asiguratorie, cum de altfel, nici în dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Bolintin Vale.
La nivelul Tribunalului Teleorman, Judecătoriei Roşiorii de Vede şi Judecătoriei Alexandria nu se ia măsura sechestrului asigurător prin încheiere, în cursul judecăţii, ci sunt menţinute sau nu măsurile dispuse în cursul urmăririi penale.
Curtea de Apel Cluj
Datele statistice transmise au relevat că în dosarele analizate, luarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciilor cauzate prin săvârşirea acestor categorii de infracţiuni comportă unele nuanţări, în funcţie de existenţa sau inexistenţa unor bunuri mobile sau imobile proprietatea inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente, de achitarea pe parcursul procesului a prejudiciilor, de deţinerea unor titluri executorii de către partea civilă şi de soluţiile pronunţate (declinări, încetări ale procesului penal, ş.a.).
Astfel, ca regulă generală, se constată că în majoritatea cauzelor aflate în curs de judecată, măsura asiguratorie a sechestrului a fost dispusă încă din faza de urmărire penală, atunci când au fost identificate bunuri mobile sau imobile în proprietatea inculpatului şi prejudiciul nu a fost recuperat (dosarele nr. …/190/2014, nr. ….265/2014).
Datele statistice comunicate au relevat faptul că, în cauzele în care era instituit sechestrul asigurător de către organele de urmărire penală, măsura a fost menţinută de instanţele de judecată prin hotărâre, cu excepţia situaţiilor în care fie pe parcursul judecăţii a fost achitat prejudiciul – situaţie în care s-a dispus ridicarea măsurii instituite asupra bunurilor inculpaţilor, fie există formulată o cerere în acest sens (ex. dosar nr…./84/2014, nr…../84/2013), fie s-a constatat în cursul judecăţii că bunurile asupra cărora se instituise sechestrul erau proprietatea altor persoane decât inculpaţii şi nu aveau în cauză calitatea cerută de lege (ex. dosar nr. …/100/2010).
În dosarele în care nu s-a dispus nici o măsură asiguratorie în faza de urmărire penală, prin actul de sesizare al instanţei s-a menţionat imposibilitatea luării acestor măsuri, fie întrucât nu au fost identificate bunuri ale inculpatului sau ale societăţii care are calitate de parte responsabilă civilmente, fie pentru lipsa prejudiciului cauzat statului (ex. dosar nr. ../112/2014).
În majoritatea acestor cauze, instanţele nu au dispus instituirea în cursul judecăţii sau prin hotărâre a unor măsuri asigurătorii, însă, au fost identificate şi dosare în care, deşi se menţiona prin actul de sesizare imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, partea civilă A.N.A.F., prin DGRFP, a formulat cereri privind instituirea unui sechestru asigurător, fără indicarea unor bunuri, cereri care au fost respinse în mod definitiv de instanţe, întrucât din probele administrate a rezultat că inculpatul nu deţine bunuri mobile sau imobile supuse impozitării şi nici nu realizează venituri (ex. dosar nr. ../100/2014, …./100/2014).
Se cuvine să menţionăm că din datele comunicate a rezultat că nu în toate situaţiile în care nu au fost dispuse măsuri asigurătorii de către instanţele de judecată, există certitudinea că din actele de urmărire penală rezultă explicit imposibilitatea instituirii acestor măsuri. În această situaţie au fost identificate dosare aflate pe rolul Tribunalului Cluj şi instanţelor arondate – 15 dosare, Curtea de Apel Cluj – 12 dosare şi Judecătoria Bistriţa – 1 dosar.
Cu toate acestea, au fost evidenţiate şi dosare în care instanţele au efectuat demersuri în cursul judecăţii pentru identificarea bunurilor inculpaţilor trimişi în judecată (dosar nr. …/100/2014, nr. …/112/2014), în vederea luării măsurilor asigurătorii şi dosare în care s-a dispus în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri, luarea acestor măsuri (dosar nr. …./100/2014, …./182/2014, …/182/2014, …./265/2014, …/265/2014).
O altă situaţie întâlnită în practică cu referire la lipsa măsurilor asigurătorii este aceea în care partea vătămată A.N.A.F. indică încă din faza de urmărire penală că deţine un titlu executoriu ce acoperă în totalitate prejudiciul şi nu se constituie parte civilă (ex. dosar nr. ../100/2014) sau că s-a acoperit prejudiciul (dosar nr. …/100/2015).
O altă categorie de dosare sunt cele în care, pe lângă menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, prin hotărâre, instanţa dispune luarea unor noi măsuri asigurătorii care să permită acoperirea întregului prejudiciu cauzat prin săvârşirea infracţiunii (ex. dosar nr. …/84/2012**, aflat în al treilea ciclu procesual în care, prin sentinţa penală nr. …./27.02.2013 pronunţată în dosarul nr. …/84/2012 s-a instituit sechestru asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului V.D.T., până la concurenţa prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor ce fac obiectul cauzei şi totodată s-a menţinut sechestrul asigurator instituit prin Ordonanţa din …2010, dată în dosar nr. ../P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, asupra terenului intravilan în suprafaţă de 3.300 mp, situat în comuna Buciumi, sat Bogdana, proprietatea inculpatului B.A.I.).
Concluzia generală rezultată urmare a analizei datelor comunicate a fost aceea că instanţele din raza Curţii de Apel Cluj respectă dispoziţiile legale referitoare la obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii în cazul dosarelor ce au ca obiect săvârşirea infracţiunilor din categoriile anterior enunţate.
Curtea de Apel Constanţa
La nivelul Curţii de Apel Constanţa şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în ceea ce priveşte măsurile asiguratorii instituite în dosarele aflate pe rol, se constată că, în majoritatea cauzelor, aceste măsuri au fost dispuse în cursul urmăririi penale, prin ordonanţa procurorului, asupra bunurilor mobile sau imobile aparţinând inculpatului sau după caz părţii responsabile civilmente, fiind mai puţine situaţiile în care să fie dispuse astfel de măsuri în cursul judecăţii, pentru prima dată.
De exemplu, la Tribunalul Constanţa într-un singur dosar (nr…../118/2014, din care s-a disjuns dosarul nr…./118/2014) s-a aplicat în cursul judecăţii măsura sechestrului asiguratoriu.
În mod asemănător, prin hotărâre, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator în dosarul nr. …/256/2014 al Judecătoriei Medgidia şi în dosarul nr…./212/2013 al Judecătoriei Constanţa.
Dintr-un număr total de 151 dosare care au ca obiect infracţiunile menţionate, aflate pe rolul curţii de apel şi al instanţelor arondate, s-au dispus sau menţinut măsuri asiguratorii într-un număr de 74 de dosare.
De regulă, măsurile asiguratorii sunt dispuse sau menţinute prin hotărâre, la momentul soluţionării cauzei, în primă instanţă, respectiv în calea de atac.
În cazul dosarelor în care sunt reţinute prejudicii cu o valoare mică, în cele mai multe cazuri acesta este acoperit de către inculpat în cursul judecăţii, astfel că nu mai este necesară instituirea unor măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului.
De asemenea, nu se dispun astfel de măsuri în situaţia în care prin actul de sesizare nu este reţinut un prejudiciu (de ex. în situaţia infracţiunilor pentru care se sancţionează şi tentativa – dosar nr…./327/2013 al Judecătoriei Tulcea).
Aşadar, motivele pentru care instanţele nu dispun/menţin măsurile asiguratorii sunt acoperirea prejudiciului în cursul judecăţii sau neidentificarea de bunuri aparţinând inculpatului sau părţii responsabile civilmente, astfel că în aceste situaţii măsura asiguratorie nu se mai impune sau nu poate fi aplicată în lipsa existenţei unor bunuri în patrimoniul respectivelor persoane.
Din comunicarea transmisă de conducerea Tribunalului Constanţa rezultă atât motivele generale identificate în practică, pentru care nu s-au dispus în cursul judecăţii măsuri asiguratorii, motive care au fost analizate şi discutate la şedinţele de învăţământ profesional, cât şi dificultăţile cu care se confruntă instanţele în situaţia dispunerii măsurilor asiguratorii în timpul judecăţii.
Astfel, au fost menţionate motivele pentru care, de regulă, nu se dispune măsura sechestrului asiguratoriu în cursul judecăţii: în dosarele în care s-a aplicat măsura sechestrului asiguratoriu in cursul urmăririi penale, apare evident că acelea sunt singurele bunuri care au putut fi identificate şi indisponibilizate, astfel că alte demersuri suplimentare in cursul judecăţii sunt inutile; în dosarele în care nu s-au aplicat măsuri asiguratorii în cursul urmăririi penale, fie au fost făcute investigaţii de către parchet, fără rezultat, fie nu au fost făcute investigaţii; în acest din urmă caz, lipsa investigaţiilor în cursul urmăririi penale s-a datorat fie împrejurării evidente că persoanele responsabile nu au bunuri urmăribile, fie datorită pasivităţii organului de urmărire penală. S-a susţinut că, având în vedere şi perioada în care s-au comis faptele (anii 2005-2010), lipsa oricăror informaţii la dosar privind existenta unor bunuri urmăribile, ineficienţa constatată în solicitarea de relaţii în acest sens în unele dosare şi neclarităţile legislative în privinţa organului competent în aplicarea sechestrului asupra bunurilor mobile, instanţele au apreciat implicit că nu se pot lua masuri asiguratorii efective; într-un număr important de cauze de evaziune fiscală şi spălarea banilor, sunt trimise în judecată persoane fizice care nu pot fi identificate ori care nu au un patrimoniu urmăribil sau persoane juridice constitute special în scopul săvârşirii de infracţiuni (aşa-numitele societăţi „fantomă” sau „bidon”); luarea măsurilor asiguratorii în cursul judecăţii, ca prime măsuri de acest fel în dosar, fără informaţii prealabile asupra existentei bunurilor, atrage îngreunarea, uneori excesivă, a instrumentării cauzei (a fost exemplificat în acest sens dosarul nr. …/118/2014); informaţiile referitoare la posibilele bunuri urmăribile ale persoanelor responsabile civil sunt greu de obţinut, neexistând un sistem informaţional unificat; aplicarea efectivă a sechestrului asupra bunurilor mobile indisponibilizate în cursul judecăţii ridică probleme în practică, în sensul că dispoziţiile art. 249-256 Cod procedură penală nu lămuresc cine este organul care aduce la îndeplinire măsura asiguratorie instituită de instanţă, cine se deplasează pentru a identifica şi evalua bunurile sechestrate, pentru a încheia procesul verbal de sechestru, etc.
Se menţionează că art. 251 Cod procedură penală face referire doar la măsura asiguratorie luata în cursul urmăririi penale.
În legătură cu organul desemnat să aducă la îndeplinire măsura asiguratorie dispusă de instanţă s-a susţinut că, având în vedere dispoziţiile Legii nr.188/2000, executorii judecătoreşti au devenit o profesie liberală, nu mai fac parte propriu-zis din sistemul judiciar de stat şi astfel, nu există temei pentru a fi obligaţi să îndeplinească activităţi neremunerate.
De asemenea, nu există temei legal nici pentru avansarea cheltuielilor judiciare in favoarea executorului judecătoresc, pentru serviciile de aplicare a sechestrului instituit de instanţă şi nici pentru nominalizarea, direct de instanţă, a unui executor judecătoresc, în vederea aplicării sechestrului dispus în cursul judecăţii.
În ceea ce priveşte solicitarea desemnării executorului judecătoresc prin intermediul Camerei executorilor judecătoreşti, s-a precizat că acest organ şi-a declinat competenţa, comunicând instanţei prin adresă că nu are în competenţă repartizarea lucrărilor către executorii judecătoreşti şi a solicitat instanţei să se adreseze direct acestora.
În situaţia în care instanţa se adresează, în vederea notării sechestrului asupra bunurilor mobile Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, s-a precizat că trebuie parcurse anumite proceduri şi achitate anumite taxe, aspecte care exced atribuţiilor instanţei. Se menţionează că nu s-au primit niciodată confirmări de la această instituţie, în sensul notării sechestrului asupra unor bunuri mobile.
În practica judiciară s-au formulat şi concluzii în sensul că, măsura asiguratorie fiind un accesoriu al acţiunii civile şi profitând părţii civile, aceasta din urmă este cea care poate face demersurile pentru aplicarea sechestrului – solicitări către un executor judecătoresc sau Arhiva electronică, plata taxelor aferente, etc.
S-a menţionat că toate tipurile de măsuri asiguratorii impun solicitarea de informaţii prealabile de către instanţă, aşteptarea unui timp de minim 3-4 săptămâni de răspuns, astfel că în această perioadă persoanele responsabile civil au timp să-şi înstrăineze (eventual fictiv) bunurile urmăribile.
De asemenea, s-a învederat că, în cazul înstrăinării simulate a bunurilor cu scopul sustragerii lor de la urmărire, există greutăţi in cursul judecăţii atât în ceea ce priveşte posibilitatea legală de instituire a sechestrului asupra acestora, de stabilire a bunei sau relei-credinţe a proprietarilor actuali, cât şi în ceea ce priveşte identificarea acestor terţi şi a bunurilor respective.
S-a concluzionat că, având în vedere că instanţa este sedentară, nu are organe de investigaţie rapidă care se pot deplasa în teren şi nici personal pentru aplicarea sechestrului sau pentru evaluarea bunurilor, depinde exclusiv de datele pe care le primeşte în scris de la alte autorităţi, toate aceste aspecte făcând improprie activitatea de aplicare a masurilor asiguratorii în cursul judecăţii.
Prin urmare s-a opinat că, pentru a fi eficiente, măsurile asiguratorii trebuie luate în cursul urmăririi penale, după strângerea confidenţială a informaţiilor necesare, iar în cursul judecaţii numai în completare, cu privire la acele bunuri despre care apar informaţii din cercetarea judecătorească. În acest sens au fost amintite dispoziţiile art. 251 Cod procedură penală, din care rezultă implicit că, în mod normal, măsurile asiguratorii se dispun în cursul urmăririi penale, acesta fiind şi motivul pentru care legea nu se preocupă de reglementarea organului de executare a măsurii instituite în cursul judecăţii.
Concluzia desprinsă din analiza datelor comunicate de către instanţe este aceea că măsurile asiguratorii dispuse în cauzele penale cu acest obiect sunt în marea lor majoritate dispuse în cursul urmăririi penale, fiind de regulă menţinute în cursul judecăţii sau la momentul soluţionării cauzei prin hotărâre.
Curtea de Apel Craiova
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Craiova, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că, din totalul de 189 cauze, în 110 nu s-au luat măsuri asigurătorii.
Din datele comunicate de instanţe, au fost identificate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii: inculpatul și partea responsabilă civilmente nu dispun de bunuri; prejudiciul a fost recuperat; acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa sau lăsată nesoluţionată.
De asemenea, la Judecătoria Orșova, s-a apreciat că nu se impune luarea unor măsuri asigurătorii, având în vedere valoarea mică a prejudiciului produs.
Din relaţiile comunicate de Curtea de Apel Craiova şi de instanţele arondate acesteia a rezultat că, în situaţia în care măsurile asiguratorii nu erau dispuse în faza de urmărire penală, de regulă, acestea se dispun la pronunţarea sentinţei.
Există și situații de excepție, cum ar fi Tribunalul Dolj și instanțele arondate acestuia, în care măsurile asigurătorii se iau fie în cursul judecății, fie prin sentință. În situația în care aceste măsuri de dispun prin încheiere pronunțată în cursul judecății, s-a constatat că se întocmesc comunicările către organele de executare.
Practica judiciară majoritară la nivelul Curții de Apel Craiova și a instanţelor arondate este în sensul că măsurile asigurătorii se dispun prin sentință sau decizie, în măsura în care se confirmă cea luată în faza de urmărire penală sau se identifică, în cursul judecății, bunuri care pot fi indisponibilizate.
Curtea de Apel Galaţi
În situaţia dosarelor aflate pe rol, care au ca obiect infracţiunile menţionate anterior, instanţele din raza Curţii de Apel Galaţi, în timpul instrumentării cauzei, efectuează verificări pentru a stabili dacă, în patrimoniul inculpaţilor şi al părţilor responsabile civilmente, există bunurile mobile şi imobile, sens în care se emit adrese la Direcţia Generală Buget Finanţe şi la Oficiul de Cadastru şi Galaţi.
Verificările efectuate au relevat faptul că au fost dispuse sau menţinute măsuri asigurătorii în 53 de cazuri din cele aflate pe rol, cu menţiunea că, în cazul infracţiunilor de contrabandă nu este prevăzută de lege adoptarea obligatorie a unor astfel de măsuri, iar la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Galaţi, un număr mare de dosare din cele ce fac obiectul verificării au ca obiect infracţiuni de contrabandă.
În cele mai multe cazuri măsurile asigurătorii în aceste dosare se dispun în faza urmăririi penale, iar instanţa se pronunţă asupra acestora prin sentinţă după administrarea probatoriilor sau în cursul procesului, menţinând măsurile asiguratorii (se exemplifică: dosarele nr. …/91/2013 şi nr. …/91/2013 ale Tribunalului Vrancea şi dosarul nr. …/113/2013 al Tribunalului Brăila), fiind situaţii în care instanţa dispune instituirea aceste măsuri, prin încheiere sau prin sentinţă, la cererea părţii civile (exemplu: dosarul nr…./113/2014 al Tribunalului Brăila, dosarul nr. …/91/2014 al Tribunalului Vrancea, dosarul nr…./121/2013 al Tribunalului Galaţi).
Instanţele nu adoptă măsuri asigurătorii în cazul în care inculpaţii şi părţile responsabile civilmente nu au bunuri în patrimoniu (dosarul nr. ../113/2013 al Tribunalului Brăila, nr. …/113/2013 aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi).
De asemenea, nu se dispun astfel de măsuri în cazul în care a fost recuperat prejudiciul anterior soluţionării cauzei sau dacă nu există un prejudiciu (în cazul infracţiunilor la care se sancţionează şi tentativa (dosarul nr. …/121/2013 al Tribunalului Galaţi).
Sunt cazuri în care, la cererea părţilor, instanţele au dispus ridicarea sechestrului instituit în faza de urmărire penală, măsurile fiind motivate de faptul că bunurile respective nu aparţineau inculpaţilor (exemplu: dosarele nr……/196/2012 al Judecătoriei Brăila, nr…./121/2013 al Tribunalului Galaţi).
În cazul infracţiunile de contrabandă, prevăzute de actualul art. 270 şi 271 din Legea nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României, bunurile obiect al infracţiunii au fost confiscate.
La nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Galaţi au fost dispuse 44 măsuri de confiscare. Conform art. 133 alin. 3 şi 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, dacă prin hotărâre judecătorească s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, iar predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instanţei.
Curtea de Apel Iaşi
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Iaşi, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 66 de cauze, în 38 dintre acestea s-au luat masuri asigurătorii, dintre care în 31 de cauze măsurile au fost dispuse de procuror, în timpul urmăririi penale, iar în celelalte 7 dosare de către instanţă, din care 6 prin sentinţă instanţei de fond în cursul judecăţii. În restul cauzelor fie nu s-a luat măsuri asiguratorii, fie sunt cereri formulate de către părţile civile, pe rolul instanţelor de fond care urmează să fie soluţionate, în condițiile în care o parte din dosare se află încă în procedura de cameră preliminară.
La Curtea de Apel Iaşi s-a constatat că s-au instituit măsuri asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de 16 dosare, din totalul celor 25, aflate pe rol, în alte 6 cauze măsurile asiguratorii au fost luate de instanţe; în 3 cauze nu au fost luate măsuri asiguratorii, iar in alta a fost revocată. Măsura confiscării a fost dispusă într-un singur dosar.
Din cele 25 de dosare aflate în curs de judecată, în perioada de referinţă se constată că în 16 cauze s-au dispus în cursul urmăririi penale instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor.
În alte 5 dosare măsurile asiguratorii au fost luate de către instanţele de fond prin sentinţă (dosarul nr. …/333/2013 al Judecătoriei Vaslui, dosarul nr. …/99/2013* al Tribunalului Iaşi, dosarul nr…/245/2013 al Judecătoriei Iaşi, dosarul nr…/245/2014* al Judecătoriei Iaşi și dosarul nr. ../245/2013* al Judecătoriei Iaşi)
S-a identificat şi un dosar în care măsura luării sechestrului asigurator a fost dispusă în calea de atac. Astfel prin decizia penală nr. …/01.04.2015 a Curții de Apel Iași, în baza art. 379 alin. 2 Cod procedură penală, rap. la art. 11 din Legea nr. 241/2005 a aplicat măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului şi părţii responsabile civilmente, până la concurenţa sumei de 14.341 plus accesorii.
În dosarul nr. …/245/2012, al Judecătoriei Iaşi, în prezent aflat pe rolul Curţii de Apel Iaşi, pentru soluţionarea apelului s-a dispus revocarea măsurilor asiguratorii luate asupra sumelor din conturile deţinute de inculpate şi asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpaţi, deoarece partea civilă a renunţat la pretenţii, prejudiciul fiind achitat.
