R A P O R T privind apărarea independenţei sistemului judiciar

1. Data şi modalitatea de sesizare

La data de 25 iunie 2015 a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară sesizarea Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, să se efectueze verificările necesare cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar urmare a afirmaţiilor emise în spaţiul public de deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian, membru al Camerei Deputaţilor, la data de 24 iunie 2015 şi preluate de mass media.

1. Aspectele sesizate

Sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii are la bază declaraţiile deputatului Ghiţă Sebastian Aurelian, emise în spaţiul public la data de 24 iunie 2015 şi difuzate de majoritatea mass media.

Deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian, prin afirmaţiile făcute în cadrul emisiunii de ştiri cu tema „Justiţie” în cadrul postului de televiziune Digi 24 HD a acreditat următoarele aspecte:

►dosarul în care este cercetat de către Serviciul Teritorial P. din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit abuziv, finalitatea acestuia fiind asimilată unui demers politic.

„…trebuie să vă spun că astăzi mi-am dat seama despre ce e vorba în acest dosar şi pentru că sunt deputat în Parlamentul României, nu pentru că mi se întâmplă mie acest lucru ci pentru că vi se poate întâmpla oricăruia dintre voi şi deja multora din ţara asta li se întâmplă pentru că sunt deputat în Parlamentul României simt că trebuie să lupt cu ceea ce se întâmplă şi să vă spun că abuzurile asupra unui cetăţean nu pot fi tolerate de societate, parlament, partide politice. Şi mai vreau să vă spun că astăzi mi-am dat seama că acest dosar este doar o etapă în ceea ce mi s-a întâmplat în ultimele două săptămâni, respectiv presiuni constante, continue, discuţii, întâlniri, întrebări, luări la rost, ameninţări, care vizau demisia lui Victor Ponta. Nu îl pot influenţa pe Victor Ponta să îşi dea demisia atunci când doresc procurorii, nu am această influenţă asupra primului ministru, chiar dacă dânşii cred asta…”

„… această chestiune mă face să cred că e un dosar politic nu al meu, ci un dosar politic care vizează dărâmarea acestui Guvern şi convingerea lui Victor Ponta că dacă nu îşi dă demisia atunci când vor aceşti oameni, mama, cumnatul, fratele, sora, cine altcineva din familie, prietenii vor plăti. Astăzi a venit rândul meu, al familiei şi al prietenilor mei să plătim.”

„Mă mai întreb dacă astăzi, în România se urmăresc fapte sau se urmăresc persoane şi familii”

„Voi depune plângere împotriva oamenilor care astăzi cred că vor reuşi o tentativă de lovitură de stat în România. O lovitură de palat. Eu asta cred că se întâmplă şi aşa interpretez lucrurile.”

„…ne întoarcem la societatea condusă de securitate. Pe care am răsturnat-o în ’89. Nu v-a fi România puternică şi capabilă să fie competitivă dacă din nou Securitatea va conduce ţara.”

„Şi dintr-o dată un procuror la Prahova vine şi pentru a-l determina pe Ponta să îşi dea demisia pune sub urmărire toţi acţionarii.”

►lipsa de independenţă a unor judecători determinată de presiunea exercitată de procurori şi lucrătorii din cadrul serviciilor specializate în culegerea de informaţii în vederea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti favorabile acestora.

„…sper odată pentru totdeauna ca procesele să nu mai fie aranjate şi măsluite şi dirijate către anumiţi judecători, sper ca judecătorii să nu se mai întâlnească cu procurori aşa cum nouă politicienilor ne cer să evităm să ne întâlnim cu oameni de afaceri, deci cu funcţionari, aşa cred că judecătorii ar trebui să înceapă să evite să vadă cu procurori, să se vadă cu oameni din Servicii şi să încerce să asigure în acest climat de…nu îi spun teroare, dar îi spun agitaţie judiciară..”

Mai trebuie menţionat că o parte din alegaţiile deputatului Ghiţă Sebastian Aurelian vizează atât modul de instrumentare cât şi fondul cauzei în care este cercetat de către procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial P .

