DNA: ,,In anul 2020, Direcția Națională Anticorupție a desfășurat o activitate intensă de anchetă penală și susținere a cauzelor în fața instanțelor” (Bilant)Justice News247

Directia Nationala Anticoruptie din Romania a prezentat Bilantul de activitate pentru anul 2020 din care citam, cu posibilitatea descarcarii si citirii in forma integrala (peste 200 de pagini).

,, În anul 2020, Direcția Națională Anticorupție a desfășurat o activitate intensă de anchetă penală și
susținere a cauzelor în fața instanțelor judecătorești în cauzele de corupție și asimilate corupției, conform
competențelor sale prevăzute de lege, urmărind consolidarea eforturilor de combatere a fenomenului corupției
la nivel înalt și mediu prezent în România, cu prioritate în ariile sale cele mai vulnerabile.
După mai bine de un an și jumătate în care Direcția Națională Anticorupție a funcționat sub conduceri
interimare, începând din februarie 2020, a fost numită, prin procedura legală, o nouă conducere a direcției
pentru un mandat de 3 ani, ceea ce a permis punerea în aplicare a unui management strategic, cu obiective
orientate spre eficiență, ritmicitate, profesionalism și rigurozitatea actelor procesuale efectuate de procurori.” (Bilant 2020)

Exemple :

COMUNICATE
condamnări definitive

COMUNICATE
urmărire penală

Modificări legislative
Prin Legea nr. 283/2020, publicată în Monitorul Oficial Nr. 1199/9.12.2020, au fost completate o
serie de articole din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție în
vederea asigurării transpunerii Directivei nr. 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie
2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de
drept penal.
Modificările aduse în anii 2018-2019 legilor justiției nr. 303/2004, 304/2004 și 317/2004 care au avut
ca efecte frânarea sau îngreunarea activității desfășurate de instanțe și parchete, inclusiv de către Direcția
Națională Anticorupție, au rămas neschimbate în cursul anului 2020, cu o singură excepție. Astfel, prin
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 215/30.12.2020 s-a prevăzut că dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la
judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite
începând cu data de 1 ianuarie 2023. În procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021 și până la data
de 31 decembrie 2022 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

Decizii ale Curții Constituționale
În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 517 din data de 17 iunie 2020, a fost publicată Decizia
nr. 55/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) teza finală din Codul
de procedură penală și ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României.
Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.
11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/19991 privind securitatea națională a României, ridicată de Valeriu Ștefan
Zgonea în Dosarul nr. 48.938/3/2017/a1 al Tribunalului București-Secția I Penală-Judecătorul de Cameră
preliminară.
Totodată, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate, ridicată de același autor, în
același dosar, și a constatat că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt
constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice
culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale
omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991.
În esență, instanța de contencios constituțional a apreciat că reglementarea posibilității conferirii
calității de mijloc de probă înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care
presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, fără ca aceasta
să fie însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate,
încalcă cerințele de claritate și previzibilitate a dispozițiilor legale incidente, având ca rezultat încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Constituție.
Consecința directă a pronunțării acestei decizii este imposibilitatea folosirii în dosarele penale a
rezultatelor obținute din exploatarea mandatelor de siguranță națională, puse în executare de Serviciul Român
de Informații, în temeiul dispozițiilor art. 139 alin.(3) din Codul de Procedură Penală.
Efectul acestei decizii, în dosarele trimise în judecată de Direcția Națională Anticorupție, a fost, în
unele cazuri, excluderea de către instanțele judecătorești a mijloacelor de probă obținute din exploatarea
mandatelor de siguranță națională, cu consecința restrângerii probatoriului în cauzele respective și chiar a
dispunerii de către instanțele de judecată a unor soluții de achitare sau restituire a cauzei.
Din analiza hotărârilor judecătorești definitive dispuse în 2020 în cauzele Direcției Naționale
Anticorupție, a rezultat că, din cei 151 de inculpați achitați definitiv în anul 2020:
• 22 inculpați au fost achitați în temeiul art.16 alin.1 lit.b (teza I) C.pr.pen. ca urmare a aplicării
Deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016 cu efect de dezincriminare parțială a infracțiunii de abuz în
serviciu;
• 23 de inculpați au fost achitați ca urmare a excluderii interceptărilor