Din relaţiile comunicate de Curtea de Apel Iaşi reiese că în situaţia în care măsurile asiguratorii nu au fost dispuse în faza de urmărire penală, de regulă, practica quasiunanimă a Curţii de Apel Iaşi, în cauzele având ca obiect infracţiunea de evaziune fiscală este în sensul că nu se identifică bunurile mobile şi imobile asupra cărora se instituie sechestru şi nu se efectuează adrese pentru identificarea lor ci se dispune, prin hotărâre, instituirea sau menţinerea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului, până la concurenţa valorii prejudiciului, având în vedere că identificarea bunurilor se poate face în faza de executare.
La Tribunalul Iaşi s-a constatat că în dosarele aflate pe rol au fost instituite si menţinute măsurile asigurătorii, dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de 2 dosare, din totalul celor 9 aflate pe rol; măsura confiscării nu a fost dispusă în nici un dosar. În celelalte 7 cauze aflate pe rolul Tribunalului Iaşi nu au fost instituite măsuri asigurătorii, deoarece nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile care să aparţină inculpaţilor.
S-a arătat că practica la nivelul Secţiei Penale a Tribunalului Iaşi şi a instanţelor arondate, cu excepţia Judecătoriei Paşcani, în cazul infracţiunilor unde instituirea măsurilor asiguratorii este obligatorie este următoarea:
– în vederea identificării bunurilor care ar putea face obiectul unor măsuri asigurătorii se efectuează adrese la Administraţia Financiară de la domiciliul inculpatului/inculpaţilor acestora pentru identificarea acestor bunuri, iar în caz afirmativ se dispune instituirea sechestrului;
– în ipoteza în care se comunică de către Administraţia Financiară de la domiciliul inculpatului/inculpaţilor că acesta/aceştia nu deţin bunuri, nu se instituie în cursul cercetării judecătoreşti măsura sechestrului asigurător, însă prin sentinţă, se dispune instituirea sechestrului cu privire la toate bunurile prezente şi viitoare ale inculpaţilor, în vederea recuperării pagubei cauzate părţilor civile.
În ce priveşte Judecătoriei Paşcani, la Judecătoria Paşcani s-a arătat că practica este ca cererea părţii civile de aplicare a măsurilor asiguratorii în mod global asupra “tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului” nu poate fi primită ca atare, chiar dacă dispoziţiile legii cadru prevăd în acest sens, fiind necesară identificarea exactă a bunurilor care pot fi sechestrate (existenţa acestora regimul lor juridic etc.). De asemenea, la instituirea măsurilor asigurătorii instanţa are în vedere şi valoarea prejudiciului rămas neachitat, în condiţiile în care in cursul judecăţii se efectuează o plată. Dacă prejudiciul rămas are o valoare relativă mică. se apreciază că nu se mai impune aplicarea măsurii sechestrului judiciar, o astfel de măsură încălcând principiul proporţionalităţii şi drepturile fundamentale ale inculpatului.
La Tribunalul Vaslui s-au instituit măsuri asiguratorii dispuse prin ordonanţă a parchetului, într-un număr de 7 dosare, din totalul celor 8 aflate pe rol;
Practica Tribunalului Vaslui în situaţia în care nu există bunuri mobile şi/sau imobile în patrimoniul inculpatului sau acestea au o valoare modică, este acea că există imposibilitatea obiectivă de luare a măsurilor asigurătorii.
Practica instanței în vederea identificării bunurilor care ar putea face obiectul măsurii asigurătorii este de a solicita relaţii cu privire la bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpatului de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Primării, etc.
La judecătorii, măsurile asiguratorii au fost instituite în faza de urmărire penală, iar atunci când nu s-a dispus aceasta, motivele au fost determinate de faptul că nu au fost identificate bunuri aparţinând inculpaţilor, inculpatul a achitat integral prejudiciul, iar A.N.A.F. a renunţat la pretenţiile civile.
Referitor la măsura confiscării, aceasta a fost luată în anumite situaţii, identificate la nivelul Curţii de Apel Iaşi, Tribunalului Vaslui, Judecătoriei Răducăneni, Judecătoriei Bârlad şi Judecătoriei Huşi.
În concluzie din datele comunicate de instanţe, au fost identificate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii: partea vătămată nu s-a constituit parte civilă; inculpatul nu dispune de bunuri; prejudiciul este recuperat; acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa sau lăsată nesoluţionată.
Curtea de Apel Oradea
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Oradea, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 172 cauze, în 80 de cauze măsurile au fost dispuse de procuror în cursul urmăririi penale, după cum urmează: în 6 cauze aflate pe rolul Curţii de Apel Oradea, 48 cauze aflate pe rolul Tribunalului Bihor, 4 cauze aflate pe rolul Judecătoriei Oradea, 1 cauză aflată pe rolul Judecătoriei Aleşd, 5 cauze aflate pe rolul Tribunalului Satu Mare, 8 cauze aflate pe rolul Judecătoriei Satu Mare, 1 cauză aflată pe rolul Judecătoriei Carei, 5 cauze aflate pe rolul Judecătoriei Negreşti Oaş, într-o singură cauză fiind dispuse măsuri de către judecător în etapa cercetării judecătoreşti.
Rezultă, prin urmare, că în 91 de cauze nu au fost luate măsuri asigurătorii în vederea acoperirii despăgubirilor civile, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.
Din datele comunicate de instanţe, au fost identificate următoarele motive pentru care nu s-au dispus măsuri asigurătorii: inculpaţii nu deţin bunuri proprii ce ar putea constitui obiect al măsurilor asigurătorii; au fost reparate prejudiciile în cursul urmăririi penale sau cercetării judecătoreşti, sau inculpaţii şi-au manifestat disponibilitatea de a acoperi prejudiciile create prin săvârşirea faptelor penale; instituirea măsurilor asigurătorii nu a avut caracter obligatoriu, instanţele apreciind că nu se impune luarea acestora în cursul cercetării judecătoreşti; inculpaţii sunt cetăţeni străini, nefiind posibilă identificarea bunurilor care ar putea fi indisponibilizate; părţile sau procurorul nu au solicitat instituirea măsurilor asigurătorii, iar instanţele nu au analizat din oficiu necesitatea luării unor astfel de măsuri.
Din datele comunicate a rezultat că în cauzele raportate măsura confiscării a fost dispusă în 12 dosare, dintre care 4 aflate pe rolul Curţii de Apel Oradea, 7 pe rolul Tribunalului Bihor şi 1 dosar pe rolul Tribunalului Satu Mare.
Curtea de Apel Piteşti
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Piteşti, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 39 de cauze, în 26 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, din acestea, în 22 de cauze măsurile au fost dispuse de procuror, în timpul urmăririi penale, iar în celelalte 4, de judecător.
Din cele 22 de cauze în care procurorii au dispus masuri asigurătorii, în 6 cauze aflate în stadiul procesual apel, măsurile au fost menţinute prin sentinţa instanţei de fond. Din cele 4 cauze în care judecătorul a luat masuri asigurătorii, acestea au fost dispuse prin hotărârea primei instanţe.
Din totalul de 39 de cauze aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Piteşti, în 13 cauze nu s-au luat niciun fel de măsuri asigurătorii în vederea acoperirii despăgubirilor civile, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.
Ca urmare a verificărilor efectuate, au fost identificate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii: partea vătămată nu s-a constituit parte civilă; inculpatul nu dispune de bunuri; prejudiciul este recuperat; acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa; fapta a fost săvârşită în forma tentativei.
În consecinţă, din verificările efectuate, s-a constatat că există o practică unitară a instanţelor referitor la măsurile asigurătorii, în sensul că acestea sunt dispuse prin sentinţa instanţei de fond, hotărârea fiind comunicată instituţiilor abilitate.
Nu au fost identificate cauze în care măsura asiguratorie să fie dispusă în timpul judecăţii, prin încheiere.
Referitor la măsura confiscării, în cele 39 de cauze ce fac obiectul controlului tematic, această a fost dispusă în 4 dosare, prin sentinţa instanţei de fond.
Potrivit datelor comunicate de conducerea Curţii de Apel Piteşti, referitor la practica existentă la nivelul instanţei în raport cu dispunerea măsurilor asigurătorii, într-o perioadă anterioară, punctul de vedere majoritar era în sensul că măsurile asigurătorii se dispun numai în ipoteza în care existau în patrimoniul inculpatului/persoanei vizate bunuri valorificabile în momentul dispunerii măsurii. Argumentul principal în susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale era acela că legiuitorul nu ar fi putut avea în vedere o măsură asiguratorie care să nu producă în mod concret consecinţele juridice pentru care a fost reglementată, orice dispoziţie normativă trebuind interpretată în sensul în care produce efecte juridice.
Ulterior, Curtea de Apel Piteşti a revenit asupra practicii sale iniţiale, în favoarea dispunerii unei astfel de măsuri asigurătorii, chiar dacă în patrimoniul inculpatului/persoanei vizate nu există bunuri valorificabile, pentru alternativa în care în viitor inculpatul va acumula active patrimoniale ce ar putea intra sub incidenţa unei astfel de măsuri asigurătorii, cu argumentaţia că în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, precum şi al infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
În ceea ce priveşte momentul dispunerii de către instanţa de judecată a măsurilor asigurătorii, în practica Curţii de Apel Piteşti acesta fost momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti în cauză şi nu cel al sesizării instanţei prin rechizitoriu sau printr-o cale de atac, avându-se în vedere dispoziţiile art. 404 Cod procedură penală, care se regăsesc în Titlul II capitolul II referitoare la judecata în primă instanţă, potrivit cărora dispozitivul hotărârii prin care este soluţionată în fond cauza cuprinde, între altele, şi cele hotărâte de instanţa de judecată cu privire la măsurile asigurătorii.
Dispoziţiile art. 249 Cod procedură penală permit atât judecătorului de cameră preliminară, cât şi instanţei de judecată luarea unor măsuri asigurătorii în vederea indisponibilizării unor bunuri imobile sau mobile, însă acestea au un caracter dispozitiv spre deosebire de cele din legile speciale care sunt obligatorii astfel încât, instanţa de judecată nu este ţinută să adopte aceste măsuri într-un anumit moment procesual, fiind o necorelare din punctul de vedere al forţei obligatorii între reglementările din legea specială şi cele din Codul de procedură penală.
Astfel încât, în majoritatea cazurilor, măsurile se dispun, aşa cum s-a arătat, prin hotărârea instanţei de fond sau a acelei de control judiciar, devenind executorii din momentul în care au fost dispuse.
În concluzie, la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Piteşti există o practică unitară referitoare la luarea măsurile asigurătorii, în sensul că acestea sunt dispuse prin sentinţa instanţei de fond, nefiind identificate cauze în care măsura asiguratorie să fie dispusă în timpul judecăţii, prin încheiere. Hotărârea instanţei de fond sau a acelei de control judiciar prin care s-a luat măsura asiguratorie, este executorie din momentul în care a fost dispusă, fiind comunicată instituţiilor abilitate.
Sensul juridic al măsurilor asigurătorii şi implicit caracterul lor de urgenţă ar fi trebuit, potrivit opiniei exprimate, să conducă la obligativitatea aplicării lor de către organul de urmărire penală în cursul urmăririi, judecătorul de cameră preliminară şi, în continuare, instanţa asumându-şi rolul de verificare şi, finalmente, de confirmare a măsurii asigurătorii prin hotărârea judecătorească pronunţată în cauză.
Curtea de Apel Ploieşti
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 102 cauze, în 24 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, din acestea, în 22 cauze măsurile au fost dispuse de procuror, în timpul urmăririi penale, iar în celelalte 2, de judecător, din care una, în cursul judecăţii.
Din cele 22 de cauze în care procurorii au dispus masuri asigurătorii, în 8 cauze aflate în stadiul procesual apel, măsurile au fost menţinute de instanţa de fond.
Din totalul de 102 de cauze aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Ploieşti, în 78 de cauze nu s-au luat niciun fel de măsuri asigurătorii în vederea acoperirii despăgubirilor civile, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare.
Pe baza verificărilor efectuate, au fost identificate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii: partea vătămată nu s-a constituit parte civilă; inculpatul nu dispune de bunuri; prejudiciul este recuperat; acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa sau lăsată nesoluţionată; fapta a fost săvârşită în forma tentativei.
Verificările efectuate au relevat faptul că, în situaţia în care măsurile asiguratorii nu sunt dispuse în faza de urmărire penală, de regulă, acestea se dispun la pronunţarea sentinţei.
Situaţia de excepţie a fost identificată în dosarul nr…./120/2014 aflat pe rolul Tribunalului Dâmboviţa în care, prin încheierea din data de 14.11.2014, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului şi notarea ipotecară asupra imobilelor cu care acesta figura în evidenţele agricole şi fiscale ale primăriei de domiciliu.
Practica judiciară la nivelul instanţelor arondate Curţii de Apel Ploieşti este în sensul că dispoziţiile art. 249 alin. 1 din Codul de procedură penală permit ca instanţa de judecată sau judecătorul de cameră preliminară să se pronunţe asupra măsurilor asiguratorii, oricând, pe parcursul camerei preliminare sau judecăţii.
Referitor la măsura confiscării, în cele 102 de cauze ce fac obiectul controlului tematic, aceasta a fost dispusă în 7 dosare, dintre care 6 se află pe rolul Curţii de Apel Ploieşti şi unul este pronunţat de Judecătoria Câmpina, nefiind încă înaintat în calea de atac.
Curtea de Apel Suceava
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Curţii de Apel Suceava, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 30 cauze, în 23 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în 16 cauze s-au dispus măsuri de confiscare.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Tribunalului Suceava, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 15 cauze, în 9 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în 2 cauze s-au dispus măsuri de confiscare. În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Suceava, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 11 cauze, în 9 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în 7 cauze s-au dispus măsuri de confiscare.
În ceea ce priveşte cele 4 cauze aflate pe rolul judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, în urma verificărilor efectuate s-a constatat în niciuna nu s-au luat astfel de măsuri asiguratorii, însă în toate cauzele s-au dispus măsuri de confiscare.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că în cele 4 cauze, nu s-au luat masuri asigurătorii, iar într-o cauză s-au dispus măsuri de confiscare.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Gura Humorului, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 5 cauze, într-un caz s-au luat măsura asiguratorie, iar în 2 cauze s-au dispus măsuri de confiscare.
Cu privire la măsurile asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Tribunalului Botoşani, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 13 cauze, în 10 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în nicio cauză nu s-au dispus măsuri de confiscare.
În privinţa măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Botoşani, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 62 cauze, în 40 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în 11 cauze s-au dispus măsuri de confiscare.
Referitor la măsurile asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Darabani, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 5 cauze, în 2 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în 5 cauze s-au dispus măsuri de confiscare.
În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că pe rolul Judecătoriei Săveni, din totalul de 11 cauze, în 3 de cauze s-au luat masuri asigurătorii, iar în 6 cauze s-au dispus măsuri de confiscare.
În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că în marea majoritate a situaţiilor măsurile au fost luate de către parchete, instanţele pronunţându-se eventual atunci când s-a impus cu privire la menţinerea măsurilor sau ridicarea lor.
Din comunicările instanţelor rezultă că măsurile asiguratorii sau de confiscare, de regulă, nu se dispun în cursul judecăţii ci la momentul pronunţării hotărârii.
Din datele comunicate de instanţe, au fost menţionate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii: partea vătămată nu s-a constituit parte civilă; inculpatul nu dispune de bunuri; prejudiciul este recuperat integral sau parţial; inculpatul a fost achitat; au fost luate măsuri asiguratorii de către parchet în cursul urmăririi penale; s-a luat act de cererea de eşalonare pe o perioadă de timp intervenită între părţi şi plata unei rate în cuantum fix şi depunerea unei garanţii; acţiunea civilă a fost soluţionată de instanţa de fond şi obligat inculpatul la plata unor sume de bani, fără a se pronunţa instanţa cu privire la măsurile asiguratorii şi nu au fost formulate căi de atac sub acest aspect de către părţile civile sau parchet.
Curtea de Apel Târgu Mureş
Din datele comunicate de către conducerea Curţii de Apel Târgu Mureş rezultă faptul că, deşi în majoritatea cazurilor rechizitoriile cuprind menţiuni si cu privire la măsurile asigurătorii, judecătorul de cameră preliminară sau instanţele de judecată procedează potrivit dispoziţiilor art. 249 Cod de procedură penală.
În privința măsurilor asigurătorii dispuse în cauzele aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din totalul de 64 cauze, în 33 de cauze s-au luat măsuri asigurătorii, toate aceste măsuri fiind dispuse de către de procuror în timpul urmăririi penale.
Au fost identificate şi dosare în care s-a instituit măsura sechestrului asigurator dispusă în baza ordonanţei emisă de procuror, iar măsura asiguratorie însă nu a fost pusă în executare, întrucât inculpatul nu figura cu bunuri impozabile (dosar nr…./43/2013).
Au fost identificate şi dosare în care măsurile dispuse au fost ridicate prin ordonanţa emisă de procuror (dosarul nr…./43/2013).
Din totalul de 64 de cauze aflate pe rolul instanţelor din raza Curţii de Apel Târgu Mureş, în 31 de cauze nu s-au luat niciun fel de măsuri asigurătorii în vederea acoperirii despăgubirilor civile, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare, în cele mai multe, dat fiind faptul că prejudiciul a fost acoperit.
În cele mai multe cazuri, măsurile asigurătorii în aceste dosare se dispun în faza urmăririi penale, iar instanţa se pronunţă asupra acestora prin sentinţă după administrarea probatoriilor sau în cursul procesului, menţinând măsurile asiguratorii, existând şi situaţii în care instanţa dispune instituirea acestor măsuri, prin încheiere sau prin sentinţă, la cererea părţii sau din oficiu.
Instanţele nu adoptă măsuri asigurătorii în cazul în care inculpaţii şi părţile responsabile civilmente nu dispun de bunuri în patrimoniu.
De asemenea, nu se dispun astfel de măsuri în cazul în care a fost recuperat prejudiciul anterior soluţionării cauzei sau dacă nu există un prejudiciu (în cazul infracţiunilor la care se sancţionează şi tentativa).
Sunt cazuri în care, la cererea părţilor, instanţele au dispus ridicarea sechestrului instituit în faza de urmărire penală, măsurile fiind motivate de faptul că bunurile respective nu aparţineau inculpaţilor.
Din datele comunicate de instanţe, au fost identificate următoarele situaţii în care nu s-au dispus măsuri asigurătorii, respectiv în situaţiile în care: partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, inculpatul nu dispune de bunuri, prejudiciul este recuperat, acţiunea civilă a fost respinsă de prima instanţa sau lăsată nesoluţionată, fapta a fost săvârşită în forma tentativei.
Nu a existat nici un caz dintre dosarele supuse perioadei de control în care astfel de măsuri să fi fost luate de către judecătorul de cameră preliminară.
De asemenea, acolo unde a fost acoperit integral prejudiciul cauzat în cursul procesului, nu s-a mai impus luarea măsurilor asigurătorii prin încheiere de şedinţă, sentinţă sau decizie, iar dacă o astfel de măsură a fost instituită de procuror prin ordonanţă, aceasta a fost ridicată prin hotărârea definitivă, astfel cum rezultă din datele comunicate cu ocazia verificărilor efectuate.
Încheierea de şedinţă prin care este luată o măsură asiguratorie se comunică de către grefierul de şedinţă şi nu de către compartimentul de executări penale.
Instanţele nu deţin un registru special în care să fie evidenţiate astfel de încheieri, acesta nefiind prevăzut în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti în mod distinct. După cum am arătat anterior, a fost emisă o singură încheiere de către Tribunalul Mureş.
Curtea de Apel Timişoara
Referitor la măsurile dispuse de Curtea de Apel Timişoara în situaţia dosarelor înregistrate pe rolul instanţei, este de menţionat că acestea sunt în faza de judecată a apelului. Măsurile asiguratorii au fost luate de instanţa de fond sau în faza de urmărire penală.
Au fost identificate două dosare în care Curtea de Apel Timişoara a pronunţat hotărâri ca instanţă de fond, în intervalul de referinţă care face obiectul controlului. Hotărârile pronunţate nu sunt însă definitive. De asemenea, cele două dosare nu se mai aflau pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data menţionată în Ordinul nr. …/2015 al inspectorului şef al Inspecţiei judiciare, fiind înaintate instanţei de control judiciar, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În aceste două dosare care au fost pe rolul Instanţei, Curtea de Apel Timişoara ca instanţă de fond, s-a pronunţat asupra măsurilor asiguratorii şi de siguranţă, cu privire la menţinerea măsurii sechestrului asigurator asupra mai multor bunuri mobile, luat prin ordonanţa organului de urmărire penală, ridicarea măsurii sechestrului asigurător în anumite situaţii, aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor până la concurenţa sumei pentru care s-a dispus confiscarea şi pentru plata prejudiciului cauzat părţii civile sau restituirea anumitor sume de bani.
La Tribunalul Timiş, verificările au evidenţiat regula generală, aceea că în timpul judecăţii nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, fiind menţinute cele dispuse în faza de urmărire penală sau dispunându-se instituirea acestor măsuri doar prin hotărârea de condamnare.
Din verificarea situaţiei dosarelor pe rol la Judecătoria Timişoara, a reieşit că nu au fost dispuse măsuri asiguratorii în faza de urmărire penală sau în faza de judecată. Aşa cum rezultă din analiza cauzelor penale, din totalul de 6 dosare, în 4 dosare nu a început cercetarea judecătorească, într-un dosar a fost recuperat prejudiciul, şi într-o situaţie, s-a dispus efectuarea unei expertize pentru stabilirea prejudiciului.