III. Conţinutul verificărilor efectuate potrivit dispoziţiilor art. 54 alin.2 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Direcţia de inspecţie pentru procurori şi Direcţia de inspecţie pentru judecători şi data finalizării acestora

În vederea soluţionării lucrării au fost avute în vedere declaraţiile date de deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian la data de 24 iunie 2015, ce au fost preluate ulterior de întreaga media.

Coroborat cu alegaţiile susţinute de deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian şi, ulterior, difuzate în majoritatea mass media, s-au solicitat relaţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Structura Centrală şi Serviciului Teritorial P .

De asemenea, s-au efectuat verificări la Inspecţia Judiciară cu privire la eventuale sesizări depuse de deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian împotriva procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a unor judecători în perioada 2013 – 2015.

1. Aspecte rezultate din verificările prealabile finalizate de Direcţiile pentru judecători şi procurori din cadrul Inspecţiei judiciare.

Deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian este cercetat în dosarul nr…/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial P . În cauza respectivă s-a dispus începerea urmăririi penale in rem prin ordonanţa din data de 11.09.2014 sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.18¹alin.1 din Legea nr.78/2000 şi art.291 alin.1 C.pen. raportat la art.7 lit.a din legea nr.78/2000. De menţionat că la data de 13.02.2015, în cauză s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la fapte noi(infracţiunile prev. de art.367 alin.1 C.pen., art.18² alin.1 şi 3 din legea nr.78/2000, art.13 din Legea nr.78/2000, art.9 alin.1 lit.c şi alin.3 din Legea nr.241/2005).

Prin ordonanţa din data de 16.02.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Ghiţă Sebastian Aurelian în calitate de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup organizat, prev. de art.367 alin.1 C.pen. În continuare, prin ordonanţa din data de 17.02.2015 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de persoana menţionată şi, tot la aceeaşi dată, s-a dispus şi luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian pe o durată de 60 de zile(măsura a fost prelungit succesiv până la data de 14.08.2015).

De asemenea, prin ordonanţa din data de 23.06.2015 s-a dispus extinderea urmării penale cu privire la alte fapte şi extinderea acţiunii penale faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian cu privire la săvârşire altor infracţiuni prevăzute de art.291 alin1 C.pen., art.7 lit.a din Legea nr.78/2000, art.48 alin.1 C.pen. raportat la art.18²alin.1 şi 3 din Legea nr. 78/2000, art. 29 alin.1 lit. a şi b din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen.,art.9 alin.1 lit.c şi alin.3 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 C.pen., art.386 alin.1 C.pen., art.12 lit.a din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.35 C.pen.

Faţă de noua situaţie de fapt şi de drept, procurorii au apreciat că se impune modificarea condiţiilor controlului judiciar, impunând obligaţii suplimentare inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian. De asemenea, în speţă s-au dispus şi măsuri asiguratorii care, pe parcursul cercetărilor, au fost modificate în sensul confiscării extinse.

Împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procurori, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian a formulat plângere la procurorul ierarhic superior şi, ulterior, contestaţie la instanţa competentă, iniţiind aşadar procedurile prevăzute de lege pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei acestor măsuri.

Din verificările efectuate s-a constatat că inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian nu a adresat, până la acest moment, Inspecţiei Judiciare vreo petiţie în care să sesizeze încălcarea normelor de procedură sau de conduită de către procurorii care instrumentează dosarul nr…/P/2015 al Serviciului Teritorial P – Direcţia Naţională Anticorupţie sau de către judecătorii care au dispus în cauze cu referire la dosarul menţionat.

De altfel, modificările dispuse asupra măsurii controlului judiciar şi a măsurilor asiguratorii de către procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial P , au generat declaraţiile date de deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian la data de 24 iunie 2015, preluate de majoritatea mass media.

1. Argumentarea soluţiei propuse Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Afirmaţiile publice ale deputatului Ghiţă Sebastian Aurelian vor fi analizate prin prisma cadrului legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare. De asemenea, declaraţiile deputatului Ghită Sebastian Aurelian care are calitatea de inculpat în dosarul nr…/P/2015 al Serviciului Teritorial Ploieşti – Direcţia Naţională Anticorupţie, trebuie decelate în sensul de a le analiza pe cele făcute ca deputat, lider politic, cu impact major asupra sistemului judiciar, de cele cu referire la fondul cauzei în care este cercetat.

