Precizări privind temele mediatice speculative lansate de romanialiberă.ro în legătură cu subiectele dezbătute ieri, 28 iulie, în cadrul şedinţei Comisiei nr. 1 a CSM

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA

Precizări privind temele mediatice speculative lansate de
romanialiberă.ro în legătură cu subiectele dezbătute ieri, 28 iulie, în cadrul şedinţei Comisiei nr. 1 a CSM

Având în vedere lansarea în spaţiul public, prin intermediul publicaţiei România liberă a unor speculaţii proprii autoarei articolului „Propunere halucinantă: judecătorii, acţionari şi asociaţi la firme”, construite prin prezentarea incompletă şi interpretarea tendenţioasă şi dolosivă a informaţiilor conţinute în documentele oficiale publice ale Consiliului, publicate pe pagina oficială de internet ( link Minută http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/28_07_2015__75485_ro.pdf ).

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media este abilitat să comunice următoarele

PRECIZĂRI:

1. Dezbaterea subiectului privind regimul incompatibilităţilor asociate funcţiei de judecător, respectiv procuror în cadrul Comisiei nr. 1 a CSM a fost generată de o situaţie concretă în care un magistrat român a dobândit prin moştenire calitatea de acţionar, situaţie ce nu este reglementată de legislaţia în vigoare şi care impune o soluţie imediată în vederea asigurării stării de legalitate privitor la magistratul în cauză, în sensul respectării regimului de incompatibilităţi prevăzute de dispoziţiile art. 8 alin (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004.

2. Pornind de la această situaţie concretă, posibil a se repeta şi în legătură cu alte persoane ce deţin funcţii de judecător, respectiv, procuror, Consiliul a acţionat diligent în sensul identificării şi propunerii unor soluţii legislative general valabile.

3. Practica constantă a Comisiei nr. 1 este ca, pe lângă analiza proprie, bazată pe legislaţia naţională în vigoare, să apeleze, în toate situaţiile ce presupun o propunere de modificare a legislaţiei privind statutul magistraţilor români, şi la studii de drept comparat din statele comunitare, urmărindu-se astfel documentarea complexă pentru identificarea soluţiilor adecvate, în raport de dreptul statelor europene în materie şi specificul legislaţiei naţionale.

4. Domnul judecător Norel Popescu, membru CSM, nu a participat la şedinţa Comisiei nr. 1 din data de 28.07.2015 şi nici nu a exprimat anterior, verbal sau în scris vreun punct de vedere în legătură cu subiectul dezbătut.

5. În urma analizei realizate, Comisia nr. 1 a adoptat următoarea soluţie: Comisia a apreciat după cum urmează:

« De lege lata, în raport de dispoziţiile art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, funcţia de judecător, respectiv procuror, este incompatibilă cu cea de asociat sau acţionar la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, excepţiile fiind prevăzute la alin. (2) al aceluiaşi articol.
Prin urmare, în ipoteza dobândirii acestei calităţi prin moştenire, se impune ca încetarea stării de incompatibilitate să se facă de către magistrat într-un termen rezonabil.
De lege ferenda, se impune modificarea art. 8 din Legea nr. 303/2004, în sensul introducerii unui nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât starea de incompatibilitate să înceteze în termen de maxim un an de la dobândirea respectivei calităţi.”
În ceea ce priveşte dobândirea calităţii de asociat sau acţionar prin moştenirea unor părţi sociale sau acţiuni dobândite ca urmare a legii privind privatizarea în masă, Comisia a reţinut următoarele:
Argumentele privind natura procesului de privatizare în masă, respectiv trecerea unei părţi din capitalul social al unităţilor economice de stat în proprietate privată, cu titlu gratuit şi obligatoriu, în condiţiile legii, şi care fundamentează introducerea excepţiei de la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, subzistă şi în cazul dobândirii unor astfel de acţiuni sau părţi sociale de către magistrat prin moştenire, cu condiţia ca autorul acestuia să fi dobândit calitatea de asociat sau acţionar în mod direct, ca urmare a privatizării în masă.
În situaţia în care dobândirea acţiunilor sau părţilor sociale rezultate din privatizarea în masă a fost realizată de către autor în alte modalităţi, regimul juridic al acestora se schimbă, în aceste condiţii nemaioperând excepţia de la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.
Comisia a decis transmiterea lucrării Plenului CSM, cu propunerea de adoptare a unei hotărâri de principiu şi de sesizare a Ministerului Justiţiei în vederea introducerii art. 8 alin. (11) din Legea nr. 303/2004.”

1. Lucrarea înregistrată sub nr. 16294/2015, a cărei discutare a fost amânată, vizează exclusiv aspecte privind creşterea transparenţei procedurilor de recrutare şi numire în funcţia de inspector judiciar în cadrul Inspecţiei Judiciare, comentariile făcute de autorul articolului, inclusiv prin citarea aproximativă a unor aşa zise relatări ale unor “surse din CSM“ neavând nicio corespondenţă cu realitatea.

2. În ceea ce priveşte propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 41 alin (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – “Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului”, aceasta s-a cristalizat în urma a numeroase dezbateri şi sesizări primite de-a lungul timpului din partea reprezentanţilor instanţelor, ce reflectă dificultăţi în aplicarea practică, eficientă a prevederii menţionate, cu consecinţa generării unor grave disfuncţii în activitatea instanţelor. Analizarea acestor efecte de către Comisie a condus la identificarea cauzei, confirmată de altfel şi prin cele reţinute în cuprinsul Hotărârii Secţiei pentru judecători nr. 1305/2014, referitoare la Programul privind stabilirea volumului optim de muncă şi asigurarea calităţii activităţii în instanţe, prin care s-a constatat că, la majoritatea curţilor de apel şi, în proporţie de 38% în cazul tribunalelor există un dezechilibru între secţii, în ceea ce priveşte încărcătura medie/judecător, ceea ce înseamnă că sunt secţii unde sunt mai mulţi judecători decât o impune volumul de activitate şi secţii unde numărul de judecători este mai mic decât cel necesar.

Propunerea de modificare legislativă urmăreşte stabilirea competenţei de echilibrare şi eficientizare a activităţii secţiilor în favoarea preşedintelui instanţei, ca parte a atribuţiilor manageriale ale acestuia, reglementate prin art. 43 din Legea nr. 304/2004, “ în scopul organizării eficiente a activităţii” instanţei. Echilibrarea secţiilor sub aspectul numărului de judecători necesar raportat la volumul de activitate, printr-un mecanism decizional eficient şi din perspectiva răspunderii manageriale ar putea asigura condiţiile pentru reducerea termenelor de recomandare, cu consecinţa diminuării corespunzătoare a timpului mediu de soluţionare.

De altfel, o reglementare similară se regăseşte în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Conform art. 10 alin (3) ”Preşedintele are următoarele atribuţii privind personalul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:…..b) repartizează judecătorii, magistraţii-asistenţi şi alte categorii de personal la secţii şi la compartimentele din structura Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie…”

1. Consiliul recomandă, şi pe această cale, tuturor jurnaliştilor oneşti, care doresc să realizeze o corectă şi completă informare a publicului în legătură cu activităţile şi iniţiativele instituţiei să apeleze la purtătorul de cuvânt şi Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass-Media şi să consulte pagina oficială de internet a Consiliului, înainte de a publica orice alte informaţii obţinute “pe surse”.

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media