La Judecătoria Deta, verificările efectuate au relevat faptul că, într-un singur dosar, respectiv …/220/2013, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile; într-un singur dosar respectiv …./220/2013 s-a dispus menţinerea sechestrului asupra bunului mobil; într-un singur dosar, respectiv …/220/2014, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator luat de Parchet asupra unui bun mobil.
Potrivit precizărilor comunicate în urma relaţiilor solicitate, practica Judecătoriei Deta este aceea de a nu se dispune măsuri asiguratorii deoarece Parchetul nu iniţiază astfel de măsuri în faza de urmărire penală, iar în jumătate din cauzele soluţionate, prejudiciul a fost recuperat prin achitare benevolă, înainte de pronunţarea hotărârii pe fond.
La Tribunalul Arad, din verificările efectuate rezultă că, în timpul judecăţii, nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, fiind menţinute cele dispuse în faza de urmărire penală – dosar nr. ../108/2014, nr…/108/2015 dosar nr…/108/2015 sau dispunându-se instituirea acestor măsuri doar prin hotărârea de condamnare – dosar nr. …/108/201. În dosarul nr. …/108/2013*, în care s-a dispus condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de Legea nr.241/2005 nu au fost dispuse măsuri asigurătorii, conform art.11 din lege, nici în faza de urmărire penală, nici în timpul judecăţii şi nici prin sentinţa pronunţată la data de ..2015 sub nr. ….
Referitor la situaţia Judecătoriei Arad, din verificări a reieşit că, în timpul judecăţii, au fost dispuse măsuri asigurătorii numai în dosarul nr. …./55/2015, fiind admisă solicitarea părții civile Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Arad cu privire la instituirea sechestrului asigurător în limita sumei de 5.650 lei asupra bunurilor mobile/imobile a inculpatei.
La Tribunalul Caraş-Severin nu au fost luate măsuri asiguratorii de către instanţa de judecată, acestea fiind dispuse în cursul urmăririi penale, ca de altfel şi în majoritatea celorlalte judecătorii din circumscripţie.
La Judecătoria Caransebeş, pentru dosarele în care s-au pronunţat hotărâri de condamnare, în care nu au fost dispuse măsuri asiguratorii în timpul judecăţii, judecătorul cauzei apreciază asupra necesităţii dispunerii sau nu a măsurii asiguratorii, iar soluţia pronunţată este verificată de instanţa de control judiciar în cazul în care se exercită calea de atac.
Prin hotărârile de condamnare nedefinitive instanţele de judecată s-au pronunţat asupra acestor măsuri, dispunând menţinerea lor.
Curtea Militară de Apel
La Curtea Militară de Apel, în singurul dosar care a fost pe rolul instanţei, în faza controlului judiciar, dosarul nr…./92/2007, măsurile asigurătorii au fost dispuse în faza de urmărire penală, prin hotărârile pronunţate în ambele cicluri procesuale, instanţa de fond şi instanţa de apel menţinând măsurile asigurătorii.
Totodată, pentru asigurarea recuperării prejudiciului, prin aceleaşi hotărâri s-a instituit măsura popririi asupra cotei păţi de 1/3 din sumele de bani încasate de unul dintre inculpaţi cu titlu de pensie.
Capitolul IV
INFORMAŢII PRIVIND DOSARELE ÎN CARE AU FOST PRONUNŢATE SOLUŢII DEFINITIVE REFERITOARE LA: CUANTUMUL PREJUDICIULUI STABILIT, PUNEREA ÎN EXECUTARE A DISPOZIŢIILOR DIN HOTĂRÂRILE PENALE REFERITOARE LA DESPĂGUBIRI, CONFISCARE ŞI MĂSURI ASIGURATORII, MĂSURILE DISPUSE ÎN ACEST SCOP, ASPECTE RELEVANTE DIN FAZA DE EXECUTARE
Potrivit atribuţiilor prevăzute de art. 27 lit. e) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, judecătorul delegat cu executarea penală asigură punerea în executare, prin comunicarea către serviciul de probaţiune şi alte instituţii prevăzute de lege, implicate în executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate, a copiilor de pe hotărâre sau, după caz, de pe dispozitivul acesteia, prin care s-au dispus aceste pedepse sau măsuri.
În conformitate cu dispoziţiile art. 118 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, grefierul delegat întocmeşte toate lucrările în legătură cu punerea în executare a pedepselor principale, complementare şi accesorii, a măsurilor educative, a măsurilor de siguranţă, a măsurilor şi obligaţiilor impuse de instanţă, a avertismentului, a amenzii judiciare, a cheltuielilor judiciare avansate de stat, a măsurilor dispuse cu privire la restituirea lucrurilor şi valorificarea celor neridicate, precum şi a despăgubirilor civile acordate statului sau instituţiilor publice, precum şi pentru comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către autorităţile şi persoanele obligate de lege să le înregistreze ori să le execute (cazierul judiciar, serviciul de probaţiune şi alte instituţii implicate în executarea pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate prevăzute de Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz, instituţia care dispune efectuarea plăţii pensiei sau instituţia financiară competentă).
În aplicarea acestor dispoziţii regulamentare, la nivelul curţii de apel şi instanţelor arondate grefierul delegat, sub îndrumarea judecătorului delegat procedează conform dispoziţiilor regulamentare menţionate în sensul comunicării hotărârii definitive sau a dispozitivului acesteia către instituţiile obligate prin lege să le înregistreze sau să le pună în executare, de exemplu către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, sau O.C.P.I.
Curtea de Apel Alba Iulia
În ceea ce priveşte valoarea prejudiciilor estimate prin actele se sesizare în dosarele aflate pe rol s-a constatat că aceasta variază de la caz la caz, de la sume de ordinul miilor de lei sau mai mici (spre exemplu, dosarul nr. …/85/2015 al Tribunalului Sibiu – suma de 213 lei; dosarul nr. …/174/2014 al Judecătoriei Alba Iulia – suma de 6.879 lei¸ dosarul nr. …/175/2014 al Judecătoriei Aiud – suma de 2.841 lei) la sume de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane (spre exemplu, dosarul nr. …/97/2012 – suma de 11.911.979 lei plus 10.311.409 lei calculate până la 26.03.2012, şi majorări de întârziere; dosarul nr. …./97/2013 – suma de 2.548.300 EURO, cauze aflate pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, dosarul nr…../85/2014 al Tribunalului Sibiu – suma de 8.597.787 lei; dosarul nr. …./97/2013 al Tribunalului Hunedoara – suma de 21.714.334 lei ş.a.).
În mod similar, şi în ce priveşte cauzele definitiv soluţionate, valoarea prejudiciului constatat prin hotărârile de condamnare pentru săvârşirea infracțiunilor în discuţie variază de la caz la caz, spre exemplu, dosarul nr. ../107/2012 al Tribunalului Alba – suma de 2.984 lei, dosarul nr. …/85/2013 al Tribunalului Sibiu – suma de 6.426 lei şi, respectiv, dosarul nr. …/107/2010 al Tribunalului Alba, în care s-a stabilit o valoare a prejudiciului de 450.000 lei, dosarul nr. …/85/2014 al Tribunalului Sibiu, în care s-a stabilit o valoare a prejudiciului de 1.337.783 lei, dosarul nr. …/97/2014 al Tribunalului Hunedoara, în care s-a stabilit o valoare a prejudiciului de 7.391.163 lei etc.
În ceea ce priveşte modul de recuperare a prejudiciului, din relaţiile comunicate de instanţe s-a constatat incidenţa relativ redusă a situaţiilor în care prejudiciul a fost acoperit/recuperat integral sau parţial în timpul soluţionării procesului ori după pronunţarea unor hotărâri definitive (22 dosare), respectiv: 1 dosar la Judecătoria Alba Iulia, 8 dosare la Judecătoria Sebeş, dintr-un număr de 12 hotărâri definitive, 6 dosare la Tribunalul Hunedoara, 2 cauze la Tribunalul Sibiu, 2 dosare la Judecătoria Mediaş şi 3 dosare la Judecătoria Sibiu, în care prejudiciul a fost achitat/recuperat doar parțial.
În privinţa punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale privind despăgubiri, confiscare şi măsuri asigurătorii se constată că, de regulă, la nivelul instanţelor de judecată au fost puse în executare măsurile dispuse de îndată după rămânerea definitivă a hotărârii.
La Tribunalul Alba, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin neexercitarea căilor de atac sau la un termen scurt după rămânerea definitivă, se emit adrese de înștiințare către părţile civile cu privire la data şi modalitatea rămânerii definitive a hotărârii, către parchet – în situaţia menţinerii definitive a măsurilor asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală – şi către administrația judeţeană a finanţelor publice cu comunicarea unui extras de pe dispozitiv în ce priveşte măsura confiscării. În situaţia aplicării unor pedepse complementare, se comunică dispozitivul hotărârii către DGFP/AJFP pentru cazierul fiscal şi Oficiul Registrului Comerţului, în vederea efectuării cuvenitelor menţiuni.
Judecătoria Aiud efectuează comunicări către inspectoratele județene în vederea înscrierii în cazierul judiciar, la direcţiile generale ale finanţelor publice pentru cazier fiscal, oficiul registrului comerţului şi administrația finanțelor publice Aiud.
S-a constatat că, în situaţiile în care hotărârile devin definitive prin neexercitarea căii de atac, lucrările de executare se emit de regulă în ziua respectivă.
În situaţia exercitării căii de atac, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de câteva zile (exemplu, dosarele nr. …/175/2013, nr. …/175/2013).
Judecătoria Sebeş efectuează comunicări către direcţiile generale ale finanţelor publice/administrații județene pentru cazierul fiscal, oficiul registrului comerţului şi administrațiile fiscale (pentru măsuri asigurătorii).
S-a constatat că, în situaţiile în care hotărârile devin definitive prin neexercitarea căii de atac, lucrările de executare se emit de regulă în ziua respectivă.
În situaţia exercitării căii de atac, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de câteva zile (exemplu, dosarele nr…./298/2013, nr…./298/2014).
La Judecătoria Câmpeni, se emit adrese de comunicare a hotărârii către administraţia finanţelor publice, cazier judiciar, oficiul registrului comerţului. În cele 4 dosare în care s-a dispus confiscarea unor produse (ţigarete), au fost emise adrese către inspectoratul județean de poliţie la data de 5.05.2015, deşi hotărârile au rămas definitive în 2014 şi 2013.
Judecătoria Alba Iulia efectuează comunicări ale hotărârilor către direcţiile generale ale finanţelor publice/administraţia județeană a finanţelor publice şi Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Titlul executoriu se comunică administrației judeţene a finanţelor publice şi inspectoratelor judeţene de poliţie (în situaţia în care s-a dispus confiscarea). Lucrările de executare se emit de regulă în ziua în care hotărârea a rămas definitivă sau, în cazul căilor de atac, cel mai târziu a doua zi.
La Judecătoria Blaj s-a înregistrat un singur dosar, respectiv dosarul nr. …/191/2012 (art.18/1 alin.1 şi 3 din Legea nr.78/2000), hotărâre rămasă definitivă la 26.02.2013, prin respingerea recursurilor. La data rămânerii definitive nu au fost emise lucrări de punere în executare, deşi s-a menţinut măsura sechestrului asupra unei sume de bani, s-a stabilit cuantumul prejudiciului şi s-au aplicat pedepse complementare; la data de …2013 a fost comunicată hotărârea definitivă către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin APIA Alba.
La Tribunalul Hunedoara, hotărârea se comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi Direcției Generale a Finanţelor Publice competente, pentru înscrierea în cazierul fiscal. Potrivit relațiilor comunicate de instanţă, hotărârea prin care s-au menţinut/instituit măsuri asigurătorii se comunică, după caz, oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară – biroul de carte funciară sau administraţiei județene a finanţelor publice.
Nu rezultă ca în situaţia infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 656/2002 să se fi efectuat comunicări către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere Spălare Bani (dosar nr…./97/2011).
La Judecătoria Brad, dispoziţiile referitoare la confiscare se pun în executare prin înaintarea unei copii a hotărârii penale organelor în posesia cărora se află bunurile confiscate sau serviciilor fiscale de la domiciliul condamnatului, dacă măsura de confiscare priveşte o sumă de bani (dosar …/195/2012).
Cu privire la modalitatea de punere în executare a dispoziţiei referitoare la măsurile asigurătorii, se înaintează o copie a hotărârii penale birourilor de cadastru imobiliar – în cazul bunurilor imobile şi organelor de poliţie – în cazul bunurilor mobile.
Cu privire la modalitatea de punere în executare a dispoziţiei referitoare la despăgubirile civile, s-a precizat că se pune în executare de către partea civilă.
Din relaţiile comunicate a rezultat că se efectuează şi comunicări către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (Legea nr.241/2005) şi direcţiile generale ale finanţelor publice, pentru cazier fiscal.
În ceea ce priveşte punerea în executare a hotărârilor definitive după exercitarea căilor de atac, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de mai multe zile (exemplu, dosarele nr. …/195/2010, nr. …/195/2012). Nici în situaţia hotărârilor definitive prin neexercitarea căilor de atac, adresele în discuție nu au fost emise de îndată în toate situaţiile (dosarul nr. ../195/2014, hotărâre definitivă la ….2014, adrese emise la …..2014).
La Judecătoria Deva, dispoziţiile din hotărârile penale referitoare la despăgubirile civile se pun în executare prin comunicarea hotărârii părților civile (A.N.A.F. prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara); punerea în executare a măsurilor asiguratorii se face prin comunicarea hotărârii definitive către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – Biroul de Carte Funciară (în cazul bunurilor imobile), respectiv către administraţia finanţelor publice de la domiciliul debitorului (în cazul bunurilor mobile).
Hotărârile definitive pronunţate în aceste cauze au fost comunicate Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, respectiv Ministerului Finanţelor Publice, în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
Nu au rezultat întârzieri în emiterea formelor de executare, acestea fiind emise în ziua primirii extrasului ori a rămânerii definitive a hotărârii.
La Judecătoria Hațeg s-a înregistrat un singur dosar soluţionat definitiv, având ca obiect infracţiunea de contrabandă, în care au fost emise adrese de comunicare, în ziua rămânerii definitive, către Inspectoratul General al Poliţiei, I.P.J Hunedoara, Poliția Haţeg, nefiind instituite măsuri asigurătorii.
La Judecătoria Hunedoara, hotărârea se comunică părţii civile (ANAF prin DGFP Timişoara), iar punerea în executare a măsurilor asigurătorii se face prin comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – Biroul de carte funciară (în cazul bunurilor imobile), respectiv către administraţia finanţelor publice de la domiciliul debitorului (în cazul bunurilor mobile).
Au fost efectuate, totodată, comunicări ale hotărârile definitive către Oficiul Naţional Registrul Comerţului, respectiv Ministerul Finanţelor publice, în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
În ce priveşte punerea în executare a hotărârilor definitive după exercitarea căilor de atac, şi la această instanţă, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de mai multe zile (exemplu, dosarele nr. ../243/2013,…/243/2013).
În ce priveşte măsurile de confiscare dispuse, s-au emis adrese către organele de poliție sau serviciul fiscal municipal.
La Judecătoria Petroșani, hotărârea se comunică părţii civile (ANAF prin DGFP Timişoara), iar punerea în executare a măsurilor asigurătorii se face prin comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – Biroul de carte funciară (în cazul bunurilor imobile), respectiv către Administraţia Finanţelor Publice de la domiciliul debitorului (în cazul bunurilor mobile).
Au fost efectuate, totodată, comunicări ale hotărârile definitive către Oficiul Naţional Registrul Comerţului, respectiv Ministerul Finanţelor Publice, în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
În ce priveşte măsuri de confiscare dispuse, s-au emis adrese către organele de poliție.
În mod similar altor instanţe, în ceea ce priveşte punerea în executare a hotărârilor definitive după exercitarea căilor de atac, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de mai multe zile (exemplu, dosarele nr…/278/2013, nr. …/278/2013).
La Tribunalul Sibiu, hotărârea se comunică părţii civile, iar punerea în executare a măsurilor asigurătorii se face prin comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – Biroul de carte funciară (în cazul bunurilor imobile), către Administraţia Finanţelor Publice de la domiciliul debitorului (în cazul bunurilor mobile) sau organele de poliţie, după caz (serviciul înmatriculări auto).
Au fost efectuate, totodată comunicări ale hotărârile definitive către Oficiul Naţional Registrul Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului Sibiu, respectiv Ministerul Finanţelor Publice – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
În ce priveşte măsurile de confiscare dispuse, s-au emis adrese către organele de poliție sau administraţia judeţeană a finanţelor publice.
S-a constatat că în situaţiile în care hotărârile devin definitive prin neexercitarea căii de atac, lucrările de executare se emit de regulă în ziua respectivă.
În situaţia exercitării căii de atac, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de câteva zile (exemplu, dosarele nr. …/85/2014, nr. …/85/2013).
La Judecătoria Sibiu, punerea în executare a măsurilor asigurătorii se face prin comunicarea hotărârilor definitive organele de poliţie – inspectoratul judeţean de poliţie – serviciul de investigare a fraudelor, chiar şi în situaţia unor bunuri imobile.
Au fost efectuate, totodată comunicări ale hotărârile definitive către Oficiul Naţional Registrul Comerţului, însă nu în toate cauzele, nerezultând că au fost efectuate comunicări în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
În ce priveşte punerea în executare a hotărârilor definitive după exercitarea căilor de atac, şi la această instanţă, între data pronunţării deciziei din apel şi data punerii în executare există un interval de timp de mai multe zile (exemplu, dosarele nr. ../306/2013, …/306/2013).
În ce priveşte măsuri de confiscare dispuse, s-au emis adrese către organele de poliție.
La Judecătoria Mediaş, punerea în executare a măsurilor asigurătorii se face prin comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – Biroul de carte funciară (în cazul bunurilor imobile) sau serviciul fiscal. Se efectuează comunicări ale hotărârile definitive către Oficiul Registrului Comerţului Sibiu, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice, în vederea înscrierii în cazierul fiscal.
În perioada de referinţă, nu s-au dispus măsuri de confiscare.
La Judecătoria Avrig s-a înregistrat o singură cauză, soluţionată definitiv prin sentinţa penală nr. …/05.09.2014 pronunţată în dosarul nr. ../306/2014, rămasă definitivă la data de 16.02.2015, modificată prin decizia penală nr…/16.02.2015 a Curţii de Apel Alba Iulia, decizie înregistrată la instanţă la data de 19.02.2015 şi înscrisă în registrul de executări penale la data de 20.02.2015.
La data de 20.02.2015 s-au efectuat adrese către I.P.J. Sibiu – Serviciul cazier judiciar, către inculpat, pentru înştiinţare plată cheltuieli judiciare către stat; la aceeaşi dată s-au înscris datele inculpatului în Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscal.
La data de 30.04.2015, s-a efectuat adresă către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu căreia i s-a comunicat copia hotărârii definitive în vederea efectuării menţiunilor privind cazierul fiscal şi pentru a se lua măsurile necesare privind executarea despăgubirilor civile. De asemenea, s-a efectuat adresă către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu prin care s-a comunicat copia hotărârii definitive.
Potrivit relaţiilor comunicate de instanţele de judecată, cuantumul total al prejudiciului stabilit prin hotărâri definitive la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia este de 32.013.051 lei şi 210.000 EURO.
În ce priveşte dificultăţi constatate în punerea în executare a hotărârilor penale, Judecătoria Hunedoara a semnalat faptul că au fost întâmpinate dificultăți în dosarele în care s-a dispus confiscarea pachetelor de ţigări provenite din contrabandă, învederându-se că, sub acest aspect, Comisia de preluare şi distrugere a bunurilor intrate în posesia statului prin confiscare dispusă în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive/irevocabile a stabilit că ţigările urmează a fi predate unor operatori autorizaţi, fiind indicate de către reprezentanţii organului de valorificare (Ministerul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara; Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Hunedoara – Activitatea de colectare – Compartiment Valorificări) câteva societăţi comerciale, care însă au infirmat că pot prelua astfel de bunuri.
Curtea de Apel Bacău
În perioada 1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015 au fost soluţionate definitiv, la Curtea de Apel Bacău şi la instanţele arondate, un număr de 111 dosare.
Valoarea totală a prejudiciilor în dosarele soluţionate definitiv la Curtea de Apel Bacău şi la instanţele arondate este de 165.349.663,27 lei şi 170.126 Euro, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, în situaţiile în care s-a dispus prin hotărârea de condamnare în acest sens.
Din relaţiile comunicate de Curtea de Apel Bacău, se constată că pe rolul acestei instanţe a fost soluţionat definitiv, în perioada de referinţă, un dosar din cele care formează obiectul controlului, în care nu au fost dispuse măsuri asigurătorii sau de confiscare.
La Tribunalul Bacău, din cele 25 dosare soluţionate definitiv, în perioada de referinţă, în 9 s-au dispus măsuri asigurătorii, iar în 6 măsuri de confiscare, iar la Judecătoria Bacău, din cele 19 dosare soluţionate definitiv, s-a constatat că, într-un singur dosar s-au menţinut măsurile asigurătorii; nu s-au dispus măsuri de confiscare.