Astfel,potrivit dispoziţiilor art. 30 alin.(1) şi (6) din Constituţia României, „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.

Dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 din Constituţie nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei judecătorului şi supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispoziţiile art.124 din Constituţie şi art. 2 alin.(3) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, precum şi a independenţei procurorilor statuat prin dispoziţiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată. În consecinţă, independenţa autorităţii judecătoreşti nu poate fi separată de cea a Ministerului Public, acest principiu constituind elementul esenţial al reformei din justiţia română.

Declaraţiile deputatului Ghită Sebastian Aurelian au urmărit două paliere: ►nemulţumirea acestuia cu privire la modul de instrumentare al dosarului nr…/P/2015 al Serviciului Teritorial P. – Direcţia Naţională Anticorupţie prin prisma măsurilor procesuale dispuse de procurori;

► aserţiuni cu privire atât la dosarul în care este cercetat de către Serviciul Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care ar fi constituit abuziv, finalitatea acestuia fiind asimilată unui demers politic, cât şi cu referire la lipsa de independenţă a judecătorilor determinată de presiunea exercitată de procurori şi lucrătorii din cadrul serviciilor specializate în culegerea de informaţii în vederea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti favorabile acestora.

În raport de conţinutul declaraţiilor publice ale deputatului Ghită Sebastian Aurelian cu referire la modul de instrumentare prin prisma măsurilor procesuale dispuse de procurori, se constată că, în prezentul cadru procedural, Inspecţia Judiciară nu va face aprecieri asupra acestor alegaţii. De altfel, obiecţiunile inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian cu privire la actele şi măsurile procurorului au făcut obiectul plângerilor sau contestaţiilor formulate şi adresate de acesta atât procurorului ierarhic superior cât şi instanţei competente. Trebuie subliniat că, prin prisma atribuţiilor conferite de lege, Inspecţia Judiciară nu este organ de control judiciar.

Conform dispoziţiilor înscrise în articolul 132 din Constituţia României şi în articolul 62 alin.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic. Principiul independenţei procurorului presupune excluderea intervenţiei venite, sub orice formă, din partea oricărei persoane, indiferent de calitatea acesteia, în efectuarea urmăririi penale sau adoptarea soluţiei.

Referindu-se la independenţa magistraţilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este suficient ca aparenţele să creeze o îndoială legitimă cu privire la independenţa magistraţilor, pentru ca respectarea acestui principiu să fie contestată cu succes (Cambell şi Fell, hotărâre 28 iunie 1984, Sramek, hotărâre din 22 octombrie 1984, Belilos contra Elveţia, hotărâre din 29 aprilie 1988). Ca atare, punerea în discuţie în cadrul prezentei proceduri a declaraților inculpatului Ghită Sebastian Aurelian cu privire la modul de instrumentare al dosarului prin prisma măsurilor procesuale dispuse de procurori, ar crea o îndoială legitimă cu privire la independenţa procurorilor în efectuarea anchetei şi în adoptarea soluţiei.

Însă, apreciem ca tendenţioase afirmaţiile susţinute public de deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian cu referire atât la faptul că dosarul în care este cercetat de către Serviciul Teritorial P. din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit abuziv, finalitatea acestuia fiind asimilată unui demers politic, cât şi la lipsa de independenţă a judecătorilor determinată de presiunea exercitată de procurori şi lucrătorii din cadrul serviciilor specializate în culegerea de informaţii în vederea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti favorabile acestora.

Prin articolul 1 pct. 4 din Constituţia României, se consacră expres principiul separaţiei puterilor legislativă, executivă şi judecătorească. Potrivit acestui principiu, reprezentanţilor celorlalte puteri – legislativă şi executivă – nu le este permisă exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justiţie şi a celor care-l înfăptuiesc.

Într-un stat de drept, nimeni şi cu atât mai mult un reprezentant al uneia din celelalte două puteri, chiar dacă are calitatea de inculpat, nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra întregului sistem judiciar. În măsura în care se procedează astfel, persoana care face aceste afirmaţii aduce inevitabil, atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor.

Justiţia, în statul de drept, este socotită o putere pe lângă celelalte puteri ale statului (art. 21 şi 124 din Constituţia României). Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenţa unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a se evita politizarea şi pentru a crea independenţa şi imparţialitatea magistratului.

Dacă, în orice manieră, funcţia şi rolul puterii judecătoreşti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept, cu toate consecinţele şi implicaţiile socio-economice ce decurg din aceasta.

Din această perspectivă, dorind să promoveze independenţa sistemului judiciar, prin Recomandarea (2010)12 privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, Comitetul de Miniştri al statelor membre a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu. Una dintre acestea vizează obligaţia statelor de a lua toate măsurile necesare pentru a respecta, promova şi proteja independenţa judecătorilor.

Aşa cum atestă şi legislaţia internă mai sus-indicată, documentul menţionat prevede că sintagma „independenţa judecătorilor” nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime. Conţinutul acestui principiu constă, între altele, şi în obligaţia organelor executivului şi legislativului să se abţină de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor. Pe lângă toate acestea, se precizează în document, „că nu ar trebui să fie permis grupurilor de presiune să submineze independenţa sistemului judiciar”.

În raportul Singhvi către Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizează că „principiile independenţei şi imparţialităţii sunt pietrele de fundament ale motivării şi legitimităţii funcţiei judiciare în orice stat” – (pct. 75).

Pe de altă parte, în „Principiile fundamentale referitoare la independenţa magistratului”, adoptate la Milano în anul 1985 şi confirmate de Adunarea Generală a O.N.U. din acelaşi an, rezultă că „independenţa magistraturii trebuie garantată de către stat şi enunţată în Constituţie sau altă lege naţională, iar toate instituţiile guvernamentale sau altele trebuie să o respecte” (pct.1).

Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor, adoptată la Congresul VIII al O.N.U., la pct. 4 prevede că „statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.

În Recomandarea (2000)19 a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind rolul urmăririi penale în sistemul de justiţie penală, adoptată la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegaţiilor miniştrilor, la pct. 11 din capitolul „Relaţia dintre procurorii publici şi puterea executivă şi legislativă” se prevede că „statele trebuie să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că procurorii publici îşi pot efectua îndatoririle şi responsabilităţile profesionale fără intervenţie nejustificată sau expunere la responsabilitatea civilă, penală sau de alt tip”.

În consecinţă, prin prisma celor ce preced, afirmaţiile făcute în spaţiul public de deputatul Ghită Sebastian Aurelian cu privire atât la dosarul în care este cercetat de către Serviciul Teritorial P. din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care ar fi constituit abuziv, finalitatea acestuia fiind asimilată unui demers politic, cât şi cu referire la lipsa de independenţă a judecătorilor determinată de presiunea exercitată de procurori şi lucrătorii din cadrul serviciilor specializate în culegerea de informaţii în vederea pronunţării unor hotărâri judecătoreşti favorabile acestora, a depăşit limitele admisibile ale discursului public.

Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în afacerea „Braford contra Danemarcei” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. De asemenea, în cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.

Pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile, magistraţii au nevoie de încrederea opiniei publice, iar această încredere ar putea fi afectată de afirmaţiile care pun la îndoială capacitatea profesională, integritatea şi imparţialitatea procurorilor şi judecătorilor.

Susţinerile publice ale deputatului Ghită Sebastian Aurelian, cu privire atât la finalitatea politică urmărită de procurori prin instrumentarea dosarului nr…./P/2015 al Serviciului Teritorial P. – Direcţia Naţională Anticorupţie, cât şi cu referire la lipsa de independenţă a judecătorilor, induce în rândul opiniei publice ideea că activitatea magistraţilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal, subminând, astfel, autoritatea judecătorească şi aducând atingere independenţei sistemului judiciar.

Mai mult, prin afirmaţiile expuse anterior au fost depăşite limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolului 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Afirmaţiile deputatului Ghiţă Sebastian din spaţiul public, nu au fundament şi constituie, în fapt, o diseminare a unor informaţii tendenţioase, de natură a pune în discuţie deontologia profesională a judecătorilor şi procurorilor, încercând să se acrediteze ideea că activitatea magistraţilor implicaţi în procesul judiciar se desfăşoară cu încălcarea principiului consacrat de art.2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia procesul penal se desfăşoară conform dispoziţiilor prevăzute de lege.