În ce priveşte Judecătoria Oneşti, în dosarele nr. …/270/2013 şi nr. …./270/2014, soluţionate definitiv în perioada care formează obiectul controlului, nu au fost dispuse măsuri asigurătorii nici în faza de urmărire penală, nici în cursul judecăţii, în cel de al doilea dosar prejudiciul fiind recuperat; nu s-au dispus măsuri de confiscare.
La Judecătoria Moineşti, în perioada de referinţă au fost soluţionate definitiv un număr de 5 dosare, dintre care, într-un număr de 3 cauze s-a menţinut sechestrul asigurător instituit în faza de urmărire penală, iar în două dosare nu au fost instituite măsuri asigurătorii; nu s-a dispus confiscarea.
Referitor la Tribunalul Neamţ, din cele 38 de dosare soluţionate definitiv la această instanţă, în perioada de referinţă, s-a constatat că au fost menţinute ori instituite măsuri asigurătorii într-un număr de 30 de dosare, iar într-o cauză s-a dispus măsura confiscării.
La Judecătoria Piatra Neamţ, din cele 14 cauze, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra unor bunuri mobile şi imobile în faza de urmărire penală într-un număr de 11 dosare; nu s-au dispus măsuri de confiscare, în timp ce la Judecătoria Roman a fost soluţionat definitiv un dosar din cele cere formează obiectul controlului, fiind menţinute măsurile asigurătorii instituite în faza de urmărire penală.
Tot astfel, la Judecătoria Târgu – Neamţ, din cele 6 dosare care formează obiectul controlului, soluţionate definitiv în perioada de referinţă, într-un singur dosar s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului; s-au dispus măsuri de confiscare în 4 cauze.
Se constată astfel că, în cadrul Curţii de Apel Bacău şi la instanţele arondate, în dosarele care formează obiectul prezentului control şi în care au fost pronunţate hotărâri definitive au fost menţinute, ori s-au instituit măsuri asigurătorii într-un număr de 56 de dosare şi s-au dispus măsuri de confiscare în 11 dosare.
În ceea ce priveşte instituirea măsurilor asigurătorii, în faza de cameră preliminară sau de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 250 alin. 2 din Codul de procedură penală şi art. 397 alin. 4 din Codul de procedură penală, având în vedere că aceste măsuri sunt executorii de la data pronunţării, grefierul de şedinţă întocmeşte adresă către autoritatea competentă, în funcţie de natura bunului sechestrat, în vederea indisponibilizării acestuia.
Din verificările efectuate, urmare a datelor statistice comunicate reiese că, grefierul delegat la Biroul executări penale din cadrul fiecărei instanţe emite adresele privind punerea în executare a măsurilor asigurătorii dispuse de instanţă sau a confiscării, în marea majoritate a cauzelor din cele evidenţiate, la data rămânerii definitive a hotărârii, ori la un interval redus de timp de la această dată.
Cu privire la modalitatea în care se procedează la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la recuperarea despăgubirilor civile, se constată că, la instanţele din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Bacău există o practică unitară.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 407 Cod procedură penală, după soluţionarea cauzei se comunică tuturor părţilor copia minutei, iar ulterior redactării considerentelor, se comunică, în copie, hotărârea pronunţată. Executarea dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la recuperarea despăgubirilor civile se face potrivit legii civile de către partea interesată, în conformitate cu dispoziţiile art. 581 Cod procedură penală – ,,dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubiri civile şi la cheltuieli judiciare cuvenite părţilor, se execută potrivit legii civile”.
În conformitate cu dispoziţiile legale privind punerea în executare a hotărârilor penale, respectiv art. 555 şi urm. Cod procedură penală, precum şi art. 121 lit. d) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în situaţia infracţiunilor de evaziune fiscală, contrabandă şi spălare de bani, prevăzute de Legea nr. 241/2005 şi Legea nr. 656/2002, se înaintează cu adresă copia hotărârii definitive la Ministerul Finanţelor Publice, cazierul fiscal, la Biroul de Carte Funciară – instituire sau menţinere de sechestru, la Oficiului Naţional al Registrului Comerţului ori, după caz, la Oficiul Naţional pentru prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.
După emiterea adreselor menţionate anterior şi comunicarea copiilor de pe hotărârile judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor regulamentare se închide poziţia respectivă din registrul de executări penale, iar ulterior nu se mai emit adrese de revenire către părţile civile, dosarul fiind predat la arhiva instanţei.
Sub aspectul transmiterii datelor privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti definitive de către organele sau instituţiile prevăzute de lege (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice ş.a.), se constată că s-au efectuat aceste comunicări.
Curtea de Apel Braşov
În perioada 2013-2015 au fost soluţionate definitiv 147 dosare având ca obiect infracţiunile vizate de prezentul control. Numărul cel mai mare de dosare a fost înregistrat de Tribunalul Braşov – 63, urmat de Judecătoria Braşov – 24 dosare şi Judecătoria Făgăraş – 23 dosare, Tribunalul Covasna – 19 dosare şi Judecătoria Târgu Secuiesc – 11 dosare, Judecătoria Zărneşti – 3 dosare, Curtea de Apel Braşov – 2 dosare, Judecătoria Rupea şi Judecătoria Sfântu Gheorghe – câte un dosar.
Din cele 147 dosare soluţionate definitiv de Curtea de Apel Braşov şi instanţelor arondate, în 79 dosare s-au instituit măsuri asigurătorii (sechestru asigurător şi/sau poprire asiguratorie): în 67 în faza urmării penale, măsuri menţinute prin hotărârea instanţei de judecată şi în 12 dosare măsurile au fost instituite de instanţa de judecată.
În 42 dosare nu s-au instituit măsuri asigurătorii, principalele motive pentru care nu au fost institute astfel de măsuri (de către instanţa de judecată) fiind următoarele: a fost respinsă acţiunea civilă, s-a achitat prejudiciul/s-a constatat recuperat prejudiciul, s-a dispus achitarea inculpaţilor, nu există constituire de parte civilă, inculpatul nu deţine bunuri în proprietate.
Există şi cauze pentru care nu rezultă motivele ce au determinat neluarea măsurilor asigurătorii (deşi s-au pronunţat soluţii de condamnare pentru infracţiunile vizate de control şi obligarea inculpaţilor la plata de despăgubiri către stat).
În 8 dosare s-a respins cererea de instituire a măsurilor asigurătorii şi în 18 cauze s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în faza urmăririi penale.
În 16 dosare s-a dispus confiscarea specială.
În ce priveşte valoarea prejudiciilor estimate prin actele se sesizare în dosarele aflate pe rol/stabilite prin hotărâri pronunţe de instanţele de fond (nedefinitive), s-a constatat că aceasta variază de la caz la caz, de la sume de ordinul zecilor de mii de lei sau mai mici (spre exemplu, dosarul nr. ../226/2013 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, în apel – suma de 6.262 lei; dosarul nr…/62/2015 al Tribunalului Braşov – suma de 746 lei¸ dosarul nr…./119/2014 al Tribunalului Covasna – suma de 10.570 lei, dosarul nr. ../197/2014 al Judecătoriei Braşov – suma de 3.477 lei, dosarul nr. ../322/2015 al Judecătoriei Târgu Secuiesc – suma de 755 lei), la sume de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane (spre exemplu, dosarul nr. …/44/2013 al Curţii de Apel Braşov – suma de 76.608.608 lei, dosarul nr. …/62/2014 al Tribunalului Braşov – suma de 62.050.937 lei¸ dosarul nr. …/119/2013 al Tribunalului Covasna – suma de 1.388.588 lei, dosarul nr. …/197/2014 al Judecătoriei Braşov – suma de 1.114.495 lei, dosarul nr…/322/2013 al Judecătoriei Târgu Secuiesc – suma de 274.350 lei), fiind prezentate în cele ce preced doar valorile minime şi maxime identificate la Curtea de apel Braşov şi instanţele arondate.
În mod similar, şi în ce priveşte cauzele definitiv soluţionate, valoarea prejudiciului constatat prin hotărârile definitive pronunţate pentru săvârşirea infracţiunilor în discuţie variază de la caz la caz.
Valoarea totală a prejudiciilor stabilite prin hotărârile definitive pronunţate de Curtea de Apel Braşov şi instanţele arondate este de 31.617.424 lei, după cum urmează: Curtea de apel Braşov – 4.065.579 lei, Tribunalul Braşov – 19.157.964 lei, Judecătoria Braşov – 937.608 lei, Judecătoria Făgăraş – 1.048.858 lei, Judecătoria Zărneşti – 17.116 lei, Judecătoria Rupea – 50.796 lei, Tribunalul Covasna – 6.114.448 lei, Judecătoria Sfântu Gheorghe – 19.722 lei, Judecătoria Târgu Secuiesc – 205.333 lei.
În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, la nivelul Curţii de Apel Braşov şi instanţelor arondate s-a constatat existenţa unei practici diferite vizând condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru luarea acestor măsuri.
În conformitate cu dispoziţiile art.11 din Legea nr.241/2005, art. 32-33 din Legea nr. 656/2002 şi de art. 20 din Legea nr. 78/2000, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de aceste legi, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.
Aceste norme legale derogă de la dispoziţiile dreptului comun doar în ceea ce priveşte posibilitatea organului judiciar de a aprecia dacă, în raport cu circumstanţele cauzei, se impune sau nu luarea unor măsuri asigurătorii în condiţiile Codului de procedură penală.
Într-o opinie, incidentă la Tribunalul Covasna, Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Târgu Secuiesc şi Judecătoria Braşov se apreciază că instituirea obligatorie a unor asemenea măsuri în cazul infracţiunilor prevăzute de legile speciale menţionate mai sus este, însă, condiţionată de existenţa unor bunuri în patrimoniul inculpatului sau al părţii responsabile civilmente, la momentul instituirii măsurii.
Asemenea măsuri asigurătorii pot fi instituite numai asupra bunurilor existente în patrimoniul inculpatului, a căror descriere şi evaluare este posibilă la momentul înfiinţării acestora, iar nu şi asupra bunurilor viitoare.
Dacă din probele aflate la dosarul cauze rezultă că inculpatul/partea responsabilă civilmente nu figurează în evidenţele diferitelor instituţii cu bunuri mobile sau imobile impozabile, luarea unor măsuri asigurătorii, în acord cu textul legal menţionat, ar fi o dispoziţie formală, lipsită de conţinut şi fără finalitate practică. În aceste situaţii se procedează la respingerea cererii de instituire a măsurilor asigurătorii.
Într-o altă opinie, măsurile asigurătorii se iau asupra bunurilor prezente şi viitoare ale persoanelor vizate, fără a fi condiţionată luarea măsurii de existenţa unor bunuri individualizate în patrimoniul inculpaţilor/persoanelor responsabile civilmente. Astfel, în ceea ce priveşte practica Tribunalului Braşov referitoare la măsurile asigurătorii în cauzele ce au ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală, spălarea banilor sau infracţiuni de corupţie, ca regulă, în toate situaţiile în care s-a constata că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, aceste măsuri au fost menţinute.
În situaţia izolată în care astfel de măsuri nu au fost dispuse în cursul urmării penale, acestea sunt dispuse de judecător în cursul judecăţii sau cu ocazia pronunţării asupra fondului cauzei.
În cazul în care măsurile asigurătorii au fost dispuse în cursul urmăririi penale asupra unor bunuri viitoare, aceste măsuri au fost menţinute prin hotărâri judecătoreşti, pornindu-se de la premisa că există posibilitatea ca în patrimoniul debitorului să intre bunuri după pronunţarea hotărârii.
Analizarea problematicii măsurilor asigurătorii în cadrul întâlnirilor de practică neunitară s-ar impune, pentru a se stabili un mod de lucru unitar.
Comunicările pentru punerea în executare a măsurii confiscării se realizează la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti şi, de regulă, există confirmarea primirii comunicării.
În ceea ce priveşte realizarea comunicărilor pentru punerea în executare a măsurilor asigurătorii se reţine şi în această situaţie o practică diferită a instanţelor.
Pentru măsurile asigurătorii dispuse în faza urmăririi penale şi menţinute prin hotărâre judecătorească definitivă, adresele de comunicare către instituţiile vizate se realizează de Biroul executări penale, de regulă, imediat după rămânerea definitivă a hotărârii. Întârzieri mai mari (fără a se identifica o cauză obiectivă) au fost constatate la Judecătoria Braşov. La Judecătoria Făgăraş nu s-au realizat astfel de comunicări.
Nu se solicită confirmarea primirii adresei prin care s-a comunicat dispoziţia de menţinere a măsurii asigurătorii (deşi unele instituţii confirmă primirea). În foarte multe cazuri nu au fost primite astfel de confirmări şi nu s-au realizat adrese de revenire.
Pentru situaţia în care măsura se dispune în cursul judecăţii (fie prin încheiere, fie prin hotărâre), cele două instanţe ce au dispus astfel de măsuri – Tribunalul Braşov şi Tribunalul Covasna – procedează diferit.
La nivelul Tribunalului Braşov adresele pentru punerea în executare se emit de către grefierul de şedinţă (la momentul dispunerii respectivei măsuri).
În situaţia în care bunurile nu sunt identificate se emite adresă către organul fiscal în circumscripţia căruia domiciliază inculpatul, prin care se solicită să se comunice situaţia bunurilor inculpatului, iar ulterior se emit adrese către instituţiile vizate, în funcţie de situaţia bunurilor.
În cazul în care se instituie generic măsura asupra tuturor bunurilor prezente şi viitoare, comunicarea se face tot de către grefierul de şedinţă, către organul fiscal în a cărui circumscripţie domiciliază inculpatul.
La Tribunalul Covasna nu se realizează nicio comunicare imediat după luarea măsurii asigurătorii de către instanţă. Şi în această situaţie comunicările se realizează la momentul rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus admiterea acţiunii civile a statului, manieră de lucru ce nu ţine cont de caracterul executoriu al dispoziţiilor privind măsurile asigurătorii.
Se impune discutarea problematicii măsurilor asigurătorii la nivelul Curţii de Apel Braşov şi instanţelor arondate pentru a stabili proceduri de lucru unitare în materia măsurilor asigurătorii – obligaţiile instanţelor sesizate cu infracţiuni de natura celor ce fac obiectul controlului legate de necesitatea efectuării unor demersuri pentru identificarea bunurilor inculpaţilor/persoanelor responsabile civilmente, punerii în discuţie a măsurii şi la ce moment, pronunţării prin hotărârea asupra menţinerii sau nu a măsurilor asigurătorii; stabilirea procedurii şi a persoanelor cu atribuţii în materie în situaţia în care măsura asiguratorie este dispusă de instanţă; realizarea comunicărilor în cazul măsurilor asigurătorii menţinute prin hotărâri definitive şi solicitarea confirmării primirii respectivelor adrese, respectiv realizarea adreselor de revenire.
Curtea de Apel Bucureşti
În cele 4 dosare de primă instanţă, soluţionate prin hotărâre rămasă definitivă, a fost menţinută măsura sechestrului asigurator în 2 dosare, s-a dispus măsura confiscării în 2 dosare (din care, în dosarul nr. …/2/2018* s-au aplicat ambele categorii de măsuri), iar în dosarul nr. ../2/2013, prejudiciul a fost integral recuperat.
În alte dosare, prezentate în conţinutul raportului destinat exclusiv Curţii de Apel Bucureşti sunt prezentat în detaliu dosarele în care, prin hotărârile pronunțate s-au menținut măsurile asigurătorii luate prin ordonanțele organului de urmărire penală, iar hotărârile au fost comunicate Oficiului Național al Registrului Comerțului sau Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Direcției Generale a Finanțelor Publice Cluj ori Direcției Regionale Antifraudă.
La Tribunalul Bucureşti, din cele 56 dosare soluţionate definitiv, în perioada de referinţă, se constată că, în 39 de cauze, s-au menţinut/instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, şi în 15 cauze, confiscarea sumelor de bani sau a bunurilor obţinute urmare a comiterii infracţiunilor.
Însă, au fost relevate şi 6 cauze în care nu s-au instituit măsuri asigurătorii sau acestea au fost ridicate şi nici nu s-a dispus confiscarea bunurilor, întrucât s-a disjuns latura civilă (dosarele nr. …/3/2013 şi nr. …/3/2013) sau pentru că s-a constatat achitat prejudiciul de către inculpat (dosarele nr. …/3/2013, nr. …/3/2013, nr. …/3/2013 şi nr. …/3/2013).
În ceea ce priveşte practica Biroului executări penale din cadrul Tribunalului Bucureşti Secţia I Penală referitoare la punerea în executare a măsurii confiscării şi a măsurii instituirii sechestrului asigurător, s-au menţionat următoarele:
În cazul punerii în executare a măsurii confiscării, când se confiscă sume de bani, se emite de către Biroul executări penale titlu executoriu către administraţia financiară de domiciliu a persoanei condamnate, în care se specifică suma de bani ce urmează a fi confiscată, se ataşează copia dispozitivului sentinţei penale şi a minutei deciziei penale prin care a rămas definitivă sentinţa penală, iar dacă nu se confirmă primirea titlului executoriu, se revine cu adresă, după un interval de 3 luni de la comunicarea iniţială. În situaţia în care se dispune confiscarea unor bunuri, se emite titlu executoriu către instituţia unde se află bunurile confiscate, cu ataşarea copiei dispozitivului sentinţei penale şi a minutei deciziei penale prin care a rămas definitivă sentinţa penală, iar dacă nu se transmite confirmarea primirii actelor, se revine cu adresă, după 3 luni de la prima comunicare.
Referitor la punerea în executare a măsurii instituirii sechestrului asigurător, când bunurile mobile şi imobile ale inculpatului, asupra cărora s-a dispus măsura prin hotărâre, nu sunt identificate, după pronunţarea hotărârii, se emite de către Biroul executări penale adresă către la A.N.A.F. prin care se învederează că, prin sentinţa penală respectivă, s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător, urmând ca aceasta să efectueze verificări cu privire la bunurile mobile sau imobile ale condamnatului şi să opereze menţiuni vizând aplicarea măsurii sechestrului asigurător.
Totodată, se emite adresă la Agenţia Naţională Cadastru şi Publicitate Imobiliară, precum şi la primăria de domiciliu a persoanei condamnate – Serviciul taxe si impozite locale, pentru identificarea de bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor şi să se aplice măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor identificate.
În acelaşi sens, se emite adresă către Registrul Auto Român, M.A.I – Direcţia Regim Permise şi Înmatriculări Auto, precum şi către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a lua măsurile legale ce se impun în vederea eliberării unui certificat privind identificarea numărului cadastral/topografic şi de carte funciară după numele proprietarului, precum şi a altor date de identificare, în vederea întocmirii formelor de executare.
În cazul în care inculpatul este persoană juridică, se emite adresă către Oficiul Registrului Comerţului, pentru a se comunica situaţia juridică a proprietăţilor imobiliare deţinute de acesta.
De asemenea, se efectuează adrese către Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Reglementare a Colectării Creanţelor Bugetare, pentru a se comunica informaţii despre unităţile bancare la care inculpaţii persoane fizice sau juridice au conturi bancare deschise sau închise.
După rămânerea definitivă a hotărârii, se retrimit adresele precizate anterior, cu menţiunea că sentinţa este definitivă, însoţite de copia dispozitivului hotărârii şi copia dispozitivului deciziilor pronunţate de instanţele de control judiciar.
În situaţia în care bunurile pentru care s-a dispus măsura sechestrului sunt identificate, la data pronunţării hotărârii se trimit adrese însoţite de copia dispozitivului hotărârii, organelor în drept să ia măsurile legale ce se impun, în funcţie de natura bunului sechestrat, iar, după rămânerea definitivă a hotărârii, se retrimit adresele, cu menţiunea că hotărârea este definitivă, însoţite de copia dispozitivului sentinţei şi copia dispozitivului deciziilor pronunţate în căile de atac.
Referitor la prejudiciile constatate prin hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti, nu se emit adrese pentru punerea în executare a dispoziţiilor civile din hotărârile definitive, însă, în cauzele în care parte civilă este Ministerul Finanţelor practica Tribunalului Bucureşti este de a înainta copia hotărârii cu menţiunea „definitivă” în vederea recuperării despăgubirilor civile.
Din verificările efectuate, urmare a datelor statistice comunicate, reiese că Biroul de executări penale din cadrul Tribunalului Bucureşti emite adresele privind punerea în executare a măsurilor asigurătorii dispuse de instanţă sau a confiscării, în marea majoritate a cauzelor din cele evidenţiate, la data rămânerii definitive a hotărârii sau la un interval de 1-7 zile, existând situaţii singulare şi reduse ca număr în care formele de executare s-au efectuat la un interval de 16-39 zile (dosarele nr. …/3/2012, nr. …/3/2013, nr. …/3/2013, nr. …/3/2013 şi nr…/3/2013). De asemenea, s-a constatat că, în marea majoritate a cazurilor, au fost confirmate adresele de către instituţii, existând un număr redus de dosare în care nu s-au primit aceste confirmări, iar în aceste cazuri s-a revenit cu adrese de către Biroul executări penale, la un interval de 6-10 luni de la adresele iniţiale, fiind relevate însă şi situaţii în care nu s-a procedat la recomunicare (dosarele nr. …/3/2013, nr. ../3/2013, nr. ../3/2011, nr. …/3/2012 şi nr. …/3/2012), fără a se preciza motivul.
La Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin hotărârile pronunţate în primă instanţă, rămase definitive în 26 de dosare s-a procedat astfel: în 5 dosare s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse de parchet, în 17 dosare aceste măsuri au fost dispuse prin hotărâri ale instanţei, în 4 dosare s-a constatat recuperat prejudiciul şi în 6 dosare s-a dispus confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii, instituindu-se totodată şi sechestru asigurator pentru recuperarea despăgubirilor civile, reprezentate de taxe vamale, accize, TVA şi obligaţii fiscale.
A fost confirmată primirea titlului executoriu în toate cele 26 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive.
La nivelul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, până în prezent, nu au fost identificate dificultăţi în ceea ce priveşte confirmarea primirii adreselor de instituire a măsurilor asigurătorii sau a confiscării speciale de către organele fiscale competente.
În cazul instituirii de măsuri asigurătorii în timpul judecăţii, încheierea prin care se dispune o astfel de măsură se comunică de îndată instituţiilor care au atribuţii în vederea punerii în executare (ANAF, OCPI).
În cazul instituirii de măsuri asigurătorii prin sentinţă sunt aplicabile prevederile art. 397 alin. 4 din Codul de procedură penală, dispoziţiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii fiind executorii, astfel încât Biroul de Executări Penale comunică extras de pe dispozitivul hotărârii imediat după pronunţarea acesteia.
În situaţia în care hotărârea primei instanţe este modificată prin decizia instanţei de apel, instanţa de executare comunică instituţiilor care au atribuţii în vederea punerii în executare extras de pe dispozitivul hotărârii la momentul primirii acestuia.
La Judecătoria Sector 2 Bucureşti, fie s-a menţinut măsura asiguratorie dispusă în cursul urmăririi penale de către procuror (dosar nr. …/300/2012), situaţie în care au fost înaintate adrese către Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Călărași, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași privind menținerea măsurilor asigurătorii (trebuie menţionat că, deşi au trecut 2 luni de la trimiterea adreselor, confirmarea de la organele fiscale nu s-a întors), fie prin hotărârea pronunțată s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților până la concurența sumei reprezentând prejudiciu (dosar nr. …/300/2011).
În acest din urmă dosar, au fost înaintate adrese către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice, privind aplicarea măsurilor asigurătorii. La data de 14.05.2014, respectiv 04.06.2014, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3 și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș comunică faptul că nu există cărți funciare deschise pe numele inculpaților. La data de 02.06.2014, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș confirmă primirea titlului executoriu, iar la data de 07.072014, Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice confirmă şi ea primirea titlului executoriu. La data de 24.04.2014 hotărârea a fost comunicată către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice și Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Într-un alt dosar în care s-a dispus instituirea sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, aparținând inculpaților și părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 3.881.469 euro, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii, au fost înaintate adrese către Ministerul Finanțelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1; la data de 28.07.2014, Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice confirmă primirea titlului executoriu, iar la data de 24.07.2014, Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară comunică că nu s-au găsit deschise cărți funciare pentru inculpat. La data de 07.07.2014 hotărârea a fost comunicată către Ministerul Finanțelor, Oficiului Național al Registrului Comerțului și Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1.
Într-un alt dosar (nr. …./300/2013) s-a instituit măsura sechestrului asiguratoriu asupra unui apartament situat în Bucureşti, deținut în coproprietate cu o altă persoană. La data de 03.03.2014 au fost înaintate adrese către Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice şi Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3. La data de 26.03.2014, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3 a comunicat încheierea prin care s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilului indicat în hotărâre. De asemenea, s-au efectuat reveniri la Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice. Cu toate că a trecut 1 an, organele fiscale nu au răspuns la adresele comunicate de instanţă.
La data de 03.03.2014 hotărârea a fost comunicată către Ministerul Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice București şi Administrația Sector 3 a Finanțelor Publice.
La Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, din cele 11 dosare soluţionate definitiv, în perioada de referinţă, se constată că, în 9 de cauze, s-au menţinut/instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, precum şi indisponibilizarea unor sume de bani, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunilor, şi într-o cauză, confiscarea bunurilor obţinute urmare a comiterii infracţiunilor.
Totodată, s-a relevat faptul că, în dosarul nr…./301/2014, nu s-au dispus măsuri asigurătorii, întrucât, prin sentinţa penală nr…. din 29 ianuarie 2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti – Secţia Penală, în baza art. 485 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti cu inculpata, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi cu aplicarea art. 5 Cod penal, astfel că, potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. 2 Cod procedură penală, s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civila formulată de partea civila Statul Român, prin reprezentant legal Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Din datele comunicate, reiese că Biroul de executări penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti emite adresele privind punerea în executare a măsurilor asigurătorii dispuse de instanţă către Agenţia Naţională Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Consiliul local Sector 3 Bucureşti – Direcţia Impozite şi Taxe Locale Sector 3, Oficiul Registrului Comerţului, Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Regim Permise şi Înmatriculări Auto, pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, în cazul în care nu sunt identificate bunurile asupra cărora s-au instituit măsurile asigurătorii.
În situaţia în care bunurile pentru care s-a instituit măsura sechestrului asigurător sunt identificate şi se dispune şi poprirea asupra conturilor bancare ale inculpaţilor sau părţilor responsabile civilmente, se efectuează adrese către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau instituţiile bancare pentru a se lua măsurile legale privind indisponibilizarea bunurilor. În cazul în care s-a dispus confiscarea unor bunuri, se emite adresă de către Biroul de executări penale la instituţia unde se află bunurile confiscate.
Verificând relaţiile comunicate de instanţă, reiese că, în marea majoritate a cauzelor din cele evidenţiate, se efectuează lucrările de către Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, la data rămânerii definitive a hotărârii sau la un interval de 1-4 zile, existând situaţii singulare şi reduse ca număr în care formele de executare s-au efectuat la un interval de 6-9 zile (dosarele nr. …/301/2012 şi nr. …/301/2014). De asemenea, se constată că, în toate cazurile au fost confirmate adresele de către instituţii, nefiind cazuri în care s-a procedat la recomunicare.
Referitor la prejudiciile constatate prin hotărârile pronunţate de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, din relaţiile comunicate de această instanţă, reiese că nu se emit adrese de către Biroul executări penale pentru punerea în executare a dispoziţiilor privind despăgubirile civile stabilite prin hotărârile definitive, invocându-se dispoziţiile art. 581 Cod procedură penală, potrivit cărora „dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile.
La Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în perioada de referinţă se constată un număr de 28 de dosare soluţionate prin hotărâri rămase definitive.
Cu privire la acestea, din verificările efectuate referitor la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărâri referitoare la despăgubiri civile, confiscare şi măsuri asiguratorii, se reţin următoarele: în 18 dosare, de regulă a doua zi sau în cel mult câteva zile de la pronunţarea hotărârii de fond, au fost emise adrese către OCPI/AF prin care s-a comunicat instituirea măsurii sechestrului asigurător/popririi asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente/popririi asigurătorii asupra sumelor existente în conturile inculpaţilor; întrucât, în 13 dosare nu au fost confirmate instituirea măsurilor /recuperarea debitului, au fost efectuate adrese de revenire; într-un dosar (nr. …/4/2014) a fost emisă adresă la DGPMB Camera de corpuri delicte, la data rămânerii definitive a sentinţei penale, în vederea executării măsurii confiscării speciale dispuse; în 9 dosare nu au fost dispuse măsuri asiguratorii/acestea au fost revocate, ca urmare a achitării integrale/parţiale a prejudiciului, ori a încetării procesului penal.
În ceea ce priveşte executarea despăgubirilor civile la care inculpaţii au fost obligaţii în favoarea părţii civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, atât în situaţia în care au fost instituite/menţinute măsuri asiguratorii, cât şi în situaţia în care acestea nu au fost instituite/menţinute, practica instanţei este de a emite adresă către partea civilă ANAF şi pentru punerea în executare a despăgubirilor civile acordate, la rămânerea definitivă a sentinţei de fond, fiind efectuate adrese de revenire în situaţia în care nu a fost confirmată executarea debitului (în acest sens, menţionăm, cu titlu exemplificativ, dosarele: nr. …./4/2013, nr. …/4/2013, nr. …/4/2013, nr…./4/2013, nr…../4/2014, nr. ../4/2014, nr…./4/2014, nr…./4/2014).
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului s-a efectuat în toate dosarele în care s-a impus, în conformitate cu art. 13 din Legea nr. 241/2005.
La Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti numărul dosarelor soluţionate definitiv este de 9.
Conform relaţiilor de la Biroul de executări penale au fost comunicate sentinţele în toate cele 9 dosare, însă confirmarea primirii titlului executoriu există doar în 4 cazuri.
Referitor la cele 5 cazuri în care nu au fost efectuate reveniri pentru confirmarea primirii sentinţei definitive, s-a întocmit nota telefonică din data de 20.05.2015, în care s-a precizat că, potrivit Codului de procedură penală anterior comunicările se efectuau cu adresă, iar după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, sentinţele definitive se comunică cu dovadă de primire, conform formularului de comunicări din aplicaţia ECRIS.
Biroul de executări penale a făcut precizarea că urmează a fi efectuate adrese, prin care să le fie comunicată data primirii efective a sentinţei definitive în fiecare dosar în parte.
S-a menţionat că, la această instanţă, în cazul în care într-un dosar aflat pe rol, s-a luat măsura menţinerii sau instituirii sechestrului, prin încheiere în timpul judecăţii, grefierul de şedinţă comunică o copie conformă cu originalul a încheierii la ANAF, iar în cazul în care aceste măsuri au fost luate pentru bunuri imobile, se comunică la OCPI.
Biroul de Executări Penale comunică minuta sentinţei penale, imediat când dosarele sunt predate de către grefierul de şedinţă Biroului de Executări Penale.
În cazul în care nu se primeşte dovada de comunicare a minutei, se recomunică minuta sentinţei, până când se primeşte dovada de primire.
Sentinţa penală se comunică la data la care s-a redactat, fără menţiunea definitivă.
În cazul în care sentinţa a rămas definitivă prin nerecurare/neapelare, se comunică copia sentinţei penale cu menţiunea definitivă prin nerecurare/ neapelare.
În cazul în care hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare/neapelare, dar nu a fost redactată hotărârea, se calculează data la care a rămas definitivă şi se comunică cu adresă, extras de pe sentinţa penală cu menţiunea definitivă prin nerecurare/neapelare.
În cazul în care sentinţa a rămas definitivă prin decizie penală, la primirea extrasului din calea de atac se comunică copia sentinţei penale imediat cu menţiunea definitivă prin decizia penală.
În cazul în care sentinţa penală este modificată în calea de atac, se comunică copia sentinţei penale cu menţiunea definitivă şi se ataşează copia minutei deciziei penale.
Pentru dosarele soluţionate definitiv se comunică hotărârea cu menţiunea definitivă când se primeşte extrasul sentinţei penale.
La Judecătoria Sector 6 Bucureşti, în perioada de referinţă se constată un număr de 18 dosare soluţionate prin hotărâri rămase definitive.
Cu privire la acestea, din datele comunicate referitor la punerea în executare a dispoziţiilor din hotărâri referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asiguratorii, se reţin următoarele: în dosarul nr. …/303/2014, înainte de primul termen, inculpatul a achitat, integral prejudiciul în sumă de 100.670 lei cauzat părţii civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, motiv pentru care, prin sentinţa de fond a fost respinsă acţiunea civilă, ca lipsită de obiect; de asemenea, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea părţii civile, de instituire a sechestrului; în 10 dosare, într-un interval de timp variind între o zi (spre exemplu, în dosarul nr. ../303/2013) – 2 luni de la pronunţarea hotărârii de fond (spre exemplu, în dosarul nr. …./303/2013), au fost emise adrese către OCPI/AF prin care s-a comunicat instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor şi a părţilor responsabile civilmente; întrucât, fie au sosit confirmările instituirii sechestrului (spre exemplu, în dosarele: nr…./303/2013, nr. ../303/2013*, nr. …/303/2013, nr. …/303/2013, nr…./303/2013, nr. …/303/2014), fie s-a comunicat instanţei că nu au fost identificate bunuri mobile sau cărţi funciare deschise pe numele inculpatului (în dosarele: nr. …./303/2013, nr…/303/2013, nr. …/303/2013), nu au fost efectuate adrese de revenire. În ipoteza în care s-a comunicat instanţei că nu au fost identificate bunuri mobile sau cărţi funciare deschise pe numele inculpatului, din relaţiile comunicate de instanţă reiese că nu au fost efectuate reveniri, apreciindu-se că instanţa nu are atribuţii de urmărire a executării efective a măsurilor asigurătorii şi confiscării; în 6 dosare (nr…/303/2014, nr. ../303/2014, nr. ../303/2014, nr…./303/2014, nr…./303/2013 şi nr. ../303/2013) au fost emise adrese către Poliţia Sector 6 Bucureşti, la data rămânerii definitive a fiecărei sentinţe penale, în vederea executării măsurii confiscării speciale dispuse; dosarul nr. …/303/2013, soluţionat iniţial prin sentinţa penală nr. 450 din 24 mai 2013, a fost trimis spre rejudecare, formând obiectul dosarului nr. …/303/2013*; dosarul nr. …/303/2013 a fost conexat la dosarul nr…./303/2013*; dosarul nr. …/303/2013 a fost declinat la Tribunalul Bucureşti.
În ceea ce priveşte despăgubirile la care inculpaţii au fost obligaţii în favoarea părţii civile Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, practica instanţei este că, neexecutându-se din oficiu, nu sunt emise adrese în acest sens.
În ceea ce priveşte practica instanţei cu privire la instituirea sechestrului asigurator în cauzele soluţionate definitiv, se reţine că, de regulă, această măsură nu a fost instituită în faza de judecată, ci prin hotărârea prin care s-a soluţionat cauza în primă instanţă.
Prin excepţie, din datele înaintate de instanţă: în 3 dosare, măsura sechestrului asigurător ar fi fost instituită în cursul judecăţii (dosar nr…./303/2013, nr. …/303/2013 şi nr. …/303/2013); instituirea sechestrului nu ar fi fost comunicată organelor de executare.
Însă, din verificările efectuate de către inspectorul judiciar, pe baza datelor din sistemul informatic Ecris, reies următoarele: în dosarul nr. …/303/2013, măsura a fost dispusă la data de 8 noiembrie 2013, la aceeaşi dată fiind pronunţată şi hotărârea de primă instanţă prin care s-a menţinut măsura respectivă, astfel încât nici nu se justifica a fi comunicată în mod separat, în vederea executării sale.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului s-a efectuat, în conformitate cu art. 13 din Legea nr. 241/2005, doar în 3 dosare din cele 9 dosare având ca obiect infracţiunea prevăzută de art. 6 din actul normativ susmenţionat, soluţionate pe fond la Judecătoria Sector 6 Bucureşti, prin hotărâre ce a rămas definitivă, din vizualizarea acestor dosare în sistem Ecris, de către inspector, reieşind că s-a efectuat comunicarea doar în situaţiile în care s-a prevăzut prin hotărârea de fond această obligaţie.
La Tribunalul Călăraşi, dintre cele 34 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 9 dosare s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse de parchet, în 20 de dosare aceste măsuri au fost dispuse prin hotărâri ale instanţei, într-un dosar s-a constatat recuperat prejudiciul şi în 4 dosare s-a dispus confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii, fără a se institui sechestru asigurator. În 31 de situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, în celelalte 2 cauze comunicările sunt recente nefiind încă efectuate reveniri, iar într-un dosar prejudiciul a fost recuperat integral.
La Judecătoria Călăraşi, dintre cele 12 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 3 dosare s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse de parchet prin hotărârile pronunţate la fond, în 3 dosare aceste măsuri au fost instituite prin hotărâri ale instanţei, într-un dosar s-a constatat recuperat prejudiciul, în 3 dosare s-a dispus confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracţiunii, fără a se institui şi sechestru asigurator pentru recuperarea despăgubirilor civile şi în două dosare a încetat procesul penal. În 7 situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, în 5 dosare prejudiciul a fost acoperit integral.
La Judecătoria Olteniţa, se constată 5 dosare soluţionate definitiv, din care: într-un dosar prin sentinţa penală pronunţată, s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse de parchet; într-un dosar nu s-au instituit măsuri asiguratorii deoarece inculpatul nu deţine bunuri şi în 3 dosare nu există prejudiciu.
La Tribunalul Ialomiţa şi Judecătoria Slobozia, din cele 22, respectiv 20 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, nu s-a primit nici o confirmare după comunicarea sentinţelor şi nu s-a făcut nici o revenire, cu motivarea „conform art. 123 alin. 1 şi 2 ROIIJ 387/2005 revenirile se fac numai la mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea care nu au fost executate şi în cazul cheltuielilor judiciare”.
La Judecătoria Feteşti, dintre cele 4 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, într-un dosar prejudiciul a fost acoperit integral, în dosarul nr. …./229/2012, nu s-a confirmat primirea sentinţei şi s-a efectuat revenire la data de 24.04.2015, doar pentru instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului, iar în celelalte 2 dosare nu s-a primit nici o confirmare după comunicarea sentinţelor şi nu s-a făcut nici o revenire.
La Judecătoria Urziceni, dintre cele 12 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în doar 5 dosare au fost primite confirmări, iar într-un dosar prejudiciul a fost acoperit integral.
La Tribunalul Ilfov s-au dispus măsuri asiguratorii prin sentinţele penale pronunţate în 25 de cauze, respectiv au instituit măsura sechestrului asigurator în 20 de cauze şi au menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă în faza urmăriri penale în 5 dintre cauze.
Este de menţionat că în două cauze s-a dispus în temeiul art.112 alin.1 litera f) din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), confiscarea de la inculpat a pistolului, dosar nr…/93/2013, dosar nr…/93/2014, iar într-o altă cauză ca urmare a achitării inculpatului s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit de către instanţa de judecată – dosar nr. …/93/2014.
În vederea punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, măsurile asiguratorii luate, respectiv confiscarea dispusă, s-au efectuat adrese, s-a revenit cu acestea, cu menţiunea că luarea măsurilor dispuse de către instanţă a fost confirmată cu privire la despăgubiri în 10 cauze, cu privire la măsura sechestrului asigurător în 7 cauze, şi cu privire la măsura confiscării în cele două cauze în care a fost luată.
În 2 cauze constatându-se recuperat, respectiv achitat integral prejudiciul, s-a impus efectuarea de adrese doar în ceea ce priveşte cheltuielile de judecată.
În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, acestea nu au fost confirmate în 15 dosare.
Sub aspectul transmiterii datelor privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti definitive de către organele sau instituţiile prevăzute de lege (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Ministerul Finanţelor Publice ş.a.) se constată că s-au efectuat aceste comunicări, mai puţin către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în dosarul nr. …/93/2013, nefiind dispusă această măsură prin hotărâre judecătorească definitivă, inculpatul condamnat fiind împuternicit al societăţii comerciale, iar în dosar nr. …/93/2013 s-a încetat procesul penal pornit faţă de inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
La Judecătoria Buftea din cele 10 dosare evidenţiate ca soluţionate definitiv, instanţa a instituit măsura sechestrului asigurător într-o singură cauză (dosar nr…./94/2011), a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă în faza urmăririi penale în 4 cauze, în două dintre acestea dispunând şi măsura confiscării speciale a unor produse de tutun.
Într-o singură cauză s-a dispus confiscarea sumei de 5000 de lei de la inculpat (dosar nr…./94/2010).
Este de menţionat că în dosarul nr…./94/2010 instanţa de control judiciar a dispus admiterea acţiunii civile formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Ilfov şi a obligat pe inculpat la plata către partea civilă a sumei de 12.864.593 lei, cu titlu de daune materiale, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate, de la data faptei până la data plăţii efective, fără a lua şi măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului stabilit.
În vederea punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, măsurile asiguratorii luate, respectiv confiscarea dispusă s-au efectuat adrese după momentul rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti, s-a dispus revenirea cu adresă în acest sens, luarea măsurilor dispuse de către instanţă fiind confirmată în 3 dosare.
În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, acestea au fost confirmate în 4 dosare.
Sub aspectul transmiterii datelor privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti definitive de către organele sau instituţiile prevăzute de lege (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Ministerul Finanţelor Publice ş.a.) se constată că s-au efectuat aceste comunicări.
La Judecătoria Cornetu în cele 14 dosare evidenţiate ca soluţionate definitiv, în 3 dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, iar într-un dosar s-a dispus desfiinţarea sentinţei penale cu trimitere spre rejudecare.
În 3 cauze, instanţa a instituit măsura sechestrului asigurător, (în una dintre aceste cauze măsura fiind ridicată de instanţa de control judiciar ca urmare a constatării recuperării prejudiciului către partea civilă – dosar nr…./1748/2012 ), într-o cauză a menţinut această măsură dispusă în faza urmăririi penale, dar care ulterior a fost ridicată în etapa judecăţii în recurs – dosar nr…/1748/2012, iar într-o cauză a dispus confiscarea unor cantităţi de ţigări – dosar nr. …/1748/2013.
În ceea ce priveşte celelalte 6 cauze se reţine că nu s-au dispus măsuri asiguratorii întrucât prejudiciul nu a fost cuantificat ori instanţa a admis acţiunea civilă, dar fără a lua şi măsuri asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului stabilit; inculpaţii au fost achitaţi; s-a constatat achitat integral prejudiciul.