De subliniat că impactul declaraţiilor deputatului Ghită Sebastian Aurelian, persoană de notorietate publică, este cu atât mai puternic, prin prisma funcţiei de deputat.

Autorilor acuzaţiilor le incumbă obligaţia de a furniza o bază factuală precisă şi fiabilă, proporţională cu natura şi forţa afirmaţiilor lor, îndatorire pe care însă deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian nu a îndeplinit-o. Totodată, modalitatea de exprimare, creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie.

Inexistenţa bazei factuale în a susţine că procesele sunt „aranjate şi măsluite şi dirijate către anumiţi judecători” rezultă dincolo de orice dubiu şi din faptul că inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, nu a făcut referire concret la situaţii în care să fie incidentă o asemenea ipoteză, deşi a iniţiat proceduri judiciare în contestarea măsurilor procesuale luate în dosarele de urmărire penală menţionate mai sus.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate în condiţiile şi limitele prevăzute de art. 53 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, aprobate prin Hotărârea nr. 1027/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a constatat că inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian nu a adresat nicio sesizare Inspecţiei Judiciare în perioada 2013 – 2015, care să vizeze încălcarea responsabilităţilor profesionale de către judecătorii care au instrumentat şi soluţionat dosarele în care are calitatea de parte sau a dispoziţiilor privitoare la repartizarea aleatorie a dosarelor.

Caracterul generic al acuzaţiilor aduse la adresa judecătorilor, fără a identifica situaţiile care să facă posibile eventuale verificări şi respectiv formularea unor concluzii certe din perspectiva existenţei respectiv inexistenței unor situaţii de natura celor invocate, denotă în accepţiunea noastră faptul că scopul în care inculpatul a lansat aceste afirmaţii în spaţiul public este acela al exercitării unor presiuni exterioare, de natură a influenţa derularea procedurilor judiciare dar şi percepţia publică asupra legitimităţii derulării unor asemenea proceduri.

Chiar dacă opiniile deputatului Ghită Sebastian Aurelian exprimate în spaţiul public constituie o modalitate de răspuns faţă de acuzele formulate la adresa sa în dosarul instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial P. unde acesta are calitatea de inculpat, nu trebuie uitată, însă, calitatea de deputat, reprezentat al uneia dintre puterile din stat, persoană de notorietate publică. Astfel, limita limbajului politic a fost, în mod cert, depăşită atunci când sugerează ideea săvârşirii de către magistraţi a unor fapte de natura celor de mai sus-menţionate, prin modul în care aceştia înţeleg să-şi desfăşoare activitatea la comanda unor structuri sau persoane din afara sistemului judiciar, urmărind un scop politic.

Toate aceste afirmaţii, făcute în scopul inducerii ideii că procurorii, prin maniera de instrumentare a unei cauze, achiesând la un demers politic, precum şi a soluţiilor pronunţate, pe fondul lipsei de independenţă a judecătorilor determinată de presiunea exercitată de procurori şi lucrătorii din cadrul serviciilor specializate în culegerea de informaţii, au drept efect dezinformarea opiniei publice cu privire la modul de funcţionare a sistemului judiciar, cu un impact profund negativ asupra justiţiabililor, de ­natura a le afecta încrederea în actul de justiţie şi de a amplifica nemulţumirile care, de altfel, sunt inerente în procedura judiciară.

De aceea, afirmaţiile deputatului Ghită Sebastian Aurelian, concretizate în aprecieri negative, tendenţioase, fără o bază factuală,cu privire la activitatea de urmărire penală şi de judecată, nu ar trebui emise în spaţiul public, astfel de afirmaţii încadrându-se perfect în situaţia în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a afirmat constant că se impune restrângerea libertăţii de exprimare, în scopul de a asigura autoritatea şi imparţialitatea justiţiei.

În aceste condiţii, apreciem că prin declaraţiile publice ale deputatului Ghiţă Sebastian Aurelian, de genul celor analizate, se aduce atingere independenţei sistemului judiciar.

Având în vedere cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art.74 lit. g) din Legea nr.317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

 

 

 

propunem:

 

Înaintarea prezentului raport Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune în conformitate cu dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, republicată.

 

 

INSPECTOR JUDICIAR,

                                    

Sursa: Inspectia Judiciara

By

Robert Williams

Editor in Chief

News24.7WorldPress