În vederea punerii în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, măsurile asiguratorii luate, nu s-au efectuat adrese după momentul rămânerii definitive a hotărârilor judecătoreşti – dosar nr. …/1748/2007, nr. …/1748/2008, nr. …/1748/2009, nr…./1748/2013, cu menţiunea că în dosar nr. …/1748/2010 s-a dispus că măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatului, în vederea recuperării prejudiciului, până la concurenţa debitului, va fi adusă la îndeplinire prin organele de executare proprii ale părţii civile, fiind notată imposibilitatea de identificare şi localizare a persoanei condamnate, formularea unei cereri de recunoaştere şi delegare a executării sentinţei penale de către autorităţile judiciare din Turcia, în baza unei cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală. Cererea a fost înaintată la Ministerul de Justiţie în vederea demarării procedurilor legale, la data de 27.02.2014, care a înaintat-o la Ministerul de Justiţie al Republicii Turcia la data de 29.04.2014. Întrucât nu s-a primit răspuns, Ministerul de Justiţie a efectuat o revenire către autoritatea centrală din Turcia, la data de 21.05.2015.
În vederea confiscării speciale dispuse în alte dosare, au fost emise adrese la IPJ ILFOV – Serviciul de Investigare a Fraudelor şi la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Bucureşti, fără a exista confirmări şi a se efectua reveniri în acest sens.
Potrivit relaţiilor comunicate de Judecătoria Cornetu, dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile, motiv pentru care, astfel cum rezultă şi din practica instanţei, demersurile în vederea executării despăgubirilor civile rămân exclusiv în sarcina părţii civile, în cazul de faţă ANAF, prin propriile organe de executare.
Se menţionează totodată că, în vederea recuperării cheltuielilor judiciare datorate statului s-au efectuat adrese, iar organele fiscale au confirmat primirea debitelor.
Sub aspectul transmiterii datelor privind comunicarea hotărârilor judecătoreşti definitive de către organele sau instituţiile prevăzute de lege (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Ministerul Finanţelor Publice ş.a.) se constată că în cele 4 dosare în care instanţa a pronunţat hotărâri judecătoreşti de condamnare, s-au efectuat aceste comunicări, cu menţiunea că în dosarul nr. …./1748/2008 a fost emisă adresă la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la data de 07.05.2015, întrucât s-a omis a se efectua această adresă la momentul punerii în executare a sentinţei.
La Tribunalul Giurgiu, prin hotărârile rămase definitive, în 6 dosare s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse de parchet, în 4 dosare aceste măsuri au fost dispuse prin hotărâri ale instanţei, iar în 8 dosare nu s-a instituit nicio măsură.
În 10 situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, în 3 dosare prejudiciul a fost acoperit integral, iar în 5 cauze nu s-a confirmat până în prezent instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor condamnatului sau nu au fost identificate bunuri asupra cărora să fie instituit sechestrul asigurător.
La Judecătoria Giurgiu, într-un dosar s-au menţinut măsurile asiguratorii dispuse de parchet, prin hotărârile pronunţate la fond; în 2 dosare nu s-a instituit nicio măsură şi în 2 dosare a încetat procesul penal, dispunându-se ridicarea sechestrului. A fost confirmată primirea titlului executoriu în toate cele 5 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive.
La Tribunalul Teleorman, din cele 23 de cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 16 situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, iar în alte 7 situaţii nu fost confirmată primirea (dintre care în 4 situaţii s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei la judecătorie, 2 dosare au fost trimise spre rejudecare, iar în dosarul nr…./87/2013, s-au efectuat reveniri la datele de 17.02.2015 şi 18.05.2015).
La Judecătoria Alexandria, dintre cele 6 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 5 situaţii a fost confirmată primirea titlului executoriu, în cel de-al 6-lea dosar prejudiciul cauzat părţii civile a fost recuperat integral, astfel încât nu s-a mai procedat la comunicare.
La Judecătoria Zimnicea, dintre cele 4 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, într-o cauză a fost confirmată primirea titlului executoriu, iar într-o altă cauză (dosarul nr. …/339/2012) primirea sentinţei a fost confirmată de către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Teleorman, de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, şi de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman, dar nefiind confirmată de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti, în acest sens fiind făcute reveniri la 26.08.2014, la 26.11.2014 şi la data de 26.02.2015.
În două dosare, respectiv dosarul nr. …/339/2013 şi nr…./87/2013 s-a comunicat faptul că grefierul delegat la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Zimnicea a procedat la efectuarea comunicărilor către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman şi Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Teleorman la data de 25.05.2015.
La Judecătoria Roşiorii de Vede, dintre cele 8 cauze în care au fost pronunţate soluţii definitive, în 6 cazuri a fost confirmată primirea titlului executoriu.
În celelalte 2 dosare, respectiv nr. …/292/2014 şi nr. …/292/2014 au fost efectuate reveniri la datele de 15.05-2015 şi, respectiv, 07.05.2015.
S-a arătat că la instanţele la care măsura menţinerii sau sechestrului s-a dispus prin încheiere, aceasta a fost comunicată instituţiilor autorizate (Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Zimnicea), iar la cele la care măsura nu s-a dispus, acesta a fost motivul pentru care nu s-a comunicat (Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roşiori de Vede, Tribunalul Teleorman).
Dacă măsura instituirii sechestrului asigurător sau menţinerea acestei măsuri s-a dispus prin sentinţa penală, măsura respectivă se comunică instituţiilor la data rămânerii definitive a sentinţei penale, excepţie făcând Judecătoria Turnu Măgurele şi Judecătoria Zimnicea, unde hotărârea se comunică după redactare, în ziua pronunţării comunicându-se minuta.
Referitor la dosarele soluţionate definitiv, hotărârea prin care s-au dispus astfel de măsuri, cu menţiunea rămânerii definitive, se comunică la primirea extrasului.
În situaţia în care prin decizia penală pronunţată de instanţa de control judiciar se schimbă soluţia, aceasta se comunică în vederea punerii în executare a măsurilor dispuse, la primirea extrasului.
În dosarele în care s-a dispus confiscarea fără a se institui şi sechestrul asigurător, acest aspect s-a datorat naturii cauzei, ori faptului că nu existau bunuri mobile sau imobile.
În dosarele în care nu s-a dispus nici o măsură, motivele pentru care s-a procedat în această modalitate au fost determinate fie de inexistenţa bunurilor, fie de faptul că pentru infracţiunea respectivă nu a existat constituire de parte civilă.
Curtea de Apel Cluj
Conform datelor cuprinse în situaţiile transmise şi în ceea ce priveşte dosarele soluţionate definitiv, se constată că instanţele de judecată au dispus sau au menţinut măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor, iar în cauzele în care nu au luat aceste măsuri fiind pe deplin justificate.
Astfel, din totalul de 319 dosare soluţionate definitiv la nivelul Curţii de Apel Cluj şi al instanţelor arondate, în 97 dosare au fost luate măsurile asigurătorii de către instanţă prin hotărâre (33 dosare) sau au fost menţinute măsurile dispuse în faza de urmărire penală (64 dosare).
În celelalte dosare, cauzele care au determinat neluarea acestor măsuri au fost constatate ca fiind următoarele: achitarea integrală a prejudiciilor sau achitarea debitului principal; lipsa prejudiciilor; disjungerea laturii civile, care formează obiect al altui dosar; lipsa bunurilor mobile sau imobile; societăţi comerciale în insolvenţă; pe latură penală s-a dispus achitarea inculpatului, iar latura civilă a rămas nesoluţionată; ANAF nu s-a constituit parte civilă; pronunţarea unei hotărâri de declinare.
Menţionăm că în dosarele având ca obiect infracţiuni de contrabandă (147 dosare soluţionate de Curtea de apel Cluj şi instanţele arondate) nu se dispune luarea măsurii sechestrului asigurător decât la solicitarea părţii civile, întrucât pentru această categorie de infracţiuni nu este obligatorie luarea măsurilor asigurătorii.
Referitor la cuantumul prejudiciului stabilit prin hotărârile definitive pronunţate în perioada de referinţă, reiese că valoarea totală a acestuia este de 94.822.135 lei şi 7000 euro lei.
În ceea ce priveşte practica birourilor executări penale din cadrul Curţii de Apel Cluj şi al instanţelor arondate, referitoare la punerea în executare a măsurii confiscării şi a măsurii instituirii sechestrului asigurător, s-au menţionat următoarele:
În cazul punerii în executare a măsurii confiscării, când se confiscă sume de bani sau bunuri, se emite de către Biroul executări penale titlu executoriu către administraţia financiară de domiciliu a persoanei condamnate şi către instituţia unde se află bunurile confiscate, se ataşează copia sentinţei penale definitivă.
Referitor la punerea în executare a măsurii instituirii sechestrului asigurător, în situaţia în care bunurile pentru care s-a dispus măsura sechestrului sunt identificate, la data pronunţării hotărârii se trimit adrese însoţite de copia dispozitivului hotărârii, organelor în drept să ia măsurile legale ce se impun, în funcţie de natura bunului sechestrat, iar, după rămânerea definitivă a hotărârii, se retrimit adresele, cu menţiunea că hotărârea este definitivă, însoţite de copia dispozitivului sentinţei şi copia dispozitivului deciziilor pronunţate în căile de atac.
Excepţie de la această modalitate de comunicare face Tribunalul Maramureş, care comunică hotărârile definitive doar Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Referitor la prejudiciile constatate prin hotărârile pronunţate de aceste instanţe, mai puţin Tribunalul Maramureş, nu se emit adrese pentru punerea în executare a dispoziţiilor civile din hotărârile definitive, însă, în cauzele în care parte civilă este Ministerul Finanţelor, practica este de a înainta Direcţiilor de Finanţe Publice copia hotărârii cu menţiunea „definitivă” în vederea recuperării despăgubirilor civile.
Din verificările efectuate, urmare a datelor statistice comunicate, reiese că birourile de executări penale emit adresele privind punerea în executare a măsurilor asigurătorii dispuse de instanţă sau a confiscării, în marea majoritate a cauzelor din cele evidenţiate, la data rămânerii definitive a hotărârii sau la un interval de 1-5 zile de şa acest moment.
În cazul instituirii de măsuri asigurătorii în timpul judecăţii, încheierea prin care se dispune o astfel de măsură se comunică de îndată instituţiilor care au atribuţii în vederea punerii în executare (ANAF, OCPI, instituţii bancare).
În cazul instituirii de măsuri asigurătorii prin sentinţă sunt aplicabile prevederile art. 397 alin. 4 din Codul de procedură penală, dispoziţiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii fiind executorii, astfel încât Birourile de Executări Penale comunică extras de pe dispozitivul hotărârii imediat după pronunţarea acesteia.
Curtea de Apel Constanţa
Datele comunicate cu privire la valoarea prejudiciilor stabilite în cauzele penale având ca obiect infracţiunile menţionate relevă că, acestea variază de la sume mici (4456 lei), de regulă achitate în cursul procesului de către persoanele care răspund civil, până la sume mai mari (2.971.420 Euro).
Cuantumul total al prejudiciului calculat potrivit datelor comunicate, la nivelul curţii de apel şi instanţelor arondate este de 138.224.807,8 lei, 12.127,94 Euro şi 8949,60 USD.
Unele instanţe au menţionat că nu au solicitat confirmarea primirii acestor comunicări, invocând faptul că art.121 din Regulament nu prevede o astfel de obligaţie.
Măsurile referitoare la comunicarea hotărârilor definitive către organele cărora le incumbă obligaţia executării hotărârilor penale sunt evidenţiate în registrele ţinute la nivelul instanţelor, fiind menţionate datele la care au fost emise adresele de comunicare.
Din verificări a rezultat că au fost întocmite adresele de comunicare către instituţiile cu atribuţii de executare şi au fost făcute reveniri (în foarte puţine cazuri, de ex. la Judecătoria Babadag) în situaţia în care nu au fost primite confirmări.
De regulă, ANAF confirmă primirea titlurilor executorii în cazul în care există obligaţii faţă de stat ale părţilor din proces, cu privire la plata amenzilor penale, şi a despăgubirilor civile.
În mod asemănător OCPI comunică numărul şi data încheierii de notare a sechestrului asigurator.
Tribunalul Constanţa a comunicat faptul că la această instanţă nu s-au efectuat reveniri, motivul fiind volumul mare de activitate, însă s-a dispus efectuarea de urgenţă a acestora.
De asemenea, în privinţa despăgubirilor civile acordate statului sau altor instituţii publice, la nivelul acestei instanţe s-a efectuat, la data pronunţării şi respectiv a redactării, comunicarea copiilor dispozitivelor şi hotărârilor pronunţate in cauză, iar pentru dosarele în care s-au instituit măsuri asiguratorii în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, demersurile pentru punerea lor în executare s-au realizat la momentul respectiv, însă nu prin intermediul compartimentului executări penale.
În ceea ce priveşte măsura confiscării, din datele comunicate a rezultat că această măsură s-a dispus preponderent în cauzele având ca obiect infracţiunea de contrabandă, unele instanţe precizând că au fost primite confirmările de la organele abilitate (IPJ – camera de corpuri delicte), de ex. Judecătoria Babadag.
Verificările au relevat că, la nivelul curţii de apel Constanţa şi al instanţelor arondate, adresele de comunicare către organele abilitate de lege cu punerea în executare a hotărârilor penale se transmit, de regulă, la data rămânerii definitive a hotărârii, cu titlu de excepţie fiind identificate unele întârzieri la Judecătoria Constanţa, Judecătoria Mangalia şi Tribunalul Constanţa.
Curtea de Apel Craiova
În perioada supusă controlului tematic, la Curtea de Apel Craiova și la instanțele arondate acesteia au fost soluționate definitiv 205 dosare având ca obiect infracțiunile care fac obiectul controlului.
Cu privire la prejudiciu, s-a constatat că, în dosarele definitiv soluționate, valoarea totală a acestuia este de 50.206.380,57 lei și 300 euro, din care a fost achitată suma de 693.336 lei pe parcursul procedurilor.
În 74 din aceste cauze au fost luate sau menținute măsuri asigurătorii, hotărârile fiind comunicate organelor de executare competente, acestea confirmând primirea. Acolo unde a fost cazul, s-au făcut reveniri, în final comunicările fiind confirmate.
Din datele comunicate de instanțe, rezultă că s-a apreciat că, în lipsa unei dispoziții exprese privind data revenirii, acestea trebuie făcute într-un termen rezonabil.
În 29 din cauzele soluționate definitiv, s-a dispus măsura confiscării unor bunuri, comunicările necesare executării acestor măsuri fiind făcute, de regulă, în ziua rămânerii definitive a hotărârii.
Dat fiind specificul infracțiunilor care fac obiectul controlului tematic, hotărârile au fost comunicate Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Oficiului Național al Registrului Comerțului, Ministerului Finanțelor sau altor instituții.
Nu au fost identificate probleme cu privire la punerea în executare a hotărârilor.
Practica judiciară majoritară la nivelul Curții de Apel Craiova și a instanţelor arondate este în sensul că măsurile asigurătorii se dispun prin sentință sau decizie, în măsura în care se confirmă cea luată în faza de urmărire penală sau se identifică, în cursul judecății, bunuri care pot fi indisponibilizate.
Sub acest aspect, se impune luarea unor măsuri de unificare a practicii judiciare, deoarece există şi instanţe care dispun instituirea măsurilor asigurătorii prin încheiere, în cursul judecăţii.
Curtea de Apel Galaţi
În ceea ce priveşte hotărârile definitive pronunţate de instanţele din raza Curţii de Apel Galaţi, în dosare ce au ca obiect infracţiunile ce fac obiectul verificărilor, se reţine că au fost raportate 186 hotărâri definitive pronunţate în perioada de referinţă.
Valoarea totală a prejudiciului este de 22.936.219 lei şi 150 de Euro.
Cele mai multe hotărâri definitive (68 din care 20 vizează infracţiuni de contrabandă cu ţigări) au fost pronunţate de Judecătoria Brăila, 41 de Tribunalul Vrancea, 38 Tribunalul Galaţi, restul fiind pronunţate de celelalte instanţe.
Din verificări a rezultat că au fost întocmite adresele de comunicare către instituţiile cu atribuţii de executare şi au fost făcute reveniri periodic în situaţiile în care nu au fost primite confirmări.
În ceea ce priveşte momentul comunicării măsurilor asigurătorii menţinute s-a reţinut că aceste se transmit instituţiilor abilitate la data rămânerii definite a hotărârilor penale de condamnare (Tribunalul şi Judecătoria Brăila, Tribunalul Vrancea, Tribunalul Galaţi).
Practica la nivelul Judecătoriei Galaţi cu privire la luarea măsurilor asigurătorii, este aceea că acestea se iau din oficiu sau la cerere, prin hotărârea judecătorească finală şi, atunci când prin hotărârea judecătorească se dispune luarea unor măsuri asigurătorii, hotărârea fiind executorie se comunică de îndată.
În faza de executare a hotărârilor penale definitive au fost respectate obligaţiile stabilite în sarcina judecătorului delegat şi a grefierului cu atribuţii în materie, în sensul că au fost evidenţiate în registrul de executări penale datele prevăzute pentru executare, au fost întocmite adresele de comunicare către instituţiile cu atribuţii de executare şi au fost făcute reveniri în situaţiile în care nu au fost primite confirmările necesare pentru închiderea poziţiilor din registru.
Curtea de Apel Iaşi
Verificările efectuate la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate, au relevat faptul că valoarea prejudiciilor în aceste dosare este de regulă, ridicată şi variază de la o cauză la alta, dar şi de la o instanţă la alta.
Valoarea totală a prejudiciului în dosarele soluţionate definitiv de către Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate este de 22.995.499 lei şi 2915 dolari americani.
În ceea ce priveşte cauzele soluţionate definitiv la Curtea de Apel Iaşi şi instanţele arondate, numărul acestora este de 131 de cauze.
Trebuie menţionat că la nivelul Curţii de Apel Iaşi a fost identificat un singur dosar având ca obiect infracţiunile supuse analizei, în care hotărârea a rămas definitivă. Astfel prin sentinţa penală nr. … din 26.06.2013 a Curţii de Apel Iaşi, rămasă definitivă prin decizia penală nr. …/16.07.2014 a instanţei supreme, au fost menţinute măsurile asiguratorii instituite de organul de urmărire penală, prin ordonanţă, iar formele în vederea executării au fost emise la 6 zile de la momentul rămânerii definitive a cauzei.
La data de 22.07.2014, Biroul executări penale din cadrul instanţei a emis titlul executoriu la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vaslui, care a confirmat de primire cu adresele din 31.07.2014 şi 01.08.2014. Hotărârea a fost comunicată şi Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Vaslui.
Prin sentinţa penală a instanţei de fond a fost dispusă şi măsura confiscării unor sume de bani, a unui autoturism, un teren și un imobil de locuit, fiind efectuate comunicările la OPCI Vaslui.
La Curtea de Apel Iaşi valoarea prejudiciului în singurul dosar soluţionat în mod definitiv se ridică la suma de 160.565,19 lei.
La Tribunalul Iași au fost identificate 30 de dosare în care hotărârile au rămas definitive, dintre care în 5 dosare a fost menţinut sechestrul instituit de organele de urmărire penală, în 4 dintre acestea luându-se şi măsura confiscări; în 19 cauze a fost instituită măsura asiguratorie de către instanţă, în 2 cauze s-a dispus ridicarea sechestrului ca urmare a respingerii acțiunii civile.
În alte 4 dosare nu s-a instituit ori menţinut vreo măsură asiguratorie, deși în 3 cauze prejudiciul există, cu mențiunea că intr-una din cauze s-a instituit măsura confiscării.
În ceea ce priveşte formele de executare acestea se realizează la data rămâneri definitive a hotărârilor penale, fiind comunicate copii de pe hotărâri instituţiilor prevăzute de lege,
La Tribunalul Iaşi, din cele 25 de cauze în care au fost instituite masuri asiguratorii, în 6 situații nu există date cu privire la punerea in executare a măsurii sechestrului asigurator
În 5 dosare au fost emise adrese la data rămânerii definitive a sentinței penale, în vederea executării măsurii confiscării.
În ceea ce privește executarea despăgubirilor civile la care inculpaţii au fost obligaţi in favoarea părţii civile Ministerul Finanţelor Publice – A.N.A.F., practica instanţei este de a emite adrese către partea civila si pentru punerea in executare a despăgubirilor civile acordate la data rămânerii definitive a sentinţei de fond.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul National al Registrului Comerțului s-a efectuat in toate dosarele in care s-a impus, în conformitate cu art. 13 din Legea nr. 241/2005.
Cuantumul prejudiciilor constatate la Tribunalul Iaşi se ridica la suma de 12.497.714,8 lei şi 3915 dolari S.U.A. la care se adaugă obligaţii fiscale accesorii.
La Judecătoria Iași sunt 21 dosare soluţionate definitiv, în 3 dintre acestea fiind luată măsura asiguratorie de către instanţă, în 4 dosare s-a menţinut măsura dispusă de către organul de urmărire penală, iar în alte 3 cauze nu s-a luat nicio măsură asiguratorie/confiscare.
Într-o cauză a fost ridicată măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța, deoarece prejudiciul a fost recuperat.
Măsura confiscării s-a dispus în 13 cauze.
Formele de executare definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de regulă în aceiași zi. În toate cele 21 dosare au fost comunicate confirmările de primire a adreselor de debitare.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul National al Registrului Comerţului s-a efectuat in toate dosarele in care s-a impus, în conformitate cu art.13 din Legea 241/2005.
La Judecătoria Pașcani au fost identificate 11 dosare în care hotărârile au rămas definitive, dintre care în 4 cauze s-a instituit sechestru asigurator de către instanţă. Trebuie menţionat că în restul cauzelor nu au fost instituite măsuri asiguratorii cu menţiunea că în 5 cauze a fost respinsa cererea A.N.A.F. de luare a unor astfel de măsuri. Măsura confiscării nu a fost dispusă în nici o cauză.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de regulă, în ziua în care rămân definitive, cu excepţia dosarelor nr. …/866/2012 şi nr…./866/2012, unde au fost trimise la 7 zile de la momentul rămânerii definitive, respectiv data de 23.04.2013.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul National al Registrului Comerţului s-a efectuat in toate dosarele în care s-a impus, în conformitate cu art.13 din Legea 241/2005.
În toate cele 11 dosare au fost confirmate titlurile executorii.
La Judecătoria Paşcani valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 231.472,92 lei.
La Judecătoria Răducăneni au fost identificate 6 dosare în care hotărârile au rămas definitive. Nu au fost luate măsuri asiguratorii în niciuna dintre cauze, cu menţiunea că în dosarul nr. …/286/2013 a fost respinsă cererea A.N.A.F. privind instituirea măsurilor asiguratorii asupra tuturor bunurilor inculpatului.
În toate cele 6 cauze a fost luată măsura confiscării prin sentinţa instanţei de fond, măsură care a fost comunicată după caz fie la Autoritatea Naţională a Vămilor fie la I.J.P.F. Iaşi – în vederea confiscării ţigărilor de contrabandă.
În toate cele 6 cauze a fost confirmată executarea măsurii luate de către organele de urmărire penală,
În ceea ce priveşte întocmirea formelor de executare, acestea se realizează la intervale diferite, între 24 de zile şi 3 luni şi 10 zile, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii, explicaţia fiind aceia că formele de executare sunt emise la restituirea dosarului de către instanţa de control judiciar.
La Judecătoria Răducăneni valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 82.743 lei.
La Judecătoria Hârlău au fost identificate 2 dosare în care hotărârile au rămas definitive.
Au fost luate măsuri asiguratorii în ambele cauze prin ordonanţa procurorului, în cursul urmăririi penale, ele fiind menținute de instanță.
În ceea ce priveşte întocmirea formelor de executare, acestea se realizează în ziua rămânerii definitive a hotărârii, ambele titluri executorii fiind confirmate de Administraţia Finanţelor Publice Hârlău. Nu a fost luată măsura confiscării în respectivele cauze. Valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 22.255 lei.
La Tribunalul Vaslui sunt 13 dosare soluţionate definitiv, în 5 dintre acestea fiind luată măsura asiguratorie de către instanţă, într-un dosar s-a menţinut măsura dispusă de către organul de urmărire penală, într-un dosar s-a dispus confiscarea specială, iar în restul cauzelor nu s-a luat nicio măsură asiguratorie/confiscare.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de îndată, iar din cele 13 dosare, în 10 au fost primite confirmări.
În cauzele în care nu s-au efectuat forme de executare s-a constatat incidenţa unor motive obiective, cum sunt declinarea competenţei, admiterea cererii de strămutare sau încetarea procesului penal, urmare împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Din analiza acestui dosar, reiese că împlinirea termenului de prescripţie nu este imputabil instanţei, deoarece sesizarea prin rechizitoriu a avut loc la data de 05.11.2013, în condiţiile în care faptele au fost comise în perioada 2001- martie 2002.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul National al Registrului Comerţului s-a efectuat in toate dosarele in care s-a impus, în conformitate cu art.13 din Legea 241/2005.
La Tribunalul Vaslui, valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 2.677.119, 12 lei.
La Judecătoria Vaslui sunt 17 dosare soluţionate definitiv, în 3 dintre acestea fiind luată măsura asiguratorie de către instanţă prin sentinţă, în 7 dosare s-a menţinut măsura dispusă de către organul de urmărire penală, iar în alte 4 cauze nu s-a luat nicio măsură asiguratorie/confiscare. Măsura confiscării nu s-a dispus in nicio cauza.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de regulă în aceiași zi, cu excepția dosarelor nr. …/333/2013, nr. …./333/2013 unde comunicarea s-a făcut la 4 zile şi în dosarul nr…./333/2013 unde comunicarea s-a realizat după 19 zile.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul National al Registrului Comerţului s-a efectuat in toate dosarele in care s-a impus, în conformitate cu art. 13 din Legea nr. 241/2005. Valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 1.046.483, 96 lei.
La Judecătoria Bârlad au identificat 5 dosare în care hotărârile au rămas definitive, într-un dosar a fost menţinut sechestrul asigurator dispus de organele de urmărire penală prin ordonanța, în 3 dosare prin sentința s-a dispus confiscarea pachetelor de țigări, iar într-o cauza dosare nu s-a dispus nicio măsură asiguratorie, deşi s-a constatat existenţa prejudiciului.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de regulă, în ziua în care rămân definitive, cu excepţia dosarelor nr…./189/2012 si nr. …/189/2013 unde au fost trimise la 7 zile de la momentul rămânerii definitive, respectiv la 4 zile de la momentul rămânerii definitive.
Comunicarea hotărârilor definitive către Oficiul National al Registrului Comerţului s-a efectuat in toate dosarele in care s-a impus, în conformitate cu art.13 din Legea 241/2005.
La Judecătoria Bârlad valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 139.277 lei.
La Judecătoria Huși au fost identificate 25 dosare în care hotărârile au rămas definitive, în 5 dosare a fost menţinut sechestrul asigurator dispus de organele de urmărire penală, într-un dosar a fost ridicat sechestrul, în 16 dosare prin sentință s-a dispus confiscarea pachetelor de ţigări, iar în 5 cauze nu s-a dispus nicio măsură asiguratorie.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de regulă, în ziua în care rămân definitive sau a doua zi, cu excepţia dosarelor nr…./244/2013, nr. …/244/2013, nr…./244/2013, nr. ../244/2013 si nr…./244/2013, unde au fost trimise la un interval cuprins între 6 zile si 28 zile, de la momentul rămânerii definitive.
În 16 cauze a fost luată măsura confiscării prin sentinţa instanţei de fond, măsură care a fost comunicată după caz fie la Autoritatea Naţională a Vămilor fie la I.J.P.F. Iaşi – în vederea confiscării ţigărilor de contrabandă. Valoarea totală a prejudiciilor se ridică la suma de 4.091.607,09 lei.
În concluzie, referitor la dosarele în care nu s-a dispus nici o măsură, motivele pentru care s-a procedat în această modalitate au fost determinate, fie de inexistenţa bunurilor, fie de faptul că pentru infracţiunea respectivă nu a existat constituire de parte civilă ori prejudiciul a fost recuperat.
În situaţia în care măsura confiscării, instituirii sechestrului asigurător sau menţinerea acestei măsuri s-a dispus prin sentinţa penală, măsura respectivă se comunică instituţiilor la data rămânerii definitive a sentinţei penale.
Referitor la dosarele soluţionate definitiv, de regulă, hotărârea prin care s-au dispus astfel de măsuri, cu menţiunea rămânerii definitive, se comunică la primirea extrasului.
În situaţia în care prin decizia penală pronunţată de instanţa de control judiciar se schimbă soluţia, aceasta se comunică în vederea punerii în executare a măsurilor dispuse, la primirea extrasului.
Sentinţa penală se comunică la data la care s-a redactat, fără menţiunea definitivă.
În cazul în care sentinţa a rămas definitivă prin nerecurare/neapelare, se comunică copia sentinţei penale cu menţiunea definitivă prin nerecurare/neapelare.
Când hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare/neapelare, dar nu a fost redactată hotărârea, se calculează data la care a rămas definitivă şi se comunică cu adresă, extras de pe sentinţa penală, cu menţiunea definitivă prin nerecurare/neapelare.
Dacă sentinţa a rămas definitivă prin decizie penală, la primirea extrasului din calea de atac se comunică copia sentinţei penale cu menţiunea definitivă prin decizia penală.
În cazul în care sentinţa penală este modificată în calea de atac, se comunică copia sentinţei penale cu menţiunea definitivă şi se ataşează copia minutei deciziei penale.
Curtea de Apel Oradea
La Curtea de Apel Oradea şi instanţele arondate, valoarea totală a prejudiciului identificat în cauzele soluţionate definitiv este de 88.957.196,3479 lei şi 707.195,05 euro. Valoarea celui mai mic prejudiciu reţinut de instanţă în perioada de referinţă este în cuantum de 650 lei, constatat în dosarul nr. …./83/2013 înregistrat pe rolul Tribunalului Satu Mare, iar valoarea celui mai ridicat prejudiciu reţinut de instanţă, în aceeaşi perioadă, este în cuantum de 600.000 euro, în dosarul nr. …/83/2013 înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea.
Pe rolul Curţii de Apel Oradea au fost identificate 14 dosare soluţionate în mod definitiv, 2 dosare de fond şi 12 de apel. Dintre acestea, potrivit datelor comunicate, în 6 dosare au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite prin acte procedurale emise de procurori în cursul urmăririi penale şi, de asemenea, în 4 dosare au fost luate măsuri de confiscare specială.
Pe rolul Tribunalului Bihor au fost identificate 29 dosare soluţionate în mod definitiv. Dintre acestea, potrivit datelor comunicate, în 11 dosare au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite prin acte procedurale emise de procurori în cursul urmăririi penale, în 2 dosare au fost ridicate măsurile asigurătorii instituite având în vedere că s-a achitat prejudiciul şi, de asemenea, în 3 dosare au fost luate măsuri de confiscare specială.
La Judecătoria Oradea au fost verificate 14 dosare soluţionate în mod definitiv. Dintre acestea, potrivit datelor comunicate, într-un dosar a fost menţinută măsura asigurătorie instituită de procuror în cursul urmăririi penale, iar într-un dosar au fost luate măsuri de confiscare specială.
Pe rolul Judecătoriei Aleşd au fost identificate 5 dosare soluţionate în mod definitiv, în care nu au fost instituite măsuri asigurătorii şi nu au fost luate măsuri de confiscare specială, iar la Judecătoria Beiuş au fost soluţionate definitiv 7 dosare într-un singur dosar fiind menţinută măsura asigurătorie instituită de procuror în cursul urmăririi penale. De asemenea, la Judecătoria Salonta a fost identificat 1 dosar soluţionat în mod definitiv, nefiind luate măsuri asigurătorii sau de confiscare specială.
În ce priveşte Tribunalul Satu Mare, au fost constatate 49 cauze soluţionate în mod definitiv. Dintre acestea, în 11 dosare au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite prin acte procedurale emise de procurori în cursul urmăririi penale iar în 9 dosare a fost dispusă măsura confiscării speciale.
Pe rolul Judecătoriei Satu Mare au fost identificate 32 dosare soluţionate în mod definitiv. Dintre acestea, potrivit datelor comunicate, într-un dosar au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, în 2 dosare au fost ridicate măsurile asigurătorii instituite iar în 19 dosare a fost dispusă măsura confiscării speciale.
La Judecătoria Carei au fost identificate 5 dosare soluţionate în mod definitiv, într-un dosar au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, iar în 3 dosare a fost dispusă măsura confiscării speciale, în timp ce la Judecătoria Negreşti Oaş au fost identificate 6 dosare soluţionate în mod definitiv, în 3 cauze fiind menţinute măsurile asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale. Măsura confiscării speciale a fost dispusă în toate cauzele raportate.
În ceea ce priveşte modul concret în care instanţele au adus la îndeplinire măsurile dispuse prin hotărârile judecătoreşti definitive, din datele comunicate au rezultat următoarele:
Birourile de Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Oradea, Tribunalului Bihor, Judecătoriei Oradea şi Judecătoriei Carei nu emit comunicări privind recuperarea prejudiciilor în favoarea părţilor civile/Statului Român, apreciind că, potrivit art. 581 Cod Procedură Penală, dispoziţiile din hotărârea penală privitoare la despăgubirile civile şi la cheltuielile judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit legii civile, iar în situaţia în care parte civilă este Statul Român, despăgubirile acordate sunt creanţe bugetare, care se execută conform prevederilor codului de procedură fiscală.
Dimpotrivă, la alte instanţe, precum Tribunalul Satu Mare, Judecătoriile Salonta, Aleşd şi Satu Mare, la data rămânerii definitive a hotărârilor se emit adrese de către compartimentul executări penale pentru recuperarea prejudiciilor, iar în cazul în care debitele nu sunt confirmate, unele instanţe precum Judecătoriile Beiuş şi Marghita emit şi adrese de revenire, odată la trei luni, până la confirmarea primirii debitului.
Curtea de Apel Piteşti
În ceea ce priveşte cauzele ce fac obiectul verificărilor în care au fost pronunţate soluţii definitive, se constată că la nivelul Curţii de Apel Piteşti şi instanţelor arondate acesteia, în 69 de cauze au fost pronunţate astfel de soluţii, fiind dispuse, după caz, măsuri de punere în executare a dispoziţiilor din hotărârile penale referitoare la despăgubiri, confiscare şi măsuri asigurătorii.
Valoarea totală a prejudiciilor din aceste cauze este de: 110125959,302 lei, 2.289.237,47 EUR, 53.889 USD, 13.291 GBP, 8.199 CAD, 1.190 AUD, 2.120 CZK şi 1.528 NZD.
Potrivit datelor comunicate de conducerea Curţii de Apel Piteşti, punerea în executare a măsurilor asigurătorii dispuse prin hotărârea instanţei de judecată are loc în momentul când acestea devin executorii. Operaţiunea de executare se realizează de Biroul Executări Penale, iar revenirile, în cazul neconfirmărilor de către organul fiscal, se realizează în acelaşi termen ca şi pentru cheltuielile judiciare datorate statului, având în vedere că în ambele cazuri este vorba despre creanţe fiscale.
Închiderea poziţiei în Registrul de Executări Penale în cazul hotărârilor judecătoreşti prin care au fost dispuse măsuri asigurătorii are loc în momentul confirmării de către organul fiscal a primirii titlului executoriu referitor la măsura asigurătorie.
Din relaţiile comunicate de conducerea Tribunalului Argeş, deşi nu au existat situaţii în care măsura asiguratorie să fie dispusă în timpul judecăţii, prin încheiere, s-a exprimat punctul de vedere potrivit căruia, încheierea judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, este definitivă, ea putând fi atacată doar cu privire la modul de aducere la îndeplinire, iar contestația care se poate formula nu suspendă executarea ( art. 250 alin. 6 Cod procedură penal).
În această situație, încheierea se comunică organului de executare – ANAF, AJFP ARGEȘ, care au competență pentru punerea în executare a acesteia.
În vechiul cod de procedură penală, se reglementa expres că încheierea instanței prin care s-a dispus luarea măsurii asiguratorii se aduce la îndeplinire prin executor judecătoresc sau prin organele proprii de executare ale unității păgubite, conform art. 164 alin. 2 și 3 Cod de procedură penală. În actuala reglementare nu este indicată expres modalitatea în care se procedează la punerea în executare a măsurii asiguratorii în faza de judecată.
Potrivit art. 397 alin. 4 noul Cod de procedură penală, dispozițiile din hotărârile privind luarea măsurii asiguratorii sunt executorii, iar prin comunicarea minutei către partea civilă (ANAF, AJFP ARGEȘ), aceasta poate proceda la punerea în executare a măsurii asiguratorii.
S-a apreciat că ar fi necesar a se preciza expres în minută că dispoziția cu privire la măsurile asiguratorii este executorie, la nivelul Tribunalului Argeș nu se face această mențiune, dar această problemă urmează a fi dezbătută în cadrul ședințelor de învățământ profesional pentru a crea o practică unitară la nivelul instanței.
În ce priveşte activitatea de executare, aceasta se realizează de Biroul executări penale, iar revenirile, în cazul neconfirmărilor de către organul fiscal, se realizează, de regulă, în acelaşi termen ca şi pentru cheltuielile judiciare datorate statului.
Închiderea poziţiei în Registrul de executări penale în cazul hotărârilor judecătoreşti prin care au fost dispuse măsuri asigurătorii are loc în momentul confirmării de către organul fiscal a primirii titlului executoriu referitor la măsura asiguratorie.
Curtea de Apel Ploieşti
Conform relaţiilor comunicate, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi instanţelor arondate acesteia există în total 104 de cauze penale având ca obiect infracţiuni ce fac obiectul controlului dintre care 63 de dosare cu o vechime sub un an, 36 cauze cu durată cuprinsă între 1 şi 3 ani şi 5 dosare au o vechime mai mare de 3 ani, calculată de la da înregistrării în sistem a primului act de sesizare.
Prejudiciul total constatat prin hotărârile judecătoreşti definitive este de 84.596.865,58 lei.
Cu privire la hotărârile definitive, la Curtea de Apel Ploieşti a fost înregistrat, în perioada de referinţă, un singur dosar a cărui hotărâre a rămas definitivă, cu prejudiciul acoperit, fiind transmise copii ale hotărârii către organul de executare.
Referitor la hotărârile definitive, la nivelul Judecătoriei Ploieşti, au fost identificate 4 dosare având ca obiect infracţiunile supuse analizei; într-unul dintre aceste dosare, prin decizia penală s-a menţinut sechestrul asigurator instituit de organul de urmărire penală, formele în vederea executării fiind emise la o zi după pronunţarea deciziei.
În dosarul nr. …./281/2013 a fost de asemenea, menţinut, prin decizia penală, sechestrul asigurator instituit de organul de urmărire penală, însă nu s-a dispus nicio măsură în vederea executării, constatându-se lipsa întocmirii formelor de executare la momentul întocmirii relaţiilor solicitate de Inspecţia Judiciară.
În celelalte două dosare definitive nu a fost instituită de către instanţă nicio măsură asiguratorie, deşi într-una din cauze nu a fost acoperit prejudiciul, iar valoarea prejudiciului la care a fost obligat inculpata era relativ ridicat.
În aceste dosare, de regulă, comunicarea adreselor către instituţiile fiscale s-a făcut la o zi după pronunţarea deciziei definitive, cu excepţia indicată mai sus, instanţa neavând evidenţa confirmării din partea agenţiilor statului.
La Tribunalul Prahova au fost identificate 7 dosare în care hotărârile au rămas definitive, în 3 dintre acestea, neinstituindu-se nicio măsură asiguratorie, în celelalte 4 fiind menţinute măsurile dispuse în timpul urmăririi penale, iar într-una dintre cauze luându-se şi măsura confiscării, prin decizia penală.
Referitor la data întocmirii şi comunicării către instituţii a adreselor în vederea executării, acestea s-au realizat într-un interval cuprins între 6 şi 20 de zile, fiind confirmată primirea adreselor doar în 3 cauze.
La Judecătoria Vălenii de Munte a fost identificat un singur dosar în care hotărârea a rămas definitivă în care nu s-au dispus măsuri asiguratorii şi nici de confiscare, hotărârea judecătorească fiind comunicată Ministerului Finanţelor la data de 04.11.2014, la expirarea termenului de apel, iar la Judecătoria Câmpina au fost identificate 4 dosare în care hotărârile au rămas definitive, în două dintre ele dispunându-se măsura asiguratorie. Într-unul dintre cele două dosare măsura sechestrului asigurator s-a dispus prin încheiere la data de 14.04.2009, fiind confirmată punerea în executare a indisponibilizării bunului la 18.05.2009 (măsură menţinută prin hotărâre).
În ce priveşte Tribunalul Buzău, au fost identificate 57 de dosare în care hotărârile au rămas definitive, dintre care în 22 de dosare a fost menţinut sechestrul instituit de organele de urmărire penală, în 4 dintre acestea luându-se şi măsura confiscări; într-una din cauze a fost instituită măsura asiguratorie de către instanţă, în 2 cauze s-a dispus ridicarea sechestrului ca urmare a achitării prejudiciilor, iar într-un dosar a fost respinsă, prin hotărâre, cererea de instituire a sechestrului asupra bunurilor mobile. În celelalte 35 de dosare în care nu s-a instituit ori menţinut vreo măsură asiguratorie, prejudiciul a fost acoperit integral sau parţial(în 9 dosare), iar într-unul a fost respinsă acţiunea civilă, potrivit art. 52 al. 2 Cod de procedură penală.
În ceea ce priveşte transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege , deşi în adresa transmisă de instanţă s-a precizat că la data rămânerii definitive a hotărârilor penale au fost emise formele de executare, fiind comunicate copii de pe hotărâri instituţiilor prevăzute de lege, din prezentarea detaliată rezultă o altă situaţie, respectiv o întârziere în întocmirea formelor de executare (de exemplu: hotărârea pronunţată în dosarul nr. …/114/2012, rămasă definitivă la data de 18.06.2013, comunicarea a fost realizată la 05.03.2014; hotărârea pronunţată în dosarul nr…./114/2013, rămasă definitivă la data de 15.04.2014, comunicarea a fost efectuată la data de 09.10.2014).
La Judecătoria Buzău au identificat 9 dosare în care hotărârile au rămas definitive, în 3 dintre cauze fiind menţinut sechestrul asigurator dispus de organele de urmărire penală, în 2 a fost ridicat sechestrul ca urmare a achitării prejudiciului, într-un dosar au fost confiscat pachetele de ţigări,iar în 3 dosare nu s-a dispus nicio măsură asiguratorie, deşi s-a constatat existenţa prejudiciului.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de regulă, la un interval de 30 de zile, nu se întocmesc reveniri, iar din cele 9 dosare, în 4 au fost primite confirmări.
La Tribunalul Dâmboviţa sunt 41 de dosare soluţionate definitiv, în 13 dintre acestea luându-se măsura asiguratorie de către instanţă, într-un dosar s-a menţinut măsura dispusă de către organul de urmărire penală, în 5 dosare s-a dispus confiscarea specială, în restul dosarelor neluându-se nicio măsură asiguratorie/confiscare, deşi au fost constatate existenţa prejudiciilor.
Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de îndată, iar din cele 41 dosare, în 18 au fost primite confirmări.
Referitor la instanţele din subordine, la Judecătoria Târgovişte au fost identificate 2 dosare în care hotărârile au rămas definitive, în care, într-una din cauze s-a menţinut măsura asiguratorie luată de organele de urmărire penale, iar într-una nu s-a dispus nicio măsură asiguratorie, iar la Judecătoria Răcari au fost identificate 2 dosare în care hotărârile au rămas definitive şi în care s-au luat măsuri asiguratorii de către instanță, într-unul dintre ele şi măsura confiscării. Transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege se face, de îndată, iar din verificări a rezultat primirea confirmărilor.
În ceea ce priveşte întocmirea formelor de executare la aceste instanţe, procedurile se realizează la intervale diferite, între 5 zile şi 3 luni.
În urma verificărilor efectuate, a rezultat că la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi a instanţelor arondate, formele de executare privind măsurile asiguratorii, confiscările speciale, se întocmesc la primirea extrasului de la instanţa de control judiciar, iar în situația în care trebuie comunicate copii de pe ordonanţe, recipise, dovezi de confiscare, acestea se întocmesc la restituirea dosarului la instanţă, astfel explicându-se intervalele de timp la care se realizează transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege.
A fost evidenţiată ca practică neunitară instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor viitoare ale inculpatului, în sensul că o asemenea măsură a fost dispusă de Tribunalul Dâmboviţa, într-o singură cauză (dosar nr. …./120/2012)
În ce priveşte comunicarea în vederea indisponibilizării bunurilor către instituţiile abilitate, s-a constatat că regula este ca aceasta să se facă la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii.
Excepţia s-a regăsit în practica Judecătorie Câmpina, care la momentul luării măsurii asiguratorii asupra bunurilor inculpatului prin încheiere a şi procedat la comunicarea încheierii, măsura indisponibilizării fiind confirmată prin procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc.
Concluzionând cu privire la modalitatea de punere în executare a hotărârii penale privind atât despăgubirile civile cât şi măsurile asiguratorii şi confiscările, trebuie precizat că majoritatea instanţelor, prin birourile de executări penale se rezumă la transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege, fără a proceda la eventuale reveniri în cazul în care acestea nu confirmă primirea adreselor.
Pe de altă parte, din verificările efectuate s-a constatat că unele instituţii ale statului, respectiv AFP, sau Camera Notarilor Publici , confirmă primirea titlurilor executorii şi informează instanţa asupra stadiului executării sau notării interdicţiilor.
Curtea de Apel Suceava
Potrivit datelor comunicate valoarea totală a prejudiciului în dosarele soluţionate definitiv este de 56.850.151,8169 lei.
În ceea ce priveşte modalitatea de punere în executare a hotărârilor penale sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, potrivit datelor comunicate de instanţe privind practica instanţelor din circumscripţia curţii rezultă următoarele:
La data rămânerii definitive, hotărârile judecătoreşti prin care inculpaţii sunt obligaţi la plata de despăgubiri civile se înaintează Ministerului Finanţelor Publice, precum şi instituţiilor competente faţă de care inculpaţii au fost obligaţi la despăgubiri (spre exemplu: ANAF, Direcţia Generală a Finanţelor Publice, fără ca acestea să remită instanţelor informaţii cu privire la luarea în evidenţă a debitului sau punerea în executare a despăgubirilor civile şi recuperarea prejudiciului.
Instanţele nu fac reveniri la instituţiile cărora le-au fost comunicate hotărârile judecătoreşti, Regulamentul de ordine interioară prevăzând reveniri doar la debitele reprezentând cheltuieli judiciare şi amenzi judiciare.
În cazul confiscărilor, la rămânerea definitivă a hotărârilor se emite scrisoarea de debitare, care se înaintează, împreună cu o copie a hotărârii, organului fiscal din raza teritorială a domiciliului inculpatului; în cazul în care organul fiscal nu remite dovada primirii debitului, revenirea se face în termen de 3 luni.
Poziţiile din registrul de executări penale se închid de judecătorul delegat conform art. 121 din Regulament, fără a se avea în vedere luarea în debit sau executarea despăgubirilor civile, apreciindu-se că acest aspect revine în sarcina părţilor civile faţă de care inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile.
În ceea ce priveşte dificultăţile întâmpinate de instanţe la punerea în executare a hotărârilor, s-a comunicat că în multe situaţii confirmarea primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, cât şi a măsurilor asiguratorii şi măsurilor de confiscare se face cu întârziere de către instituţiile statului cărora le-a fost comunicată hotărârea.
De asemenea o altă problemă menţionată este aceea a înscrierii sechestrului în Arhiva Electronică de garanţii Reale Mobiliare, această instituţie condiţionând efectuarea înscrierii de completarea formularului prevăzut în ordinul nr. …./2014.
Totodată, au fost întâmpinate dificultăţi în identificarea bunurilor ridicate, în sensul că, din actele şi lucrările dosarului, reiese că au fost ridicate diverse bunuri, fără a se întocmi de către organele de poliţie procese verbale de predare primire către camera de corpuri delicte sau orice act ajutător din care să se stabilească exact instituţia în cadrul căreia au fost depuse.
Curtea de Apel Târgu Mureş
Verificările efectuate de către inspectorul judiciar la nivelul Curţii de Apel Târgu Mureş şi al instanţelor arondate au condus la constatarea că formele de executare privind măsurile asiguratorii şi confiscările speciale, se întocmesc la primirea extrasului de la instanţa de control judiciar, iar în situația în care trebuie comunicate copii de pe ordonanţe, recipise, dovezi de confiscare, acestea se întocmesc la restituirea dosarului la instanţă, astfel explicându-se intervalele de timp la care se realizează transmiterea hotărârilor judecătoreşti definitive către organele sau instituţiile prevăzute de lege.
Formele de executare privind măsurile asiguratorii dispuse prin încheiere de şedinţă în timpul judecării cauzei, se comunică de îndată organelor abilitate de către grefierul de şedinţă.
În ceea ce priveşte momentul comunicării măsurilor asigurătorii menţinute s-a reţinut că aceste se transmit instituţiilor abilitate la data rămânerii definite a hotărârilor penale de condamnare.
Grefierii delegaţi la compartimentul de executare penală de instanţele din raza Curţii de Apel Târgu Mureş au evidenţiat în registrele constituite la nivelul instanţelor toate măsurile referitoare comunicare hotărârilor definitive către organele abilitate cu executarea hotărârilor penale, fiind menţionate datele la care au fost emise adresele de comunicare.
Conform datelor relevate din evidenţele instanţelor, ANAF confirmă primirea titlurilor executorii în cazul în care există obligaţii faţă de stat ale părţilor din proces, cu privire la plata amenzilor penale, confirmări care permit închiderea poziţiilor din registru de executare penală, dar nu există informaţii despre stadiul confiscărilor speciale, a măsurilor asiguratorii şi asupra despăgubirilor civile.
Din verificări a rezultat că au fost întocmite adresele de comunicare către instituţiile cu atribuţii de executare dar nu au fost făcute reveniri periodic în situaţiile în care nu au fost primite confirmări.
Din datele comunicate de către conducerea Curţii de Apel Târgu Mureş rezultă faptul că instanţele nu deţin date statistice cu privire la recuperarea prejudiciilor.
Curtea de Apel Timişoara
La Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate, valoarea totală a prejudiciului în dosarele soluţionate definitiv este de: 88.564.289.83 lei şi 542.900,34 Euro.
Dosarele soluţionate definitiv de Curtea de Apel Timişoara au fost pronunţate ca instanţă de control judiciar.
Măsurile de punere în executare sunt potrivit art. 553alin. 1 Cod procedură penală în competenţa instanţei de executare, respectiv prima instanţă de judecată (art. 418 din vechiul Cod de procedură penală).
Din perspectiva atribuţiilor care revin Curţii de Apel Timişoara ca instanţă de control judiciar în această materie, în urma verificărilor directe efectuate prin sondaj, s-a constatat că extrasul din hotărârea rămasă definitivă în faţa instanţei de apel se trimite instanţei de executare cu datele necesare punerii în executare, în ziua pronunţării hotărârii, fiind respectate prevederile art. 553 alin. 4 din Codul de procedură penală.
Referitor la Tribunalul Timiş, prin hotărârea de condamnare, s-a dispus instituirea sau menţinerea măsurilor asigurătorii.
Din totalul hotărârilor soluţionate definitiv la Tribunalul Timiş în această materie, au fost luate aceste măsuri într-un număr de 21 dosare. Au fost emise formele de executare în toate dosarele, la data rămânerii definitive a hotărârilor, potrivit precizărilor de la secţiunea precedentă.
Nu au fost luate măsuri asiguratorii în cazul în care nu au fost identificate bunuri aparţinând inculpaţilor sau prejudiciul a fost recuperat. Ca regulă generală, aceste măsuri au fost luate în cazurile în care legea specială reglementa caracterul obligatoriu.
Au fost identificate şi situaţii în care, deşi luarea măsurilor asiguratorii era obligatorie faţă de încadrarea juridică a faptelor, fiind prevăzută de lege cu acest caracter, nu au fost luate astfel de măsuri (se exemplifică dosarele nr. …./30/2012; nr. …/30/2013).
Deşi au fost solicitate relaţii cu privire la acest aspect în cursul derulării procedurii de verificare, nu au fost făcute precizări cu privire la acest aspect.
La Judecătoria Timişoara, prin hotărârile de condamnare s-a dispus, după caz, instituirea sau menţinerea măsurilor asigurătorii.
Au existat situaţii în care nu au fost luate astfel de măsuri întrucât prejudiciul a fost recuperat în totalitate. Potrivit precizărilor din relaţiile transmise de Judecătoria Timişoara, practica instanţei este aceea de a se dispune aceste măsuri asiguratorii, în cazurile în care nu au caracter obligatoriu, numai în măsura în care sunt solicitate.
S-a constat, ca regulă generală, că în situaţiile în care s-au instituit aceste măsuri au fost efectuate comunicările corespunzătoare de Biroul executări penale.
La Judecătoria Deta, în dosarul nr. …/220/2013 s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile menţionat mai sus. La data de 23.01.2014 s-a comunicat titlul executoriu BEJ JC care l-a restituit la 17.03.2014 cu motivarea că, în materie de executare a creanţelor fiscale sunt competente, potrivit Codului de procedură fiscal, organele fiscale de executare. La data de 29.04.2014 Biroul de executări penale a înaintat titlul executoriu DGFP Timiş şi s-a făcut revenire la 16.10.2014 pentru răspuns.
Referitor la modalitatea de punere în executare şi stadiul executării referitoare la despăgubirile civile, confiscare şi măsuri asigurătorii, dificultăţi cu privire la punerea în executare a unor măsuri referitoare la executarea despăgubirilor, la punerea în executare a confiscării, la efectuarea adreselor de debitare, la identificarea bunurilor, la stabilirea organului de executare, la cooperarea cu acesta (inclusiv situaţiile cu elemente de extraneitate) şi la valorificarea bunurilor etc., s-a făcut menţiunea de către conducerea Judecătoriei Deta că aceste date se pot obţine de la DGFP, deoarece acestea efectuează punerea în executare a hotărârilor cu privire la recuperarea prejudiciului, având organe de executare proprii şi că, Biroul Executări Penale închide poziţiile în registru după ce se primeşte confirmarea primirii hotărârilor de către această instituţie.
Referitor la Tribunalul Arad, verificările efectuate au relevat faptul că au fost situaţii când instanţa, prin hotărârea de condamnare, a dispus instituirea măsurilor asigurătorii (27 de dosare), a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în faza urmăririi penale (4 dosare), a respins cererea de instituire a măsurilor asigurătorii întrucât nu au fost identificate bunuri aparţinând inculpaţilor (5 cauze), a constatat reparat prejudiciul (5 cauze) ori nu a dispus măsuri asigurătorii conform dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 (8 dosare).
Tot astfel, instanţa Judecătoriei Arad, prin hotărârea de condamnare, a dispus instituirea măsurilor asigurătorii ori măsuri de confiscare (33 de dosare), a constatat reparat prejudiciul (3 cauze) ori nu a dispus măsuri asiguratorii prin hotărârea de condamnare.
La Judecătoria Ineu, pe parcursul judecăţii nu s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii, acestea fiind dispuse doar prin hotărârea de condamnare. În situaţia dosarului nr. …/246/2013 nu s-a indicat dacă au fost respectate prevederile art. 13 din Legea nr. 241/2005, potrivit cărora la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare se comunică la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului hotărâre de condamnare, în timp ce la Judecătoria Lipova a fost un singur dosar soluţionat definitiv.
În ce priveşte Judecătoria Chişineu-Criş, prin hotărârea de condamnare s-au dispus instituirea măsurilor asigurătorii ori măsuri de confiscare, într-un număr de 12 dosare. În situaţia dosarului nr…../210/2013 nu s-au emis adresele către D.G.F.P şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
În privinţa Tribunalului Caraş-Severin, prin hotărârea de condamnare s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii sau confiscarea (1 dosar), s-a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în faza urmăririi penale (7 dosare), nu s-au dispus măsuri asigurătorii nici în timpul judecăţii nici prin hotărârea de condamnare (10 dosare) ori s-a respins cererea de instituire a măsurilor asigurătorii / a fost ridicată măsura instituită în faza urmăririi penale (1 dosar).
Concluzionând cu privire la Tribunalul Caraş Severin, la momentul rămânerii definitive a hotărârii, Biroul executări penale efectuează adresă, însoţită de un exemplar al hotărârii în extenso, cu menţiunea rămânerii definitive, la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară pentru efectuarea cuvenitelor menţiuni în C.F. În timpul judecăţii instanţa nu a dispus măsuri asigurătorii.
În situaţia hotărârilor definitive de condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 241/2005, nu se realizează comunicarea hotărârii cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, potrivit art.13 din Legea nr.241/2005.
Cu privire la confiscarea bunurilor la momentul rămânerii definitive a hotărârii, Biroul executări penale efectuează adresă, însoţită de un exemplar al hotărârii în extenso, cu menţiunea rămânerii definitive la I.P.J Caraş Severin, Camera de corpuri delicte, adresele fiind confirmate.
Cât priveşte modalitatea de punere în executare a despăgubirilor civile, la momentul rămânerii definitive a hotărârii Biroul executări penale comunică un exemplar al respectivei hotărâri în extenso, cu menţiunea definitivă Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara. Într-o singură situaţie a fost confirmată achitarea prejudiciului.
La Judecătoria Caransebeş, pentru dosarele în care s-au pronunţat hotărâri de condamnare, în care nu au fost dispuse măsuri asiguratorii în timpul judecăţii, judecătorul cauzei apreciază asupra necesităţii dispunerii sau nu a măsurii asiguratorii iar soluţia pronunţată este verificată de instanţa de control judiciar în cazul în care se exercită calea de atac.
Situaţii similare celor de mai sus se regăsesc şi la Judecătoriile Oraviţa şi Moldova Nouă.
În ce priveşte Judecătoriile Lugoj, s-a constat ca regulă generală că, în situaţiile în care s-au instituit aceste măsuri, au fost efectuate comunicările corespunzătoare de Birourile de executări penale, în timp ce la Judecătoriile Sânicolau Mare şi Făget din raza Tribunalului Timiş, Gurahonţ din raza Tribunalului Arad, Reşiţa din raza Tribunalului Caraş-Severin, nu au fost identificate dosare pe rol care fac parte din categoria celor care fac obiectul verificărilor.
Curtea Militară de Apel
În perioada de referinţă a controlului, dosarul nr. …/92/2007 s-a aflat pe rolul Tribunalul Militar Bucureşti şi, ulterior, al Curţii Militare de Apel.
Este de menţionat însă că, ulterior perioadei vizate de control, dosarul a fost soluţionat prin hotărâre definitivă pronunţată la data de 30.04.2015, hotărâre care a fost comunicată primei instanţe în vederea executării la data de 02.05.2015.
Au fost efectuate la data de 04.05.2015 comunicările către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1, pentru menţinerea sechestrelor aplicate asupra imobilelor, precum şi către Administraţia Finanţelor Publice Sector 5 pentru menţinerea sechestrelor dispuse asupra autoturismelor.
De asemenea, a fost emisă, la aceeaşi dată, adresa către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale pentru instituirea popririi asupra pensiei.
Prin adresa emisă la data de 20.05.2015, OCPI Bucureşti a confirmat înscrierea măsurii de menţinere a sechestrului asigurător pentru cele două apartamente.
În cauza menţionată au fost dispuse măsuri asigurătorii, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, prin sentinţele pronunţate în ambele cicluri procesuale, precum şi prin decizia dată în apel fiind menţinute măsurile asigurătorii ce au fost dispuse în faza de urmărire penală, şi, de asemenea, s-a instituit măsura popririi asupra cotei păţi de 1/3 din sumele de bani încasate de unul dintre inculpaţi cu titlu de pensie.
După rămânerea definitivă a hotărârii au fost întocmite, conform prevederilor art. 118 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, adresele de comunicate pentru punerea în executare a dispoziţiilor din hotărâre cu privire la menţinerea sechestrului asupra bunurilor imobile şi a bunurilor mobile, până la data întocmirii referatului fiind confirmată înscrierea măsurii de menţinere a sechestrului asigurător pentru bunurile imobile.
I N S P E C T O R I J U D I C I A R I,
A V I Z A T,
Prin Hotărârea 621/03.09.2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi-a însuşit răspunsul Inspecţiei Judiciare la obiecţiunile şi observaţiile formulate la Raportul Inspecţiei Judiciare nr.2133/IJ/1275/DIJ/2015 având ca obiect respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect anumite categorii de infracţiuni.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare nr.2133/IJ/1275/DIJ/2015 având ca obiect respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele penale având ca obiect anumite categorii de infracţiuni.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat următoarele măsuri cuprinse în Raport:
- Comunicarea raportului Curţilor de apel şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a dispune asupra propunerilor şi măsurilor care se impun pentru înlăturarea deficienţelor şi reducerea riscurilor în cazul vulnerabilităţilor constatate, conform propunerilor şi recomandărilor cuprinse în prezentul raport de control.
-
Dezbaterea, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional şi a întâlnirilor lunare ale judecătorilor, a temelor de interes în domeniul analizat; discutarea situaţiilor care au generat interpretarea şi aplicarea neunitară a legii în situaţiile expuse în cuprinsul concluziilor raportului de control, în vederea stabilirii unor proceduri de lucru unitare în materia măsurilor asiguratorii.
-
Comunicarea Institutului Naţional al Magistraturii a prezentului raport, pentru a se aprecia cu privire la oportunitatea includerii în tematica referitoare la practicile neunitare ale instanţelor judecătoreşti a aspectelor rezultate din verificările efectuate de către Inspecţia Judiciară, în aplicarea Hotărârii nr. 148/19.03.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători. Totodată, se impune ca INM să continue formarea profesională a judecătorilor în materia executărilor penale şi civile.
-
În vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor în materia analizată, în cazul reînregistrării dosarelor în vederea rejudecării, după casarea cu trimitere, repartizarea aleatorie să se realizeze luând în considerare durata totală a procesului, în raport de data înregistrării în sistem a actului de sesizare, ori de existenţa unor cicluri procesuale anterioare, şi nu doar strict în conformitate cu parametrii de repartizare configuraţi la nivelul instanţelor de judecată, asociaţi obiectului cauzei. În acest sens, judecătorii învestiţi cu soluţionarea cauzelor urmează a aprecia asupra oportunităţii preschimbării termenului de judecată în conformitate cu prevederile art. 353 alin. 10 din Codul de procedură penală.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât transmiterea unei solicitări publice către Parlamentul României cu privire la necesitatea urgentării procedurii în vederea adoptării Legii privind Agenţia pentru recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi emiterea unui comunicat de presă cu privire la acest aspect.
Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal – 23261
Adresa: Bucureşti, Bd. Regina Elisabeta nr. 40, Sector 5
Fax:021.322.62.96
Web: http://www.inspectiajudiciara.ro
„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”
(art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)
Sursa: Inspectia Judiciara
By
Robert Williams
Editor in Chief
News24.7WorldPress
Discover more from Justice News247
Subscribe to get the latest posts sent to your email.